Alături de ouăle roşii, pasca reprezintă simbolul alimentar al sărbătorii Paştelui. Potrivit regulilor cultului creştin ortodox, pasca este preparată din aluat dospit.

În mod tradiţional, pasca este preparată din făină de grâu la care se adaugă produse lactate, ouă şi zahăr. Fiind un element central al mesei pascale, fiecare dintre etapele de preparare sunt marcate de o serie de prescripţii rituale. Astfel, făina trebuie să fie curată, de grâu ales, cernută prin sită deasă; cojile de ouă folosite pentru aluat nu se aruncă decât pe o apă curgătoare; făina de pe lopata cu care se bagă pasca în cuptor se adună şi se presară pe stratul de varză; când se bagă în cuptor, se face cruce cu lopata sus pe pereţii şi apoi la gura cuptorului. Aceste prescripţii se aplică şi persoanei care prepară pasca: femeile se spală pe cap, se piaptănă, îşi pun haine curate şi fac mătănii sau spun rugăciuni înainte de a începe iar când se apucă de frământat, se închină.

Pasca reuneşte semnificaţii complexe, pornind de la simbolistica ingredientelor (grâul - simbol al renaşterii) şi a formei (rotundă - deoarece se spune că scutecele lui Iisus aveau această formă sau dreptunghiulară - după forma mormântului lui Iisus) pentru a condensa ideea biruinţei vieţii asupra morţii. Corelată cu simbolurile renaşterii şi regenerării incluse în caracterul acestei sărbători, pasca devine un aliment cu virtuţi revitalizante şi revigorante pentru cei care o consumă.

sursa: www.cimec.ro 

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste