Menu
Tablet menu
myPloiesti

myPloiesti

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected]

Website URL:

De unde vine numele "LEU" dat banilor romanesti

De ce se numește moneda noastră națională LEU? Pai, cam asa se numeau toate monedele importante, in perioada aceea. Totul a plecat de la un oras din Regatul Boemiei (in Germania de azi). In 1520, orașul Joachimsthal bate o monedă numită joachimsthaler care pe una dintre fețe avea gravat un leu ridicat în două labe, stema Regatului. Locuitorii Boemiei îi foloseau numele prescurtat „thaler”. Numele a placut mult, asa ca Regatul Olandei a emis primii sai bani sub numele „leeuwendaaledr”, care înseamnă „leu-taler”. Stat de negustori si comercianti puternici si influenti, Olanda a facut ca talerii sai din argint să circule prin întreaga Europă, inclusiv în Principatele Române, unde romanii au denumit monedele dupa prima bucată a termenului („leeu”). In scurt timp, "lei" insemna "bani", asa ca atunci cand s-a scris legea pentru sistemul monetar național și pentru fabricarea banilor, numele ales a fost „leu/lei”. 

Daca nu va vine sa credeti, aflati ca si bulgarescul "leva" vine tot de la "leeu", dar si ca ultima parte a numelui monedelor olandeze, „daalder”, sta la baza numelui "dolar". 

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Cele mai valoroase bijuterii romanesti din aur

Cele mai scumpe bijuterii din aur romanesti, in valoare de 3 milioane de euro bucata, n-au fost lucrate de nici un bijutier. Au fost gasite. Mai exact, este vorba de pepite din aur, in forme bizare, care sunt pastrate la Muzeul Aurului de la Brad. În acel muzeu se află cele mai valoroase 18 kilograme de aur din întreaga lume, descoperite in zăcământul de la Barza. Valoarea lor nu constă în cantitatea de aur, ci tocmai în forma fantastică în care au fost des­coperite. "Dansatoarea de flamenco", "Harta Ro­mâ­niei", "Aripile", "Peniţa lui Eminescu", "Copacul vieţii", "Leul", "Dinozaurul" sau "Crustaceul" sunt câteva dintre cele mai admirate piese ale expo­ziţiei. Cele mai cunoscute şi mai valoroase piese din Muzeul de la Brad sunt cele două "Şopârle" din aur, expuse la Paris, în 1937 si la München, în 2003. Fiecare dintre aceste "Şopârle" a fost evaluată la circa 3 mili­oane de dolari.

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Ce bijuterii sa porti cand mergi la interviu

Stii deja ca atunci cand mergi la un interviu, pentru un job, trebuie sa te imbraci intr-un anumit fel: tinuta cat mai office, sacou si fusta in culori clasice: negru, gri sau albastru inchis, o camasa alba, pantofi negri, cu tocul nu mai inalt de 6 cm, perfect curati si lustruiti. Evita pe cat posibil imprimeurile si paietele, totul trebuie sa fie simplu si cu gust. Cat despre bijuterii ... daca zic clasice, finute, preferabil din argint, o sa spui ca incerc sa-ti vand o salba. Nu incerc, dar o salba minimalista va arata grozav la gatul tau: va spune ca ai gust, ca ai valori, esti patrioata si profunda. Sunt sanse mari, asadar, ca angajatorul sa isi faca o impresie cat mai buna despre tine. 

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

 

Global Entreprises International, o investitie americana careia i-a priit Ploiestiul

Or de cate ori se discuta, la nivel de business, despre Ploiesti, se mentioneaza ca orasul aurului negru este cel mai important hub de investitii americane din Romania. Inca din anii 90, atrasi de infrastructura orasului, de proximitatea Capitalei, a aeroportului si a autostrazii, mai multe firme cu capital american si-au deschis aici facilitati de productie. Cu o singura exceptie, toate functioneaza si azi, iar parcursul lor de succes a atras alte si alte investitii din SUA.

