România sărbătoreste primii 15 ani în calitate de stat membru ale Uniunii Europene, cu un bilanţ inegal, marcat pe de-o parte de îmbunătăţirea nivelului de trai şi, pe de altă parte, de pierderea de populaţie din cauza emigrării şi de amânarea unor reforme cheie necesare pentru ca economiile lor să devină mai funcţionale, scrie sâmbătă EFE într-un comentariu citat de Agerpres.  EFE este agenția spaniolă de știri, cea mai mare agenție de știri multimedia în limba spaniolă și al patrulea cel mai mare serviciu de cabluri din lume după Associated Press, Reuters și Agence France-Presse. Romania a intrat în blocul comunitar la 1 ianuarie 2007, la trei ani după alţi vecini de-ai lor din estul Europei. Deşi rigiditatea birocratică a făcut-o să piardă circa jumătate din banii europeni disponibili, a primit totuşi de la Bruxelles zeci de miliarde de euro cu care au construit noi infrastructuri şi şi-au extins economia, notează EFE.  Potrivit cifrelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) per capita în Romania a crescut de patru ori. În 2007, românii câştigau în medie sub 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu este de circa 700 de euro pe lună. In afară de corupţie, Angelov menţionează distrugerea capacităţilor de producţie industrială şi de export de către o clasă conducătoare incapabilă să conceapă politici pe termen lung. „Deschiderea pieței muncii din Europa occidentală, împreună cu insistenţa Bruxellesului de a lichida cât mai repede companiile publice, au creat probleme demografice grave”, apreciază politologul britanic Tom Gallagher, expert în istoria modernă a României.  Angajarea în Spania, Italia, Germania, Austria sau Regatul Unit a sute de mii de români şi bulgari a presupus o autentică „hemoragie demografică” pentru cele mai sărace state membre ale clubului comunitar, notează EFE. Potrivit Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei, afiliat Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, circa trei milioane de români au emigrat în Europa occidentală din 2002, când nu au mai avut nevoie de vize. Pentru Gallagher, gestionarea a miliarde de euro pe care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al UE îi pune la dispoziţia ambelor ţări va fi o piatră de încercare pentru a măsura angajamentul celor două state faţă de clubul în care au fost admise în urmă cu 15 ani. „Dacă o parte substanţială din cele 30 de miliarde de euro se pierde prin corupţie sau se risipeşte din lipsă de proiecte viabile va trebui să se tragă concluzia că relaţia României cu Bruxellesul nu a funcţionat”, a apreciat Gallagher.