Credinţe şi superstiţii: 

Joi în Săptămâna Patimilor nu se spală rufe deoarece se crede că la morţi, în loc să se ducă pomana, se duce apa murdară de la spălat.

Se perie cânepa şi se începe torsul ei, ca să fie spor peste an.

Dacă în Joia Mare se pune cloşcă, ea va scoate numai cocoşi.

Se dă de pomană uliului ca să nu mănânce puii vara.

Cine doarme în această zi va fi leneş întreg anul.

Se ţine pentru a fi ferit de secetă sau de piatră.

Joia mare se ţine pentru primejdii şi pomenirea morţilor. Cine nu o serbează visează rău şi îi ies în cale strigoi.

Se dă foc la gunoiae ca să nu rămână şerpii în curte.

Cine posteşte din ziua de Joi Mare până în ziua de Paşti şi nu mănâncă nimic, acela va şti cu trei zile înainte că va muri.

În această zi se plantează pomi, crezând că se vor prinde mai uşor decât în alte zile.

Buba rea (cărbune, erizipel) se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joi Mare.

Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.

Fetele care vor să fie scoase la joc fură mătrăgună din curtea unui vecin şi o îngroapă pe pragul bisericii ca să treacă proetul peste ea.

În Joia Mare se face câte o cunună de flori pentru fiecare membru al familiei şi se aruncă pe acoperiş. Cel a cărui cunună se usucă prima, va muri în decursul acelui an.

Dacă moare cineva în sat în Joia Paştilor, ouăle roşii nu vor ieşi frumoase.

sursa: www.cimec.ro