Menu
Tablet menu

Copiii de clasa a 8-a au fost batjocoriti la examen. INCREDIBILA scrisoare a unei profesoare de limba romana

Ar trebui să schimbăm ceva, cât încă se mai poate. Aud mereu discursuri despre cât de bine și de mult învățam noi sau alții mai în vârstă decât noi pe vremea comunismului și despre cum nu învață generațiile actuale, care nu au moral și prințip… De fapt, generațiile actuale sunt mult mai inteligente decât noi și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi la vârsta lor…

Să mă întorc însă la proba de română de la examenul de luni. Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune. Concluzia va fi, sunt sigură, că suntem mai proști decât cei din Occident și că profesorii sunt slab pregătiți, că nu știu să-i învețe, dar nu-mi spuneți că nu știți copii care, în orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au înscris într-o clasă superioară celei din România. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informații, cu subfinanțarea învățământului, nu cu deșteptăciunea copiilor noștri. Eu cred că guvernanții noștri ne spun „proști” pentru că așa suntem mai ușor manipulabili.

Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…

Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.

Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.

Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore…

Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”!

La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea…

La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.

Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.

E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri…

Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.

Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București

SHARE DACA ESTI DE ACORD! 

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected]

Articole înrudite

32 comentarii

  • catalina

    Doamna profesoara, daca un elev de 14 ani nu are capacitatea de a analiza un text liric si a emite o parere asupra lui, sau de a face diferenta intre "a ruga" si "a solicita", este extrem de grav, inseamna ca nivelui lui intelectual si educational este cel al unui copil in clasa 0. Elevii nu au fost deloc nedreptatiti, subiectele au fost mai mult decat simple, nu este vina nimanui ca ei pur si simplu nu sunt capabili sa invete. Cei care au facut-o, au luat note mari si foarte mari. Daca toti ar fi obtinut rezultate slabe, as fi fost de acord cu dumneavoastra. Insa in conditiile in care s-au luat multe note intre 8 si 10, inseamna ca orice elev care isi petrecea mai mult timp studiind si mai putin la tableta/telefon/Facebook/McDonalds etc putea lua nota mare.

    postat de catalina Link la comentariu
  • Doina Lavric

    Cat adevar exprimat punctual si documentat! Copii tarii astia duc lipsa de incurajare si apreciere. Am predat in Romania 17 ani si, din pacate, nu imi amintesc sa fii spus de prea multe ori elevilor mei "Bravo! Felicitari! Sunt mandra de tine!" cand participau la lectie, dadeau raspunsuri originale, dau adresau intrebari inteligente. A trebuit sa invat maiestria de dascal in Statele Unite. Dupa 11 ani petrecuti in mijlocul elevilor de acolo (si nu in spatele catedrei!), am realizat ca nu eu sunt personajul principal in clasa, ci copii care asteapta de la mine sa le calauzesc drumul spre cunoastere si succes. Mi-au trebuit ani multi de pregatire, cursuri, examene, lacrimi, nopti nedormite si frustrari pentru a ajunge la aceasta intelepciune. Profesorii din Romania sunt foarte bine pregatiti academic, dar nu metodic. Si cine este responsabil pentru pregatirea lor metodica? Tocmai cei care au formulat niste subiecte total rupte de realitatea din clasa, subiecte menite sa demonstreze prapastia dintre minister/inspectorate, pe de o parte si scoli/profesori/elevi pe de alta parte. Domnilor ministri/inspectori, cand veniti in scoli incercati sa nu "inspectati", ci sa "ajutati", daca aveti acest potential.
    Doina Lavric
    7th grade Science
    Riverview Middle School
    Bay Point, California, USA
    Fost profesor de Biologie la Liceul Jean Monnet din Bucuresti.

