1. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună; 2. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând; 3. În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii; 4. Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi “dos cu dos”. 5. În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul; 6. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum; 7. În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat; 8. În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul; 9. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele; 10. În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.

Sursa - www.adevarul.ro 

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

- La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

- În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.

– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

- În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

- La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

- Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

- Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.

- Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

- Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

- Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Pentru ca de sărbători românii fac excese culinare, lucru care duce de cele mai multe ori la probleme ale aparatului digestiv, dr. Luana Alexandrescu, medic primar gastroenterologie - medicină internă la Ovidius Clinical Hospital, oferă câteva sfaturi despre alimentație.

Cum să evităm excesele culinare de sărbători

“După zilele libere de sărbătoare, pentru a ne reveni complet, e bine să ținem o zi de detoxifiere în care să consumăm doar legume și fructe și să bem lichide precum apă, ceai verde și sucuri proaspete” S.L. Dr. Luana Alexandrescu, medic primar gastroenterologie-medicină internă OCH “Și de sărbători e bine să ne păstrăm programul alimentar obișnuit, adică 3 mese pe zi. Pentru că vorbim însă de un meniu încărcat în această perioadă în grăsimi, trebuie să mâncăm și foarte multe legume verzi. Două treimi din farfurie va fi incărcată cu legume și zarzavat, iar între mese vom face o pauză de 3 ore. Ouăle le vom consuma cu muștar, nu maioneză, fierte moi (trebuie să aibă un aspect cleios) pentru că cele tari sunt indigeste și nu mai multe de 2-3 pe zi. De asemenea, nu vom manca la aceeași masă ouă și prăjituri, este indicat să facem o pauză de cel puțin două ore între cele două alimente”, ne spune S.L. Dr. Luana Alexandrescu. Pentru că în perioada această mesele noastre vor fi stropite cu vin sau alte băuturi alcoolice și nu numai, iată ce trebuie să știm și despre consumul acestora de la medicul OCH: “Cel mai indicat este să alegem un vin ușor și să renunțăm complet la orice fel de băuturi acidulate. Acestea îngreunează digestia și dau și neplăcuta senzație de balonare. Însă mare atenție la amestecul de băuturi alcoolice și grăsimi, acesta crește riscul de pancreatită acută. De aceea la gătit e bine să folosim cel mai des uleiul de măsline”. De sărbători cu siguranță așteptăm cu toții să savurăm prăjituri delicioase. Ei bine, totul cu măsură, iar dacă avem de ales, mai bine înlocuim frișca și ciocolata cu o salată de fructe. Există însă niște categorii de persoane care pot fi afectate în mod special dacă nu controlează așa cum se cuvine ce manancă: “Copiii și persoanele în vârstă sunt cei mai afectați de mesele încărcate în grăsimi. O atenție specială e bine să aibă și persoanele care au probleme hepatice, renale, pancreatice, HTA, hipercolesterolemie și cei obezi”, ne sfătuiește S.L. Dr. Luana Alexandrescu. “După zilele libere de sărbătoare, pentru a ne reveni complet e bine să ținem o zi de detoxifiere în care să consumăm doar legume și fructe și să bem lichide precum apă, ceai verde și sucuri proaspete”, a mai adăugat doamna doctor.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Există două fenomene naturale care influenţează stabilirea datei Paştelui: echinocţiul de primăvară (care are o dată fixă) şi luna plină (care are o dată schimbătoare). Din cauza celui de-al doilea, dată Paştelui variază în fiecare an, pentru că luna plină apare când mai aproape, când mai departe de echinocţiu.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Doi ani la rând, 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante. Următorii ani când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun vor fi 2017, la 16 aprilie, și în 2025 — la 20 aprilie. .

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Paștele își trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă întru ființă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal..

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a Ortodoxiei, spune patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. "De aceeași valoare este și Lumina din noaptea de Paști, Lumina Evangheliei Învierii lui Hristos, lumina din care se aprind toate celelalte lumânări pe care le avem cu noi pregătite. Această Lumină este însăși prezența lui Hristos, harică, tainică în viața noastră", "este lumină pentru viața noastră în istorie și călăuză pentru Lumina cea Neînserată din Împărăția lui Dumnezeu. Această lumină, care se dăruiește celor ce se închină Mormântului Sfânt din care a înviat Hristos a ajuns și în România, ca și în ceilalți ani, începând cu 2009".

