Marea majoritate a populației, care are dificultăți în returnarea creditelor, este hărțuită sistematic de către angajații băncilor creditoare sau ai firmelor de recuperare creanțe ca să-și returneze împrumuturile. Oamenii sunt sunați de câteva ori în fiecare zi, inclusiv sâmbătă și duminica, la adresa lor proferându-se tot felul de amenințări. Debitorii nu știu faptul că hărțuielile la care sunt supuși se situează dincolo de Codul penal al României, motiv din care pot cere în instanță inclusiv daune morale-interese dacă au suferit prejudicii de această natură. La fel cum nu știu nici angajații care lucrează în sistem call-center și practică asemenea metode, că nu sunt acoperiți în fața legii de cine știe ce contracte semnate cu angajatorul, care îi instigă la comiterea de infracțiuni, scrie www.ziuanews.ro.

Cei ce lucrează la call-center pot ajunge la pușcărie

Pe lângă faptul că debitorii care sunt hărțuiți sistematic de către creditori se pot adresa comisariatelor de Protecție a Consumatorilor, și noul Cod penal îi protejează împotriva unor astfel de abuzuri. În niciun contract de credit sau alte angajamente de plată nu există vreo prevedere potrivit căreia debitorul să-i permită creditorului, fie că este instituție bancară, firmă de recuperare creanțe sau chiar executor judecătoresc, să-l șicaneze telefonic, în mod sistematic, pentru plata datoriei. Cei care comit asemenea fapte sunt pasibili de sancțiuni, inclusiv cu privare de libertate. O plângere în acest sens se poate depune la Poliție ori la Parchetul de pe lângă Judecătoria de reședință.

Băncile și recuperatorii sunt pasibili de instigare

Cum spuneam, angajații serviciilor call-center se află în mare eroare, atunci când consideră că angajatorul cu care au semnat un contract le garantează în vreun fel imunitate în fața legii, atunci când comit fapte penale ori cauzează prejudicii morale celor pe care îi hărțuiesc. Fiindcă persoanele prejudiciate îi pot chema pe ei în judecată, în calitate de personae fizice, ca să nu fie nevoiți să se judece cu băncile ori cu firmele de recuperare care i-au instigat la comiterea faptei. Desigur, dacă instanțele de judecată îi obligă în nume personal la despăgubiri morale, au posibilitatea de a se îndrepta ulterior împotriva angajatorului care le-a cerut să comită ilegalități. Însă procedura este foarte de greoaie, iar șansele de recuperare a pagubei de către angajat sunt extreme de reduse.

Ce spune Noul Cod penal

"In noul Cod Penal, la Art. 206., aliniatul 1, se spune clar ca fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării. Si la Articolul 208, aliniatul 2, se spune ca efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Trebuie spus ca ațiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asa cine nu face plangere, nu scapa de aceasta problema", explica avocatul Ovidiu Cioraneanu, la cererea myploiesti.ro.