Global Entreprises International este o investitie americana din valul doi. Deschisa acum sase ani, in West Park, un parc industrial privat de langa Ploiesti, Global Entreprises International s-a pozitionat radid ca unul dintre cei mai importanti furnizori de componente auto pentru fabricile de profil din Europa. Avand strict activitati business-to-business, Global Entreprises International livreaza industriei auto piese din polimeri, extrudate la cald, necesare in special confectionarii de scaune auto. Paleta de produse realizate la Ploiesti include piese care ajung pe masini Ford, BMW, Renault, iar numarul pieselor livrate este de ordinul sutelor de mii.

"Activitatea companiei este intr-o continua crestere, in ultimii doi ani", spune Radu Bogdan, managerul Global Entreprises International Romania. "Schema de personal a crescut, am modernizat fluxurile de productie si, de curand, ne-am mutat intr-o facilitate construita special pentru noi, astfel ca acum si personalul e mai multumit, si productia se face in conditii perfecte".

La Global Entreprises International media salariala neta este de circa 3000 de lei, iar fluctuatia de personal este minima. "Foarte putini dintre cei cu care a pornit la drum fabrica ne-au parasit. Facem periodic evenimente dedicate angajatilor si constatam, de fiecare data, cat de bine se inteleg si se simt impreuna, nu doar in timpul orelor de program. Avem chiar relatii nascute aici, care au dus la fondarea de familii", mai spune Radu Bogdan. 

Fotografiile de la ultima petrecere Global Entreprises International sustin afirmatiile directorului. In aceasta vara, curtea fabricii a fost transformata in scena, terasa si loc de barbecue, iar cei 70 de angajati au venit impreuna cu familiile si copiii. S-a mancat bine, s-a dansat, copiii s-au distrat cu o trupa de animatori profesionisti, iar la final toata lumea a participat la o tombola la care s-au putut castiga telefoane si biciclete. 

Planurile de viitor ale Global Entreprises International includ marirea productiei si dezvoltarea de noi repere. "Noi depindem de industria auto si trebuie sa tinem pasul nu numai cu inovatiile, dar si cu trendurile. De exemplu, un important beneficiar, unul din top3, ne-a anuntat ca daca reusim sa producem cateva repere din plastic reciclat, ei sunt dispusi sa comande mai mult. Logic, ne batem capul sa realizam produsul asa cum il doreste clientul, chiar daca asta presupune investitii in tehnologie", mai spune Radu Bogdan. 

Ca politicile de mediu sunt importante la Global Entreprises International o dovedesc si intentiile de colaborare cu Primaria Ploiesti. Global Entreprises International Romania s-a oferit sa amenajeze cateva spatii verzi din municipiu, pe cheltuiala proprie, si la acest moment se discuta, la nivel de experti, care ar fi zona cea mai potrivita pentru un mini-parc Global. 

 

Daca vrei sa lucrezi la Global Entreprises International Romania gasesti toate informatiile despre companie aici: www.facebook.com/www.globalent.eu/ 

Vrei cercei Buciumanesti? Facem!

Exista cel putin o pereche de cercei de aur “buciumăneşti”, la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. Si merita sa-i vedeti, pentru ca sunt foarte rari, foarte frumosi si au o poveste fascinanta.

Secolul 8. Zona Buciumeni, Abrud, Alba Iulia. Oamenii sunt tot mai bogati, dupa ce descopera in zona zacaminte aurifere. Negustoria prospera. Comerciantii aduc din Austria stofe, echipamente casnice, dar si bijuterii de aur, lucrate in Tirol. Predomina cerceii în formă de ciorchine de strugure si cerceii rotunzi, decoraţi cu piatră roşie la mijloc, înconjurată de un brâu albastru şi unul alb. Bijuterii locali sesizeaza oportunitatea si se apuca sa-i produca local. Asa au aparut cerceii romanesti, fabricaţi din aur cu rubin si cercei din argint cu montură din topaz. S-au răspândit rapid pe valea Arieşului, dupa ce buciumanii s-au apucat sa-i dea, la schimb, pe produse agricole. Exista documente care spun despre schimbarea unei singure perechi de cercei pentru o cantitate de vin care ajungea pentru un an intreg. 