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a ouălor şi a Normelor metodologice de aplicare fiecare ou poarte următoarele informaţii, prin ștanțare, în ordinea mai jos menţionată :

Sistemul de creștere al găinilor, care este reprezentat de o cifră de la 0 la 3, astfel:

cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic;

cifra 1 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în aer liber;

cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa;

cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătățite.

un cod format din două litere care reprezintă țara de origine (ex : România – RO);

un cod format din două litere care reprezintă județul (ex : Braşov – Bv);

un cod format din trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul județului.

Tot prin ștanțare, fiecare ou supus comercializării trebuie să aibă înscrisă data durabilității minimale (DDM). Aceasta reprezintă data până la care ouăle pot fi consummate şi trebuie fixată la mai puțin de 28 de zile după data ouatului.

Atenţie ! În mod obligatoriu, cofragul în care sunt ambalate ouăle, trebuie să aibă înscrise informaţii referitoare la:

Mărimea/greutatea oului, şi anume : ouă XL (73g și peste), ouă L ( de la 63g până la 73g), ouă M (de la 53 g până la 63) și ouă S (sub 53 g);

Numărul de ouă aflate în ambalaj;

Clasa de calitate (ouă categoria A – ouă proaspete, ouă categoria B – ouă calitatea a doua);

Numele sau denumirea și adresa unității care a ambalat sau a celei pentru care se ambalează ouăle;

Țara de provenienţă;

Termenul de valabilitate, însoţit de recomandările de depozitare;

Metoda de producție/sistemul de creștere al găinilor (aşa cum este menţionat anterior, corespondentul acestora variază, conform codurilor mai sus menţionate: 0,1,2 sau 3).

SFATURI UTILE:

Evitaţi cumpărarea ouălor a căror coajă este crapătă, murdară sau spartă;

La spargere, ouăle nu trebuie să prezinte albuşul tulbure sau amestecat cu gălbenusul ;

Verificaţi data durabilităţii minimale care este înscrisă pe ambalaj şi alte informaţii privitoare la acestea ! Atenţie la modul de depozitare a ouălor! Păstrarea acestor produse la temperatura camerei favorizează dezvoltarea bacteriilor, precum salmonella!

Produsele din oua pentru care sunt necesare anumite temperaturi de depozitare trebuie sa fie depozitate la temperaturile prevazute. Temperaturile de depozitare trebuie sa fie inregistrate continuu, iar viteza de refrigerare trebuie sa fie astfel incat produsul sa atinga cat mai repede posibil temperaturile prevazute. Ambalajele trebuie sa fie depozitate astfel incat sa se asigure ventilatia necesara in spatiul de depozitare.

Luni

Mic dejun: 1 grapefruit, un morcov mare crud.

Prânz: o porție de carne fiartă de pui (recomandat este pieptul de pui), 1 grapefruit, 2 morcovi mari cruzi.

Cină: 2 portocale, 1 grapefruit, cereale fierte(fulgi de ovăz) fără unt și 2 morcovi cruzi.

Marți

Mic dejun: 1 grapefruit.

Prânz: 1 morcov mare crud, o portocală, o porție de cereale fierte (fulgi de ovăz) fără unt.

Cină: 1 morcov mare crud, o portocală.

Miercuri

Mic dejun: 1 grapefruit.

Pranz: 1 grapefruit, 30 g carne slabă de vită (pește sau porc), 1 morcov mare fiert.

Cină: 1 grapefruit

Joi

Mic dejun: 1 grapefruit, o porție de salată preparată din 2-3 morcovi mari cruzi dați pe răzătoare, puțină zeamă de lămâie, un vârf de cuțit de scorțișoară și o lingurita de miere de albine.

Prânz: o porție de salată de morcovi ca la micul dejun și 1 grapefruit.

Cină: 1 grapefruit si o portie de salata de morcovi ca la micul dejun si pranz.

Vineri

Mic dejun: 1 grapefruit, 500 ml suc de citrice.

Prânz: 1 grapefruit, 500 ml suc de citrice.

Cină: 1 grapefruit, 500 ml suc de citrice.

Sâmbătă

Mic dejun: 1 morcov mare fiert, un ou fiert tare, o felie de pâine neagră.

Prânz: 2 morcovi mari fierâi, un ou fiert tare, o felie de pâine neagră.

Cină: 1 morcov mare fiert, un ou fiert tare, o felie de pâine neagră.

Duminică

Mic dejun: 1 morcov mare crud, 1 grapefruit și 500 ml suc de morcovi.

Pranz: 1 morcov mare crud, un bol de fulgi de ovăz, 1 grapefruit si 500 ml suc de morcovi.

Cină: 1 morcov mare crud, 1 grapefruit și 500 ml suc de morcovi.