    postat de Doina Lavric Link la comentariu
  • teodora

    Cine este acest domn Marian care cunoaşte atât de bine limba română???? Cine este acest domn Marian care o acuză pe doamna profesoară că a încălcat baremul?.Oare se poate vorbi la Limba şi literatura română despre un barem strict? poate domnul Marian nu a auzit de seriile sinonimice.....baremul oferea doar două sinonime.....celelalte? cu ce a greşit un elev că a oferit un alt sinonim? de ce mă obligi pe mine, profesor corector, să consider răspuns corect doar ceea ce era în barem?.....căutaţi în dicţionarul de sinonime domnule Marian şi cu siguranţă veţi găsi mult mai mult de două sinonime. nu mai departe subordonatele.....cam aceeaşi problemă ca acum doi ani când.....au cam dat-o în bară cei ce au întocmit subiectele şi BAREMELE.....si noi vorbim de greşelile elevilor. Textul? DA. AVEA DREPTATE doamna profesoară mult peste nivelul elevilor de clasa a VIII-a.....cunoaşte oare domul Marian programa de Limba şi literatura română, programa examenului naţional?.....si din nou.....A ÎNCĂLCAT BAREMUL.....dacă la matematică 1+ 1= 2 la limba română o subordonată poate fi şi.....şi....., un mesaj poate fi desluşit total diferit ......oare cum ar respecta domnul Marian baremul în cazul celor două compuneri? cum poate face o diferenţă clară între cele peste 100 de lucrări pe care un profesor le-a avut de corectat? şi iarăşi ne lovim de BAREM....suntem închişi în acel pătrăţel al baremului
    FELICITĂRI DOAMNA PROFESOARĂ.....AVEŢI MARE, MARE DREPTATE.....

    postat de teodora Link la comentariu
  • o eleva

    Mentalitatea copiilor din generatia aceasta este chiar schimbata fata de cele din trecut si eu ii dau mare dreptate doamnei Stoica deoarece acum copiii percep diferit lucrurile si in mare parte majoritatea profesorilor din ziua de azi nu apreciaza adevarata valoare a copiilor deoarece ei au ramas cu gandirea bolnava ca "toti copiii sunt la fel", ceea ce este foarte gresit. Si am observat ca aici in comentarii, apar tot felul de persoane care se simt ca sa zic asa, in scrisoarea doamnei Stoica si in subconstientul lor realizeaza adevarata capacitate a copiilor dar le este prea frica sa o dezvolte deoarece se simt amenintati ca vor fi intrecuti, si degeabea voi primi prea multe comentarii descurajatoare pentru ca acesta este adevarul. Si chiar si un parinte, adult care se trezeste sa spuna ceva despre aceste generatii, sunt defapt persoane care probabil au terminat scoala si nu vor sti nicodata cum este defapt sistemul bolnav din Romania la vremea actuala. Il numesc bolnav deoarece in Romania nu se premiaza adevaratul intelect al copiilor care ar trebui sa fie exploatat prin discutii, si o anumita legatura intre elev-profesor care consta in sfaturile si incurajarile daruite de catre profesor unui elev. Nu descurajez aici invatatul deoarece cunoasterea este foarte importanta. Dar, in multe cazuri un copil de nota 10 care si-a exprimat punctul de vedere intr-o scoala ( intr-un mod in limita bunului simt, tin sa precizez ) a fost pedepsit ori prin anumite atacuri verbale aduse la adresa copilului de exemplu : " esti o cauza pierduta" - spusele unui profesor tinand cont ca aceste cuvinte demoralizeaza foarte mult un copil, sau chiar exista cazuri in care unii profesori ( care s-ar presupune ca au un coeficient de inteligenta mai marit ) regurg la barfa , aducand multe jigniri la adresa copilului in fata altor profesori si copilul la materia acelui profesor ajunge sa fie din senin de nota 6-7.

    postat de o eleva Link la comentariu
  • Serban

    Hai sa fim seriosi. Poezia lui Minulescu e in regula pentru un copil de 14 ani; e destul de clara. In schimb, nu am auzit in 2007 la teza cu subiect unic de pe semestrul I vreo plangere, in conditiile in care s-a dat o poezie dificila de T. Arghezi.

