myPloiesti
Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected].
În perioada 15-16 noiembrie 2024, orașul nostru găzduiește ediția cu numărul XXV a Festivalului Concurs Național de Interpretare a Muzicii Folk „Festivalul Castanilor - In memoriam Gabi Dobre” , un eveniment mult așteptat de iubitorii muzicii folk, desfășurat sub egida Ploiești - Capitala Tineretului din România 2024! ?
?Programul evenimentului:
? Locație: Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești
Vineri, 15 noiembrie 2024
? Ora 17:00 – Concurs Național de Interpretare a Muzicii Folk
? Ora 19:30 – Recitaluri:
* Marius Glonț & Chitara Prahovei
* Paul Prisada
* Zoia Alecu
* Sâmbătă, 16 noiembrie 2024
? Ora 18:30 – Gala Laureaților
? Ora 19:30 – Recitaluri extraordinare cu:
* DiannaPorca
* Cristi Dumitrașcu
* Țapinarii
* Fără Zahăr
?Biletele sunt disponibile la Agenția Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
? Prețuri bilete:
* 40 lei pentru o seară sau 70 lei pentru ambele seri
* Elevi, studenți și pensionari: 25 lei/seară sau 40 lei/ambele seri
Organizat de Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploiești și Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești, acest festival promite momente memorabile și o atmosferă de neuitat.
? Hai să celebrăm împreună muzica folk și să sprijinim tinerele talente ale României!
Ne vedem la Festivalul Castanilor! ?
DIRECȚIA COMUNICARE, RELAȚII PUBLICE ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ
"Electromobilul IAvB la început de drum - Pe aleile complexul expoziţional de la Casa Scinteii circulă, in aceste zile, strecurîndu-se printre mulţimea de vizitatori curioşi, un vehicul nou. Din fisa generală de prezentare pe care ne-au pus-o la dispoziţie inginerii Sorin Bidigă și Radu Solcan din Grupa de Asimilare Produse Diverse de la Intreprinderea de Avioane Bucuresti, aflăm că se numește „Autospecială multifuncţională cu tracţiune electrică pentru deservire în aeroport". Să trecem in revistă citeva din principalele caracteristici ale noului vehicul: lungimea 3,15m, ecartament 1,2m, inălţimea 1,75m, viteza maximă 55 km pe oră, sarcina maximă 800 kg, numărul de locuri 2-9 locuri (optional, în funcţie de variantă), motor electric pe bază de baterii de tracţiune cu elemente tubulare pastate, tensiunea de alimentare 80 V, autonomie de funcţionare 120-140 km, comanda motorului — variator electric, bordul cu display digital. După cum se poate vedea, cabina este spaţioasă, are design modern, fiind construită pe principii ergonomice: comenzile electrice sint pe o consolă orientabilă în zona volanului. Desi se precizează din capul locului că este destinat pentru a deservi aeroporturi, Electro-Mobilul I.Av.B. respectă toate normele pentru circulaţia pe drumurile publice. Îi urăm călătorie plăcută si... serie mare".
Aceasta este știrea difuzată de un ziar comunist din anii 80. Precum se vede, autoturismele electrice au avut un precursor redutabil în România, creat de cei mai buni ingineri români, cei de la Fabrica de Avioane București. Cu 9 locuri, o viteză de 50 de kilometri pe oră și o autonomie de 100 de kilometri dubița IAvB ar fi și astăzi un excelent taxi, maxi-taxi, vehicul de campus universitar sau mașină de transfer pistă-terminal. Din păcate, invenția celor doi nu a plăcut familiei Ceaușescu. Iar după Revoluție România a fost mai ocupată să închidă fabrica de avioane și să lase mii de ingineri pe drumuri decât să prevadă viitorul. Cum ar fi fost România azi, dacă ar fi avut o tradiție de 40 de ani în mașini electrice? Greu de spus.