Aceşti cercei mai sunt purtaţi şi astăzi de către femeile din zona Munţilor Apuseni. Si ar trebui purtati de oricine, atat sunt de frumosi. Noi, de exemplu, ii facem la comanda. 

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

 

De ce scrie 925 pe bijuteriile din argint?

Marcajul 925 de pe bijuterii inseamna ca acel obiect e facut in proportie de 92,5% din argint si 7,5% cupru. Foarte rar o sa gasiti argint pur, 100%, intr-un obiect, pentru ca argintul pur este prea maleabil iar bijuteria s-ar deforma usor. 

Exista si bijuterii facute din aliaje cu argint mai slabe, iar marcajul arata asta: 800 inseamna ca acolo e argint in proportie de 80%; 700 = 70% argint, etc.

In anumite perioade de timp si in anumite tari, s-au facut obiecte din argint cu puritate 75% (MARCAJ 750); 87,5% (MARCAJ 87,5%);  91,6%; 99,9%. Cel mai intalnit este cel de puritate 92,5% de unde si marcajul 925. Poarta denumirea de "Sterling Silver", astfel ca in unele tari obiectul din argint 925 poate fi marcat cu "SS".  Marcajul 925 este de obicei scris intr-un oval, mic, dar nu foarte mic, in asa fel incat sa poata fi citit cu ochiul liber. Langa el pot fi si alte marcaje, care pot insemna tara, orasul de provenienta, anul in care a fost facut, simbolul producatorului, simbolul ANPC.

Atentie: monedele romanesti autentice din argint nu sunt marcate. Nu e nevoie. Erau emise de Monetaria Statului, iar reteta era garantata. Monedele romanesti interbelice pe care le folosim la confectionarea de salbe sunt facute din Argint 800, Argint 835 si Argint 700, conform informatiilor oficiale ale BNR.

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

 

 

Patru motive sa porti bijuterii din argint

Pentru ca argintul atrage sănătatea: chinezii purtau bijuterii din argint pentru a scăpa de migrene, indienii pentru a-şi îmbunătăţi aura, grecii antici isi dadeau pe rani cu unguent ce conținea argint; in Europa se stia ca păstrată in vase din argint, apa avea calităţile unui antibiotic, iar in SUA fermierii obişnuiau să pună monede de argint în găleţile cu lapte proaspăt, cu scopul de a-i încetini procesul de acrire.

Pentru ca argintul atrage bunastarea: bijuteriile din argint pot calma nevozitatea excesivă, stresul, iritabilitatea, sensibilitatea şi durerile de cap, si obosesti mai greu, poti lucra mai eficient.

Pentru ca argintul incetineşte îmbătrânirea: ionii de argint au un puternic efect imunomudulator, de aceea argintul este tot mai utilizat în industria cosmetică. Se spune ca purtarea unui inel de argint pe degetul arătător ajută la normalizarea tractului intestinal.

Pentru ca ne da o stare de bine: purtarea unei amulete ne apără de energiile negative si de deochi, amplifică senzualitatea feminină si intensifică efectele benefice ale pietrelor preţioase.

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

 

De ce preferau stramosii nostri argintul, aurului

Evul Mediu. Oamenii observau ca oamenii bogati erau feriti de bolile digestive, cum ar fi dizenteria, care ucideau sute de mii de oameni din clasa de jos. Logic, s-a crezut ca pe cei bogati ii protejeaza Dumnezeu. De fapt, era vorba despre argint.

