In calendarul popular, San-George sau Sangiorz era considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor. San-George este cel de-al doilea stalp calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru - Samedru. Se spune ca atunci cand se aud primele broaste cantand, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viata, el fiind considerat Cap mare de primavara, inverzitorul intregii naturi, semanatorul tuturor culturilor si inchizatorul anotimpului friguros. Toamna, Samedru, care nu iubeste pomii inverziti, primeste cheia de la San-George pentru a inchide timpul frumos si a slobozi din adancuri anotimpul rece. In calendarul popular, ca si in traditia crestina, San-George este o divinitate tanara, hipomorfa, purtata in spate de un cal. In egala masura, el este si o divinitate pastorala, de origine indo-europeana, ziua sa de celebrare fiind considerata a fi momentul de inceput a anului pastoral. Cele mai multe obiceiuri legate de aceasta zi au fost abandonate pe parcursul timpului. In ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregateau cu grija brazde verzi, taiate sub forma patrata, in care infigeau ramuri inmugurite de salcie si flori galbene de primavara. In noaptea sau dimineata zilei de San-George capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza brazdele, astfel impodobite, "de straja "la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire. Se credea ca, astfel, oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice, ce deveneau extrem de active in acest moment de inceput a anului pastoral. Masurile de protectie se luau mai ales impotriva strigoilor si strigoaicelor care, conform traditiei, furau mana vitelor cu lapte. Tot impotriva strigoilor se obisnuia a se pune langa poarta casei si la intrarea in grajd o grapa, asezata cu dintii in sus si cu un bracinar de fecior cast petrecut printre acestia.

A treia zi în care este serbat Sf. Gheorghe, 24 aprilie - "Calul lui Sf. Gheorghe", este considerată extrem de importantă, fiind restricţii de muncă. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, a doua zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile. Se serbează Calul Sf. Gheorghe pentru că cu ajutorul lui Sfântul l-a putut ucide pe balaur.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece. Se mai spune că cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu şi fân.

În fiecare an, la 23 aprilie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Toţi cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat îşi serbează ziua de nume. Peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mai exact, 910.507 de cetăţeni români, dintre care 727.351 de bărbaţi şi 183.156 de femei, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din totalul româncelor, 133.845 poartă numele de Georgeta, alte 33.877– Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi 14.929 – Geta, în timp ce 505 de femei poartă numele de Ghiţa. Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea bărbaţilor se numesc Gheorghe, Ghiorghe (551.885), George (146.574), Gheorghiţă, Ghiorghiţă (24.022), iar Ghiţă (4.870).

Sărbătoarea Sf. Gheorghe este denumită popular Sângiorz. Ea este celebrată timp de trei zile, la fel ca şi celălalte sărbători mari. Ajunul de Sf. Gheorghe, 22 aprilie, este denumit Sângiorzul vacilor sau Alesul şi prezintă mai multe obiceiuri ce marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor. Acestea presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face stâna, alegerea mieilor, pregătirea oilor pentru primul muls şi prepararea primului caş, povesteşte etnologul Ania Moldoveanu, de la Institutul de Memorie Culturală. În ajunul zilei de Sf. Gheorghe, spiritele malefice, strigoii, umblă noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Spiritele rele pot fi gonite cu usturoiul, cu rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteanul. De Ajun, oamenii stau toată noaptea treji, pentru a fi vioi şi sănătoşi tot anul. Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul şi se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul. În ziua de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, ritualurile vizează dominarea omului asupra strigoilor, prin practici de alungare a acestora: aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium, fumigaţii, stropire cu apă, producere de zgomote şi pomeni de îmbunare a morţilor, precizează etnologul. Una din practicile de Sf. Gheorghe este împodobirea casei cu plante care marchează renaşterea naturii. Pentru a goni strigoii, punctele esenţiale ale casei care fac legătura cu exteriorul, pe unde ar putea intra aceştia, se ung cu usturoi, făcându-se semnul crucii. Oamenii trebuie să consume şi ei usturoi şi se ung cu el pe corp, pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturi, pentru a fi protejaţi. De Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor şi al obiectelor din gospodărie, pentr a le purifica şi a le asigura sănătatea. Tot în această zi se aprind şi focurile rituale, tot pentru purificare.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. în Romania, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului). 

