Pe 14 octombrie a fiecărui an se sărbătorește SFÂNTA PARASCHEVA, cunoscută popular ca “Sfânta Vineri de Toamnă”. În tradiţia populară, Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.  "Sfânta Vineri" este cea care stăpâneşte lumea femeilor şi a îndeletnicirilor acestora. S-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi). Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor. SFÂNTA PARASCHEVA a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti. De atunci, moaştele au fost puse la loc de cinste în diferite biserici şi catedrale, iar în prezent se află la Catedrala Ortodoxă din Iaşi.

În această zi este interzisă munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul şi ţesutul.

Ii fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi.

Nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează. 

Se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi.

La ţară, bătrânii nu fac nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

Fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate.

Fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

De SFÂNTA PARASCHEVA se prezice vremea: dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an.

Ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.