Oamenii saraci isi prehgateau si mancau hrana folosind vase de lut ars si tacamuri din fier sau lemn. Aristocratia isi permitea pocale, tacamuri si chiar vesela din argint. Iar argintul este bactericid. A trebuit sa treaca sute de ani si ca un om de stiinta sa se intrebe de ce nu se altereaza aghiazma din casa unui om cu avere ca sa se afla asta. 

Argintul era cheia sanatatii pentru cei bogati, iar informatia s-a raspandit imediat. Are rol de antibiotic, antioxidant si dezinfectant. Asa ca oamenii au inceput, daca nu-si permiteau vase si vesele din argint, sa puna bani de argint in vasele in care tineau apa, pentru a o dezinfecta.

Testele de laborator moderne confirma ca ionii de argint au efect bactericid si constituie un dezinfectant eficient, distrugand peste 600 virusuri si germeni nocivi.

Daca nu aparea penicilina si daca nu se inventau ulterior celelalte antibiotice, rolul acestora ar fi fost preluat astazi, cu siguranta, de argint. Numai succesul spectaculos al antibioticilor a determinat abaterea interesului specialistilor dinspre zona argintului. Se pare ca el va reaparea in medicina, atunci cand organismul uman se va dovedi refractar la toate antibioticile - fenomen aflat deja in curs de evolutie. 

  comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Povestea Salbei Frumoasei este povestea italienilor imigranti in Romania

In caz ca nu stiati, exodul romanilor in Italia, de dupa Revolutie, este doar raspunsul la doua imigratii masive, pe care le-au facut italienii, in Romania. Stiu ca poate parea de necrezut, dar e adevarat.

Primul val

Prima migraţie importantă a italienilor în România a avut loc dupa 1860, dupa ce principatele romane au dobandit un rege, in persoana lui Carol 1. Atrasi de planurile acestuia de modernizare a Romaniei, peste 12.000 de italieni au venit să lucreze aici. Muncitorii italieni au construit în România drumuri, poduri, căi ferate, bănci, şcoli, biserici, căi ferate, aducţiuni de apă, viaducte, fântâni, monumente funerare. Majoritatea n-au mai plecat acasa. Erau atat de multi (opt mii, conform recensamantului din 1901), incat, la Târgovişte se infiintase un consulat italian. 

Al doilea val

A doua migratie a italienilor in Romania a avut loc in anii 30, cand sute de mii de italieni au imigrat aici, speriati de politicile dictatorului Musolini si atrasi de povestile italienilor din valul intai, care au transmis acasa ca romanii sunt primitori. In 1935, de exemplu, în România erau înregistraţi 60.000 de cetăţeni italieni. Si acest val s-a integrat bine. Constructiile lor din Ploieşti, Craiova, Galaţi, Suceava, Iaşi, Sinaia, Timişoara, Târgovişte, Piteşti, Sibiu, Braşov si Bucuresti sunt inca existente. Uitati-va la spitalul Colţea, la mozaicuri din Palatul Cotroceni, la sediul CEC si la Cercul Militar din Bucureşti, si veti vedea cat erau de priceputi. 

Ziarul italian „La Reppublica“, 1942.  ”Italienii mergeau spre România să-şi caute norocul, oferindu-şi priceperea ca şi proiectanţi, constructori, dulgheri sau chiar mineri sau muncitori în fabricile româneşti. O scrisoare cu ştampila Ministerului de Interne italian, trimisă în 28 august 1942 către toate chesturile de poliţie din Italia, dadea ordinul să se ia măsuri pentru ca cetăţenii italieni să nu mai emigreze în România. Legaţia italiană din Bucureşti raportează că cetăţeni italieni sosiţi în România cu viză temporară, după expirarea permisului de şedere nu părăsesc tara. Având în vedere afluxul tot mai mare de italieni către România se dispune ca cererile de călătorii în străinătate să fie evaluate cu deosebită severitate, în special cu privire la motivele invocate pentru călătorie".