Lia Popescu este antreprenor și unul dintre cele mai cunoscute nume din rețeaua 5ToGo, dar plăcerea ei vinovată și hobby-ul pe care urmează să-l transforme într-o afacere sunt cosmeticele făcute din ingrediente naturale. Pusă în fața produselor cosmetice din comunism, explică pe înțelesul tuturor de ce în fotografiile vechi se vede că mamele și bunicile noastre aveau un ten impecabil fără să cheltuiască o avere pentru asta. Bogdan Stoica stă de vorbă cu Lia Popescu despre rețete de produse cosmetice și despre alte informații interesante despre pasiunea ei găsite în arhiva digitală ExpoRomânia
Câteva sute de reclame vechi la medicamente sunt acum disponibile pe exporomania.ro, arhiva digitală creată de fundația Arta.
Primăria Ploiești anunță cu bucurie începutul procesului de dotare a 47 de unități de învățământ din oraș cu echipamente digitale moderne, parte a proiectului „Dotarea cu echipamente TIC, mobilier și materiale educaționale și sportive a unităților de învățământ din Municipiul Ploiești”. Această inițiativă va oferi elevilor și profesorilor acces la tehnologie de ultimă generație, menită să îmbunătățească experiența educațională și să sprijine metodele de predare moderne. Printre echipamentele care vor fi distribuite se numără calculatoare, laptopuri, echipamente multimedia, table interactive, licențe software, echipamente de comunicații, camere video, scanere și sisteme de realitate virtuală, toate contribuind la un mediu de învățare dinamic și interactiv. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15 – Educație, cu o valoare totală de 23.071.363 lei. Furnizarea echipamentelor este realizată de asocierea MAGUAY COMPUTERS S.R.L. și CITEȘTE.RO S.R.L., care își asumă misiunea de a transforma școlile ploieștene într-un exemplu de digitalizare pentru învățământul din România. Este important de menționat că echipamentele din acest proiect sunt cele solicitate de fiecare unitate de învățământ în parte, în funcție de nevoile exprimate de unitățile de învățământ ploieștene.
Dan Florescu a avut un traseu profesional divers și interesant, de la fizician la media buying și planning, trecând prin învățământ și ajungând la energie regenerabilă. Unii l-ar defini drept un om cu o curiozitate renascentistă, mereu curios să învețe și să se entuziasmeze când descoperă ceva nou, el autodefinește drept „agent of change”. Bogdan Stoica stă de vorbă cu Dan Florescu despre cum vede și ce semnificație dă unei selecții de imagini alese la întâmplare din arhiva digitală ExpoRomânia.
În 25 decembrie 1928 revista Realitatea ilustrată, fondată doar cu un an înainte, în 1927, publica scrisoarea trimisă de redacție organizatorilor concursului de Miss de la Galveston (S.U.A.), în care se spunea că România are cele mai frumoase femei, așa cum Italia are cei mai frumoși bărbați. În anul imediat următor acestei scrisori, în 1929, sub patronajul revistei este organizat primul concurs oficial de Miss România, afiliat Miss Univers, un adevărat succes ce a marcat debutul unei tradiții. Revista a fost cea care a preluat organizarea și mediatizarea concursurilor de miss în anii ’30, reflectând deopotrivă fascinația publicului pentru frumusețea feminină, dar și dorința de a proiecta o imagine elegantă și modernă a României pe plan internațional. E de amintit aici că o revistă concurentă, Ilustrațiunea Română, organiza un concurs paralel afiliat Miss Europe-Miss Universe.
Vezi toate imaginile din expoziția digitală Domnișoara Romania pe exporomania.ro.
Concursurile se desfășurau într-un cadru elegant, de obicei în săli de bal sau teatre de prestigiu, unde publicul avea ocazia să admire frumusețea și grația participantelor. Realitatea Ilustrată își asuma rolul de a selecta și promova câștigătoarele, concurentele fiind invitate să defileze în fața unui juriu format din personalități culturale și mondene ale vremii. Concursul era nu doar despre frumusețe, ci și despre eleganță, personalitate și prezență scenică. Formatul era similar cu cel al altor competiții internaționale de frumusețe, precum Miss Europe sau Miss Universe, la care câștigătoarele din România urmau să participe. Aceste concursuri ofereau o platformă prin care tinerelor românce li se oferea posibilitatea de a se afirma la nivel internațional și de a reprezenta țara în fața unei audiențe globale. Prima câștigătoare a unui concurs oficial Miss România a fost Magda Demetrescu, care a câștigat titlul în 1929 și a participat ulterior la competiția internațională Miss Universe, desfășurată la Paris în același an.
