Pentru abandonarea deșeurilor pe domeniul public, un ploiestean a fost sancționat cu amendă în valoare de 500 lei, în temeiul prevederilor HCL 34/2019. Omul a fost văzut de un cetățean pe 29 mai 2023, în timp ce depozita deșeuri pe strada Rudului, l-a filmat, a trimis imaginile Politiei Locale care l-a identificat si amendat. Suna si tu cand vezi asa ceva la 0244/954 sau scrie la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Pentru abandonarea de deșeuri menajere și asimilabile acestora, resturi vegetale, resturi de materiale din construcții, electrocasnice și mobilier scos din uz pe domeniul public, sancțiunea aplicabilă - prevăzută de hotărârea mai sus menționată - este amenda cuprinsă între 500 și 1000 lei pentru persoanele fizice, respectiv 1000-2500 lei pentru persoanele juridice.

"Comisia Municipală pentru Transport și Siguranța Circulației a Primăriei Ploiești a aprobat instituirea sensului unic pe strada Ana Ipătescu, tronsonul cuprins între str. Bobâlna și Bulevardul Independenței, cu sensul de mers spre Bulevardul Independenței". Atat. Asta e tot ce contine comunicatul de presa al Primariei Ploiesti.

Forța Dreptei Prahova a făcut un sondaj. După cinci zile, chestionarul arată cam așa:

Sondaj: Cu ce partid veți vota la alegerile din 2024

USR (23%, 1.788 Votes)

AUR (18%, 1.355 Votes)

Forta Dreptei (16%, 1.241 Votes)

PNL (14%, 1.062 Votes)

PSD (14%, 1.038 Votes)

Altul (10%, 742 Votes)

PMP (3%, 255 Votes)

ALDE (1%, 95 Votes)

UDMR (1%, 93 Votes)

Total Voters: 7.669

În seara de 1/2 iunie 2023, în jurul orelor 22:25, un echipaj auto al Poliției aflat în patrulare pe Bulevardul Republicii a găsit pe o bancă din Parcul ”Mihai Viteazul” un telefon mobil, o sumă de bani și un abonament TCE. Polițiștii locali l-au identificat pe deținătorul bunurilor – numitul G.A. – predându-i acestuia pe bază de proces-verbal de predare-primire bunurile pierdute. De asemenea, în jurul orei 02:00, în timp ce patrula în zona Cablul Românesc, același echipaj auto a găsit în stația TCE un rucsac în care se aflau mai multe bunuri precum îmbrăcăminte, card bancar, card de sănătate, act de identitate și o sumă de bani. Proprietarul a fost identificat de polițiștii locali în persoana numitului F.A., căruia  i-au fost restituite bunurile, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

Marți, 6 iunie, Poliția Locală Ploiești a verificat maținile de marfă în tranzit pe BulevardulBucurești, str. Găgeni, Șoseaua Vestului, str. Ștrandului și str. Depoului. Din 120 de șoferi, 70 au primit amenzi în valoare totală de 19.500 lei. Majoritatea conduceau mașini cu un tonaj mai mare decât cel legal (3,5 tone) și nu aveau autorizaţia de trafic greu eliberată de Primăria Ploieşti.

Dacă vezi nereguli în oraș sună la 0244/513255 sau scrie la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.















Biroul Relații cu Publicul, Comunicare și Managementul Calității
06.06.2023

Un studiu al celor de la McKinsey citat de www.zf.ro arată că pentru tinerii şoferi care încă mai au nevoie de un vehicul privat, tipul de maşină pe care vor să îl deţină, dar şi felul în care vor să în folosească diferă fundamental de preferinţele generaţiilor anterioare. În plus, atenţia la costuri sau mersul la service-uri îi îndeamnă pe mulţi să taie de pe listă o astfel de cheltuială.