In cinstea acestor oameni, care au venit si au contribuit, cu priceperea lor, la formarea Romaniei moderne, al carei Centenar il sarbatorim anul acesta, am facut Salba Frumoasei. O salba facuta din monedele din argint ale miilor de mesteri italieni adusi de domnitorii si regii romani pentru a construi Romania moderna, si ramasi aici, sedusi de frumusetea romancelor. 

O gasesti pe Breslo.ro, sub numele Salba Frumoasei. 

ne gasesti si pe www.facebook.com/salbamariei 

Povestea Salbei

Făcută din monede și clopoței mici, pe lantic, pe sfoară roșie sau pe piele răsucită, salba românească traversează istoria României vorbind despre frumusețea femeii, despre familie și despre prosperitate. Era atât de importantă, ca simbol, încât de multe ori părinții vindeau animale din gospodărie pentru a cumpăra o salbă și a o oferi ca zestre fetei care urma să se căsătorească.

Salba românească face parte din moștenirea culturală natională dar n-a avut noroc de o imagine pe măsură, ca prietenă ei cea mai bună, ia. Încă de acum o mie de ani, femeile dace purtau la gât amulete rotunde, ca simbol solar purtător de noroc. La Muzeul de Istorie din Viena există, gasite in Ardeal, un colan dacic cu pandantiv rotund si nouă piese de argint și o salbă din aur cu 52 de pandantive-amulete.

Salba făcută din monezi, așa cum o știm noi, a apărut după 1860, când împăratul Frantz Josef a vizitat Transilvania și Banatul și a dăruit, unor românce, câteva monede imperiale. Femeile și-au pus monezile de aur printre amuletele din salbă, ca să arate onoarea care le-a fost făcută. Obiceiul s-a generalizat rapid: până la 1900, salbele erau deja de două feluri (de zestre și de podoabă), și apăreau în tranzacții notariale, acte de zestre.

În Ardeal, de exemplu, salbele se făceau cu monede românești și austrice, din salbele moldovenești nu lipsesc copeicile rusești din argint, iar în zona Dobrogea o salbă avea și monede turcești.

În primul și al doilea război mondial, 90% din salbele românești au dispărut. Româncele le topeau sau le vindeau, pentru a susține gospodăria văduvită de soțul plecat la război, sau pentru a finanța emigrarea familiei.

După 1945, autoritățile comuniste au vânat și confiscat puținele salbe rămase, astfel că acum mai există extrem de puține salbe originale.

Romii au preluat, de la țăranii români obiceiul salbelor, dar nu din considerente estetice, ci de logistică. Erau nomazi, traversau frecvent granițe și nu le foloseau la nimic banii emiși de o țară sau alta, așa că își țineau averea în aur. Văzând salbele la români, și-au făcut și ei podoabe de acest fel. Romii au păstrat însă doar modelul salbei de zestre, pe când adevărată frumusețe a salbelor românești se găsește la cele de podoabă, făcute din argint, un metal pe care românii îl considerau aducător de noroc și de sănătate.

Alexandra și tatăl ei au purces la recrearea acestor superbe bijuterii populare. Când clienta vrea ca salba să spună despre purtătoarea ei din ce zona folclorică provine, Alexandra se documenteaza pe tema simbolurilor, culorilor și materialelor specifice acelei zone. Tot ea caută și cumpără resturi de salbe și monede vechi, apoi face schițele, proiectează salba și face partea ușoară a manoperei. Lucrările complicate cad în sarcina tatălui ei, bijutier profesionist, cu 40 de ani de experiență. Totul se face manual, dupa metodele vechi, cu zeci de ore de muncă la fiecare salbă.

Pe cât de mult diferă costumele populare românești , în funcție de regiune, la fel difera si salbele. Pentru că erau create să completeze costumul popular, nu să-l acopere, au aparut peste 20-30 de modele de salbe românești: mici și cochete, la baza gâtului, sau bogate, împodobind întreg pieptul purtătoarei. De aici, si varientatea de salbe din portofoliul Salba Mariei.

 comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Abonează-te la acest feed RSS

BEST OF

Style I Style II Style III