Vezi toate imaginile din expoziția digitală Domnișoara Romania pe exporomania.ro.
Vedem în seria de imagini ce ilustrează aceste concursuri că, în perioada interbelică, frumusețea era privită ca un indicator al modernității și al statutului social. În plus, dincolo de aspectul monden, aceste concursuri aveau și o componentă socială importantă pentru că promovau emanciparea femeii într-o perioadă și într-o țară în care rolurile tradiționale de gen erau încă puternice. După al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist în România, concursurile de Miss au fost aproape complet eliminate din viața publică. Ideologia comunistă era incompatibilă cu astfel de manifestări, pe care le considera frivole și în contrast cu valorile promovate de stat, unde rolul femeii era redefinit – accentul era pus pe muncă și pe contribuția la economia socialistă. În această perioadă, imaginea femeii perfecte era cea a „femeii muncitoare”, implicată activ în industrie sau agricultură. Concursurile de frumusețe au fost văzute ca o reminiscență a „decadenței” capitaliste, iar statul a descurajat orice fel de competiții care promovau valorile estetice individuale. Cu toate acestea, chiar dacă oficial concursurile Miss nu mai aveau loc, o competiție similară este organizată începând cu anul 1979, sub egida Uniunii Tineretului Comunist – concursul numit „Muncă, frumusețe, tinerețe”, iar prima câștigătoare a fost Matilda Pascal, devenită mai târziu o importantă interpretă de muzică populară. După căderea comunismului în 1989, România a cunoscut o explozie de libertate culturală și socială, iar concursurile de frumusețe au revenit rapid în prim-plan, au suscitat mult interes în anii 1990-2000 și ulterior.
Vezi toate imaginile din expoziția digitală Domnișoara Romania pe exporomania.ro.
Primăria a finalizat lucrările de modernizare a instalațiilor de încălzire și înlocuirea centralelor termice la două instituții de învățământ din oraș. Aceste investiții au fost realizate pentru a asigura condiții mai bune și mai sigure copiilor noștri pe perioada sezonului rece.
Grădinița cu program prelungit nr. 28 - Valoare investiție: 54.740 lei (inclusiv TVA).
Școala Gimnazială Rareș Vodă nr. 2 - imobil din str. Vornicul Boldur - Valoare investiție: 54.700 lei (inclusiv TVA).
Atenție Mare. Potrivit unui studiu făcut de InfoCons pe baza informațiilor ce se regăsesc pe platforme ca eMAG.ro, Altex.ro, Flanco.ro cu ocazia Black Friday, s-a descoperit că ponderea produselor electrocasnice tip frigider ce se regăsesc la vânzare cu clasa de eficiență energetică A au un procent cuprins între 0.7% - 4.47%. Altfel spus: de Black Friday vi se bagă pe gât frigidere din clasa E, aparent ieftine, dar care sunt ieftine oricum, pentru că au un consum mare de energie electrică. La un frigider, prețul real este prețul de achiziție plus consum de energie electrică consumată de frigider timp de doi ani.
* Etichetele energetice ale UE pentru frigidere , începând cu 1 martie 2021 , utilizează o scală de la A (cel mai eficient) la G (cel mai puțin eficient).
Site-ul https://exporomania.ro este o resursă de conținut gratuit pentru jurnaliști, bloggeri, vloggeri, scriitori, istorici, etc. și conține 10.000 de imagini (acte, cărți poștale, reclame de presă, fotografii, interviuri) cum nu găsești în muzee. Site-ul promovează români obișnuiți cu lucruri obișnuite, în locuri obișnuite, din ultima sută de ani. Site-ul a fost promovat în școli și licee și o afacere cu postere, una cu tricouri retro, un festival al hologramelor cu clădiri vechi pe amplasamentul unde au fost odinioară – au cele mai bune idei care au apărut în urma dezbaterilor. Peste 300 de elevi au participat până acum la aceste întâlniri, la care au putut afla că părinții și bunicii lor puteau să achiziționeze de la distanță diverse produse, fără să aibă acces la internet, să trimită în format audio mesaje care ajungeau scrise la destinatar, exact cum se întâmplă acum pe WhatsApp și să cumpere în rate, doar cu buletinul, direct din magazin, exact ca azi.