Troparul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe (glas 4)

Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cantam, laudandu-l pe el in sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Icosul 1

Inger intru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:

Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire.

Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie.

Bucura-te, tanarule, veselule si preafrumosule.

Bucura-te, incepatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule.

Bucura-te, inger in trup, care covarsesti pe cei muritori.

Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea.

Bucura-te, ca intru nevointa in chipul soarelui te-ai aratat.

Bucura-te, ca, dupa fel, ca un inger te-ai infatisat.

Bucura-te, adevarata lucrare a darului.

Bucura-te, curata nelucrare a firii.

Bucura-te, cel prin care credinta s-a inaltat.

Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 2

Vederile mintii avandu-le curatite, ai ales mai mult a patimi pentru Ziditorul si impreuna a muri cu El, decat a trai si a avea vremelnica castigare; caci ai dorit a te incununa cu cununa mucenicilor si a canta Domnului: Aliluia!

Icosul 2

Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai aratat dupa numire; iar necinstirii dezradacinator, toata inselaclunea idolilor din radacina smulgand-o. Pentru aceasta, vrednic esti a auzi de la toti acestea:

Bucura-te, semanatorul copacilor dreptei credinte.

Bucura-te, taietorul neghinelor inselaciunii.

Bucura-te, ca ai smuls spinii idolilor.

Bucura-te, ca ai semanat holda credintei.

Bucura-te, ca pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos.

Bucura-te, ca pe multi ai adus mantuiti lui Dumnezeu.

Bucura-te, purtatorule de grija al sadurilor slujirii Treimii.

Bucura-te, taietorul radacinilor credintei pagane.

Bucura-te, cel ce ai aratat pamantul cel neroditor.

Bucura-te, cel ce l-ai aratat luiDumnezeu roditor.

Bucura-te, cel prin care nedumerirea s-a pierdut.

Bucura-te, cel prin care cunostinta de Dunmezeu a rasarit.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 3

Din inaltime putere primind, te-ai aratat viteaz ostean nevoitorule al nestricatului Imparat Iisus, de stricaciosul imparat netemandu?te; ci de Dunmezeu luminat fiind, Domnului strigai asa: Aliluia!

Icosul 3

Avand, o, purtatorule de biruinta, ca o mare pavaza credinta lui Hristos in inima, ca un leu ravnind, in mijiocul nevointei barbateste ai stat, cu indrazneata cugetare. Pentru aceasta te binecuvantam zicand:

Bucura-te, incepatorule de toata biruinta al lui Dumnezeu.

Bucura-te, voievodule al lui Hristos.

Bucura-te, luptatorule nebiruit al credintei.

Bucura-te, de biruinta purtatorule, mare nevoitorule al Duhului.

Bucura-te, preatare David, care ai omorat pe Goliat.

Bucura-te, preaviteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam.

Bucura-te, al dreptei credinte in lupte biruitorule.

Bucura-te, al gresitei credinte puternic cioplitorule.

Bucura-te, ca esti imbogatit cu inima de fier.

Bucura-te, ca te lauzi cu piept de diamant.

Bucura-te, viteazul Crucii cel biruitor.

Bucura-te, uriasul credinciosilor cel de cununa purtator.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 4

Dupa Ziditorul cu ravna ravnind, ca Ilie de demult, tu insuti indemnandu-te, intru nevointe ai intrat; ca n-ai suferit a unge capul tau, Sfinte, cu untdelemnul pacatosilor. Pentru aceea vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cantind lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

AIe slujitorilor de idoli defaimatoare porunci cele scrise impotriva crestinilor si a lui Hristos auzin-du-le, purtatorule de lupte, cu sufletul te-ai ranit ca un urmator al lui Hristos; pentru aceea, lumea si trupul dispretuind, auzi acestea:

Bucura-te, ca ai urat bogatia cea stricacioasa,

Bucura-te, ca ai impartit bogatia aceasta saracilor.