    postat de Serban Link la comentariu
  • Mihai

    Dvs sunteti sincer un pic, doar un pic frustrata, probabil nu ati reusit mai bine in viata, sau poate elevii pe care i-ati meditatat in particular au luat note mici, in timp ce in clasa aveau numai 10, pentru ca sincer subiectele au fost accesibile, iar daca tu ca elev care ai citit, nu citit, scuze, deschis o carte in viata ta imi spui ca Creanga si Eminescu sunt contemporani, iar saracii sunt morti de cateva sute de ani, pai sincer doar la stana, la oi, ai o sansa in viata, daca tu spui ca ce misto a scris Creanga amintirile pai imi pare rau de parintii tai, da intr-adevar sistemul de invatamant din Romania e un pic greoi si nu scoate genii pe banda rulanta, dar elevii romani sunt printre cei mai premiati la olimpiade si concursuri scolare. Pt sesiunea 2015 a evaluarii nationale hai sa propunem niste subiecte gen analizati textul unei manele celebre, sau detaliati meciul de aseara... Numai bine! Ma bucur ca nu am avut un profesor ca dvs, si am schimbat zeci daca nu sute de profesori, multi dintre ei nu ii mai consider profesori ci prieteni, pentru ca m-au invatat multe.

    postat de Mihai Link la comentariu
  • neacsu dan

    doi copii ai unor prieteni, care au sustinut examenele saptamana aceasta au luat la romana notele 9 respectiv 9,50 (unul e chiar din Bucuresti) ...ma bucur ca nu au avut profesori ca dumneavoastra!

    postat de neacsu dan Link la comentariu
  • O profesoara nepopulara

    Ma inclin cu respect in fata dumneavoastra, stimate MARIAN ! Replica pe care ati dat-o doamnei profesoare Stoica mi-a mers drept la inima. Mi-ati readus buna dispozitie, dupa ce cazusem in depresie - vazand cat de multe comentarii admirative a primit articolul doamnei, atat aici cat si in alte postari... Daca sunteti parinte, sunt convinsa ca aveti copii admirabili, cu o mentalitate de invingatori. As fi extrem de onorata sa le fiu profesoara!

    postat de O profesoara nepopulara Link la comentariu
  • adriana

    Buna ziua !
    Sunt o adolescenta de 17 ani si invat la un liceu din ploiesti ..........va dau dreptate intr-o oarecare masura ,insa va pot chiar si contrazice....intr-un fel toti ne-am confruntat cu sistemul asta bolnav si cred ca toti au avut de suferit din cauza celor care conduc tara..din pacate cei maturi asteapta ca generatiile viitoare sa faca o schimbare,insa noi ,copiii ,cei care se presupune ca ar trebui sa o facem ...nu suntem indrumati si nu ne ajuta nimeni sa o facem ..noi terminam liceul si nici macar nu stim ce facultate sa urmam...v-ati intrebat de ce?
    Cat despre aceste subiecte ...nu erau imposibile ..am facut gimnaziul intr-o scoala la tara si subliniez asta ,cei mai multi fac discriminari pe acest principiu....si iata ca eu in clasa a 6 a am avut ocazia sa intalnesc un scriitor contemporan ,care si-a prezentat cartea la mine in scoala..sincer da,a fost un subiect mai greu accesibil ,insa copiii din ziua de azi nu citesc .....eu ,cand sunt vazuta ca citesc sunt luata in bataie de joc.....si pana la urma se ajunge la concluzia ca si elevii au o mica vina........nu inteleg de ce incercam sa ii protejam,nu neg faptul ca elevii dumneavoastra nu sunt elevi de bun augur ,insa trebuie sa recunoastem ca subiectele nu erau imposibile.......pe de alta parte ,nu stiu care este nemultumirea dumneavoastra........da ,absolut tehnologia a evoluat si evolueaza.....putem spune ca generatiile actuale sunt mai destepte din punct de vedere informatic sau nu stiu.....dar nu cred ca este diferenta de iq prea mare intre ce a fost si ce este ......nu ati avut posibilitati sa avansati in perioada respectiva,insa poate ca mai puteti face ceva ...adica ,eu imi doresc sa nu va subestimati ..pentru ca ne determinati pe noi sa privim generatiile anterioare cu alti ochi ..si din pacate ,dumneavoastra ,cadrele didactice care activeaza in scoli generale nu stiti ce este mai departe .....oooo as putea vorbi o zi intreaga despre asta ....
    da ! aveti dreptate dispunem de un sistem oribil ..dar ni l-am facut cu mana noastra si este foarte greu ca un singur om sau cativa sa il schimbe.......si este adevarat ca nu ne ajuta logaritmi in viata, si integralele si literatura ,insa fara astea nu ati trecut nici dvs prin scoala ..toti am dat de greu la examene ,iar cei ca mine mai au si vor mai da ...si sincer nu inteleg de ce se asteapta de la noi schimbarea ......mi-as dori sa fiti constienti ca voi ,cei maturi ati ales acest sistem ......dar si ca noi trebuie sa invatam si ca nu numai elevii dvs au trecut prin asta ,ci multi am trecut prin lucruri si mai urate......

