Traditii romanesti de Sfanta Maria
n popor se spune că dacă vrei să “sămeni” trebuie să începi după Adormirea Maicii Domnului. De altfel, cele două date în care sunt prăznuite naşterea şi moartea Sfintei Fecioare Maria sunt socotite ca sfârşitul verii şi începutul toamnei, timpul când oile încep să coboare de la munte, începe sezonul nunţilor şi lucrările agricole de toamnă. Tot acum ia sfârşit postul; care are reguli fixe de ce anume trebuie să se mănânce în fiecare zi a săptămânii, iar oamenii îşi cauta iertarea unii-altora pentru a-şi purifica şi sufletele, nu numai trupul. Credinţa în Sfânta Fecioara Maria este mare şi praznicele sale sunt ţinute cu sfinţenie; cu atât mai mult postul, iertarea şi datinile. Dar aceste datini nasc superstiţii care însoţesc toate cele de mai sus şi ele sunt urmate cu aceeaşi “sfinţenie”. Iată câteva dintre ele: De Sfânta Marie mare, în august, se culeg plante de leac, care puse sub icoana Maicii Domnului se spune că dobândesc puteri tămăduitoare. Ziua Adormirii Maicii Domnului (15 August) este prin părţile Moldovei, zi de pomenire a morţilor iar nu de sărbătoare onomastică; cel mult, aceasta se poate sărbători pe 8 septembrie. Dar să vedem superstiţiile legate de această zi. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte; nerespectarea acestei superstiţii aduce pericol de boală, incendiu şi boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în acele zile. Dacă gospodarii satelor lucrează în acea zi, recoltele lor vor fi blestemate şi fără roade, vitele se îmbolnăvesc şi gospodăria se destrama. Dimpotrivă, pe 8 Septembrie fiecare casă trebuie să aibă candela aprinsă pentru alungarea spiritelor rele (Satana) şi pentru preamărirea naşterii Fecioarei Maria. În aceste zile mamele nu gătesc pentru a-şi feri copiii de boli; de asemenea, se spune că dacă aprinzi focul – de foc vei pieri. Oamenii merg la biserică unde înalţă rugăciuni Fecioarei: fetele de măritat pentru un “ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, bărbaţii pentru recolte bogate. Este multă credinţă în toate, dar şi multă superstiţie.