Bucurat-te, luptatorule impotriva indulcirilor pamantesti.

Bucura-te, mai inaltule decat bunatatile cele materialnice.

Bucura-te, ca ai calcat pe toata lumea cu picioarele.

Bucura-te, ca ai dispretuit marirea cea trecatoare.

Bucura-te, ca ai trecut cu vederea floarea tineretii.

Bucura-te, ca nu te-ai milostivit de frumusetea trupului.

Bucura-te, ca nu ti-ai crutat cu nimic viata.

Bucura-te, vrajmasule neimpacat al trupului.

Bucura-te, ca ai avut neimpatimirea de catre toate.

Bucura-te, ca ai luat biruinta peste patimile toate.

Bucurat-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 5

Dumnezeiasca iubire ai avut in inima ta, Mucenice, si foc al dragostei celei catre Hristos; de care, infierbantandu-ti-se mintea, indumnezeit cu totul si infocat te-ai facut; si pe toate acestea de fata ca un vis le-ai socotit, strigand lui Dunmezeu: Aliluia!

Icosul 5

Catre inchinatorul de idoli, Diocletian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce intarzii judecatorule si nu-mi gatesti in graba toate chinurile? Caci pe toate sunt gata a Ie primi pentru Ziditorul meu. De aceea auzi:

Bucura-te , nemasurata iubire catre Dumnezeu.

Bucura-te, infocata dorinta catre Hristos.

Bucura-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiesti.

Bucura-te, iubirea cea neincetata a Stapanului.

Bucura-te, ca pe toate le-ai dat si pe Hristos L-ai cumparat.

Bucura-te, ca, pentru Dumnezeu, ai socotit desfatari toate cele dureroase.

Bucura-te, ca ai biruit prin dor dorul trupului.

Bucura-te, ca ai stins vapaia prin vapaie.

Bucura-te, primitorul bunei desfatari.

Bucura-te, cel ce duhovniceste iubeai si impreuna asemenea erai iubit.

Bucura-te, cel ce de sineti cu totul te-ai instrainat.

Bucura-te, ca de Hristos cu totul te-ai apropiat.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 6

Cu totul s-a spaimantat tiranul de prea minunata barbatie a ta, Mucenice Gheorghe, si de cuvintele tale detunandu-se, peste uimit si fara de glas s-a facut, caci nu avea ce sa zica, nici nu stia sa cante Domnului: Aliluia!

Icosul 6

Luminat, o, Mucenice, in auzul tuturor in mljlocul luptei ai strigat: Unul este Dunmezeu-Treimea: Tatal si Fiul si Duhul Sfant; si Hristos este Dumnezeu. Pentru aceasta te binecuvantam pe tine zicind:

Bucura-te, stralucite al Treimii propovaduitorule.

Bucura-te, vesel trambitator al credintei.

Bucura-te, privighetoare cu dulce glas si mult viersuitoare.

Bucura-te, randunea cantatoare si rasunatoare.

Bucura-te, buze in cer tunatoare a Dumnezeirii lui Hristos.

Bucura-te, limba de miere curgatoare a iconomiei lui Hristos.

Bucura-te, al cuvantarii de Dumnezeu, propovaduitorule.

Bucura-te, ritor impodobit al credintei.

Bucura-te, sirena atragatoare a Parintelui.

Bucura-te, psaltire a Duhului bine rasunatoare.

Bucura-te, cel prin care adevarul s-a aratat.

Bucura-te, cel prin care minciuna s-a infruntat.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 7

Mari dupa tot chipul sunt felurile chinurllor, pe care le-ai suferit, Mucenice; caci, numai cugetand cineva la ele, i se frange chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Tanar cu varsta, dar batran cu mintea, te-ai aratat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea si chinurile cu barbatie, ca si cum altul le?ar fi patimit, le-ai suferit cu viteaza cugetare; de aceea cantam tie unele ca acestea:

Bucura-te, ca pantecele ti-a fost impuns cu ascutisul sulifei.

Bucura-te, ca trupul cu vine de bou ti-a fost lovit.