    postat de adriana Link la comentariu
  • Beatrice

    @Marian: Cum adică e grav că doamna profesoară nu a respectat baremul??? Cine este ”baremul” ca să fie mai presus de judecata mea și de o logică de bun-simț? De ce să mă închin în fața unei programe defecte? Sunt, probabil, o mulțime de profesori care iau de bună ce scrie în Curriculum-ul național - o adevărată tocăniță conceptuală care îi dă zor cu competențele și cu noul limbaj de lemn, drept care ne trezim cu niște ore de română / limbi străine din care nu rămâi, de fapt, nici cu prea multe cunoștințe academice, nici cu ”competențe” (o dovadă fiind chiar acest examen). Mie mi se pare foarte grav, din punct de vedere pedagogic, să afirmați că o programă sau un barem trebuie întru totul respectate și luate exact așa cum sunt. Prima datorie, înainte să știi pe de rost ce înseamnă plan-cadru, competențe specifice și altele, este să chestionezi legitimitatea a ceea ce se impune ca normă, iar asta nu doar în învățământ (când nu s-a întâmplat așa, istoria chiar foarte recentă ne-a demonstrat unde se ajunge). O judecată ca a dumneavoastră încurajează inerția critică și predispoziția spre manipulare ideologică. Realitatea este că învățământul românesc este într-o ceață totală și, în mod paradoxal, cu cât citesc mai multe studii de specialitate, cu atât mai tare mă intristează amatorismul în care se scaldă școala românească. Dar problemele sunt mult mai adânci și au început cam de când s-a făcut ”pierdută” opera lui Comenius, așa că este, cel mai probabil, prea târziu să se mai schimbe ceva, deci de ce să ne mai batem capul și să nu știm una și bună cu baremul și sfânta programă? În fine, până la urmă poate asta merită o societate care disprețuiește filosofia unor pedagogi cu cea mai înaltă conștiință a misiunii lor, cum au fost Rudolf Steiner sau Maria Montessori. Rămâneți fericiți, voi cei care credeți în infailibilitatea baremelor și a ”obiectivelor operaționale”, în această băltoacă sinistră care nu s-a hotărât dacă vrea să fie tradițională sau (post)modernă, comunistă sau interdisciplinară, așa că ia câte puțin din toate și îi face pe toți care nu se pot bălăci în mizeria asta să se simtă niște cretini fără vocație și fără...competențe!?! Sunt șocată și dezamăgită câți oameni din sistem consideră că scopul final al educației este bifarea unor examene și nu dezvoltarea sinelui și progresul umanității. În fine, NU mai comentez, nu mai vreau să mă gândesc, căci iată ce se întâmplă când gândești prea departe...Te trezești ”pe lângă” barem! -_-

    postat de Beatrice Link la comentariu

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

înapoi la partea de sus

BEST OF

Style I Style II Style III