După ce a avea o casă pe nume propriu nu mai este chiar visul de aur al tinerilor din generaţia Z, nici maşina personală nu mai este un obiectiv relevant pentru personalitatea celor mai mici de 30 de ani ♦ Obişnuiţi să experimenteze academic şi profesional, având un apetit de a schimba joburi şi locuri de muncă mai pronunţat decât orice altă generaţie, dar şi foarte atenţi la bani, investiţia în active care-ţi blochează resurse importante pe termen foarte lung nu mai sună deloc bine pentru unii exponenţi ai Gen Z ♦ Industria auto şi soluţiile de finanţare trebuie să se adapteze rapid dacă vor să „călătorească“ alături de generaţia Z pe acest nou drum al mobilităţii. „Folosesc maşina în afara oraşului, dar merg împreună cu prietenii sau rudele. Din punctul meu de vedere, maşina e utilă doar în afara oraşului, să poţi merge în zone în care ajungi cu greu cu trenul sau alte mijloace de transport în comun. În oraş aleg să merg cu transportul în comun sau să folosesc una din soluţiile de car sharing, de multe ori câştigi mai mult timp aşa decât dacă ai folosi maşina personală. Dacă voi investi într-o maşină, va fi probabil o decizie foarte bine calculată, dacă merg mult în afara oraşului şi dacă nu există o alternativă mai puţin costisitoare“, spune Miruna, 25 de ani. „Am vrut să-mi iau maşina a doua zi după ce mi-am luat permisul, pentru că şi copilul primarului, care era colegul meu în liceu, primise de la tatăl lui cadou. Însă, abia mi-am strâns bani de şcoala de şoferi şi am renunţat la idee, mai ales că tata mi-a dat de înţeles că nu era momentul. Am condus maşina lui şi în prima lună am avut cinci incidente şi m-am mulţumit să o folosesc pe a lui“, povesteşte Flori, 25 de ani. Apoi însă au urmat problemele tehnice, vizitele la service-uri, astfel că Flori s-a gândit la un moment dat la achiziţia unei maşini noi. Toate opţiunile din piaţă erau însă peste disponibilitatea ei de a aloca resurse pentru o astfel de achiziţie. „Aveam în minte Hyunday Kona, Ford Puma sau Nissan Qashqai, toate mult peste bugetul meu de economii. Îmi permiteam o maşină la mână a doua, de 2.000-3.000 de euro şi am văzut mai multe, dar aveam o strângere de inimă după experienţa cu bătrânul Opel al lui tata căruia într-o zi i s-a ars electromotorul şi a început să iasă fum în timp ce stăteam la semafor. Simţeam că trăiesc o experienţă din Fast and Furious.“ A analizat şi varianta unui credit, dar cum ratele au crescut accelerat, ideea de a cumpăra o maşină a fost pur şi simplu tăiată de pe listă. „În plus, m-am mutat într-o zonă cu metrou aproape şi prefer oricând acest mijloc de transport şi am şi autobuz. Aşa că mă bucur de transportul public, ieftin, rapid şi fără stres. Mai mult, prietenul meu îmi dă maşina lui oricând am nevoie, deşi rareori i-o cer împrumut. Acum, maşina nu mai e o prioritate“, spune Flori. Ceea ce este remarcabil la Gen Z este apetitul de a experimenta cu mai multe tipuri de mijloace de transport pentru a ajunge la destinaţie. Concepte precum micromobilitatea, adică folosirea de scutere, biciclete sau trotinere pentru deplasarea în oraşe, combinate de transportul în comun sau cu concepte precum car sharing sau car pooling îi ajută pe tinerii din cohorta Gen Z să ajungă la destinaţie. Dacă destinaţia e fixă, felul în care tinerii ajung la ea conţine un mix de mijloace de transport. Pe termen lung, consumatorii spun că vor să facă trecerea spre a-şi reduce dependenţa de maşina personală pentru a aduce în mixul de mobilitate mai multe opţiuni care se integrează în conceptul de sharing economy (economie colaborativă). „Aproape 55% dintre consumatorii Gen Z sunt deschişi să îşi împartă maşinile proprii cu alţii. De asemenea, vedem creşterea interesului pentru zona de leasing cu servicii integrate de shared-mobility“, se mai arată în analiza făcută de McKinsey. Dincolo de felul cum abordează proprietatea asupra conceputului de mobilitate, cel mai probabil, următoarea maşină pentru un exponent al Gen Z va fi electrică.

Cu excepţia lunii februarie, fiecare lună din intervalul ianuarie-mai a fost peste 2022 în ceea ce priveşte ponderea eolienelor în consumul european ♦ De mai bine de 10 ani România nu a mai ridicat nicio eoliană nouă, în ciuda potenţialului foarte bun. Centralizarea mai multor date de către www.zf.ro arată că energia verde devine o forţă reală în ceea ce priveşte reglarea preţului, în contextul în care anul acesta mai multe state europene au bifat recorduri istorice ale eolienelor în asigurarea consumului. Alături de menţinerea cererii de energie la un nivel scăzut, a unei ierni neobişnuit de calde, dar şi ţinând cont de faptul că în unele cazuri, cum este România, regenerabilele se bazează pe scheme de sprijin, eolienele au dus preţul energiei în teritorii negative, o premieră pentru piaţa locală. Pe de altă parte, scăderile abrupte duc din nou piaţa într-o zonă de volatilitate extremă care-i va cerne iar pe investitorii adevăraţi de speculatorii din energie. Piaţa se rafinează şi este normal să fie aşa, spun specialiştii consultaţi de ZF. Pe plan local, de exemplu, datele de la bursa de energie OPCOM arată că pentru primele patru luni din an preţul mediu spot a fost de 596 lei/MWh, mult sub media de 1.025 lei/MWh din 2022. Mai departe, datele publicate de OMV Petrom pentru primul trimestru arată că pe plan local cererea de energie a fost cu 10% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, impactul facturilor istorice asupra consumatorilor industriali, dar şi al iernii neobişnuit de calde fiind astfel vizibil. În total, anul 2022 a adus o reducere a cererii de energie de 8% la nivel local, în timp ce la nivel european cererea s-a comprimat cu circa 3%. Revenind la zona de energie eoliană, calculele ZF făcute pe baza datelor zilnice publicate de WindEurope arată că pentru primele cinci luni ale anului vântul a acoperit aproape 18% din cererea de energie europeană, peste procentul de 16% din perioada similară a anului trecut. Mai mult, au fost zile de recorduri absolute. De exemplu, pe 15 ianuarie, 35% din toată energie consumată la nivel european a venit din proiectele eoliene onshore şi offshore. În acest moment, România are circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană care anul trecut au asigurat 12% din producţia de energie. În România, pe zona de proiecte eoliene, lucrurile sunt îngheţate de 10 ani de zile, 2022 terminându-se cu acelaşi rezultat, 0 MW instalaţi pe o piaţă în care toţi vorbesc de un potenţial imens, onshore şi offshore. În situaţia României mai sunt state cu care este adesea comparată cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Zero MW montaţi şi în aceste state cu menţiunea că niciununul nu se bucură de potenţialul eolian al României.