Bucura-te, ca ai fost batut peste gura cu multe toiege.

Bucura-te, ca ti-au fost legate mainile cu lanturi.

Bucura-te, ca ai fost tras pe roata cea cu ascutisuri.

Bucura-te, ca pieptul tau cu pietre a fost strivit.

Bucura-te, ca ai purtat incaltaminte inrosita in foc.

Bucura-te, ca ai petrecut trei zile in groapa cu var.

Bucura-te, ca ai baut inveninatoare bauturi.

Bucura-te, ca ai locult adeseori in temnita.

Bucura-te, ca ai fost pus in sulite prea ascufite.

Bucura-te, ca ai luat sfarsitul prin sabie.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 8

Cu total straine si preamarite sunt toate minunile cate ai facut, Mucenice Gheorghe, in luptele tale; si, dupa suferinte nenumarate, cu barbatie mare si cu putere, dand lauda lui Dumnezeu, ai cintat: Aliluia!

Icosul 8

Purtatorule de chinuri, avand in pieptul tau intreg pe Hristos, Cel ce este minunat intre sfinti, prin acesta lucrai minunile cele infricosatoare si mai presus de minte; de care noi inspaimantandu-ne, cu mirare strigam:

Bucura-te, cel ce varfurile sulitelor ai nesocotit.

Bucura-te, cel ce ai biruit chinurile rotii.

Bucura-te, ca te-ai aratat mai tare decat varul.

Bucura-te, ca ai invins puterea veninului.

Bucura-te, ca din mormant ai ridicat pe un mort dedemult.

Bucura-te, ca ai inviat boul lui Glicherie.

Bucura-te, cel ce ai izbavit un copil din Bulgaria.

Bucura-te, cel ce ai scapat un copil din Creta.

Bucura-te, cel prin care copilul a biruit.

Bucura-te, cel de care negutatorii s-au oprit.

Bucura-te, cel ce ai primit stalpul vaduvei.

Bucura-te, ca i-ai surpat pe zeii elinilor.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 9

Pe tine toata firea ingerilor vazandu-te stand in mijiocul luptei, tanar si putenic prin Hristos, singur luptandu-te, plesnind cu mainile te lauda; si bucurandu-se, pe Domnul slavea, cantand: Aliluia!

Icosul 9

Ritor al dogmelor credintei fiind, de trei ori fericite, si minuni multe savarsind, pe tine vazandu-te popoarele pe pamant, catre dumnezeiasca credinta a lui Hristos se indemnau, si se bucurau cu duhul, strigand tie unele ca acestea:

Bucura-te, privelistea ingerilor.

Bucura-te, privirea oamenilor.

Bucura-te, indulcirea puterilor ceresti.

Bucura-te, veselia oamenilor pamantesti.

Bucura-te, ca te-ai facut marire cerului si pamantului.

Bucura-te, ca bucurie ai adus ingerilor si oamenilor.

Bucura-te, desfatarea frumoasa a lumii celei de sus.

Bucura-te, lauda dumnezeiasca a lumii celei de jos.

Bucura-te, dulce stralucire a mintilor.

Bucura-te, dulce intrumusetare a sufletelor.

Bucura-te, cel prin care Biserica se veseleste.

Bucura-te, cel prin care toata lumea dantuieste.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 10

Ceata demonilor, vazindu-te pe tine, Mucenice, ca i-ai biruit pe ei prin lupta, caderea lor cu suspin amar o plangeau si acestea ziceau: Cum a biruit purtatorul de trup pe cei iara de trup si lui Dumnezeu canta: Aliluia!

Icosul 10

Toiag de biruinta mare si atotputernic ai ridiucat asupra amagirii elinilor; pentru aceasta si purtator de biruinta te numesti, Mucenice Gheorghe; de care noi, minunindu-ne, spre lauda strigam unele ca acestea:

Bucura-te, pierzatorul demonilor.

Bucura-te, surpatorul elinilor.

Bucura-te, cel ce ai sfaramat pe idolii cei neinsufletiti.

Bucura-te, cel ce ai vadit mestesugirile lor.

Bucura-te, ca ai infruntat stapaniri si incepatorii.

Bucura-te, caci cu varsarea sangelui tau pe leviatan l-ai inecat.

Bucura-te, cel ce focul amagirii l-ai stins.

Bucura-te, cel ce latirea politeismului al restrans-o.

Bucura-te, infricosatorule arzator al capistilor.

Bucura-te, preaputernicule sfaramator al idolilor.

Bucura-te, cel din a carui pricina satana suspina.

Bucura-te, cel prin care paganismul ofteaza.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 11

Cetele tuturor sfintilor intampinau, o, Mucenice, sfant sufletul tau, cand se suia la ceruri, si cu ingerii cantare de biruinta lui Dumnezeu strigau cu veselie, cantand impreuna: Aliluia!

Icosul 11

Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, si te bucuri acum de bucuria cea adevarata, nesfarsita si negraita, pentru chinurile ce ai suferit. Pentru aceasta strig tie:

Bucura-te, ca te desfatezi in viata cea fara de moarte.

Bucura-te, ca te impartasesti de lumina cea negraita.

Bucura-te, vorbitorule cu nematerialnicii ingeri.

Bucura-te, cel ce impreuna petreci cu toti sfintii.

Bucura-te, ca Impreuna ai patimit cu Hristos, Cel ce a patimit mai Inainte.

Bucura-te, ca acum te-ai marit impreuna cu Cel ce S-a preasiavit.

Bucura-te, cel ce ai dobandit imparatia cerurilor.

Bucura-te, cel ce te-ai impartasit de vesnica marire.

Bucura-te, cel ce porti cununa cea nevestejita.

Bucura-te, cel ce ai luat dupa dar indumnezeirea.

Bucura-te, neincetat-vazatorule al lui Dumnezeu.

Bucura-te, dumnezeiescule impreuna-mostenitor al lui Hristos.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 12

Dar ai luat, Mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor si ale trupurllor; pentru aceasta, da-le pe acestea si noua slujitorilor Bisericii tale, celor ce de amandoua suntem lipsiti, dar care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cu cantari de psalmi serband amintirea si luptele tale, Mucenice, te Iaudam pe tine si te binecuvantam din suflet, ca pe un fierbinte aparator al lumii, si toti cu cantarile, ca si cu buzele, sarutandu-te, strigam catre tine:

Bucura-te, comoara cea nefurata a saracilor.

Bucura-te, mare aparator al vaduvelor.

Bucura-te, binefacatorule in felurite imprejurari al credinciosilor.

Bucura-te, doctorule fara de plata al bolnavilor.

Bucura-te, ca te faci tuturor toate, pentru Hristos.

Bucura-te, ca scapi pe toata lumea din nevoi.

Bucura-te, grabnic ajutatorule al celor in nevoi.

Bucura-te, dulce mangaietor al intristarilor.

Bucura-te, izvorule nesecat al minunilor.

Bucura-te, curgere neincetata a darurilor.

Bucura-te, minunea Bisericii celei din Lida.

Bucura-te, rugatorule si mijlocitorule al tuturor.

Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul 13

O, Mucenice Gheorghe, nume dulce si scump tuturor credinciosilor, aceasta scurta lauda, ce o aducem tie, cu blandete primeste-o, si de tot felul de intamplari fereste pe cei ce canta lui Dunmezeu: Aliluia!

 

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Sfântul Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul unor tari ca Anglia, Etiopia, Grecia si Moldova, si al unor orase ca Barcelona, Beirut, Holstein, Ljubljana, Londra si Moscova.

în Romania, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Chiar unul dintre cele trei brațe ale Dunării este denumit astfel. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului). 

 

Ca sa poata ajunge suficient de inalt si de bogat pentru a fi impodobit de Craciun, bradul are nevoie de 10 ani de viata. El poate trai, in conditii optime, pana la 120 de ani. Ucizi, practic, un copil de brad...

Daca stranuti, tusesti si iti curge nasul de cand a inceput toata nebunia cu brazii de Craciun, s-ar putea sa fii alergica la minunata podoaba. Sindromul Bradului de Craciun se manifesta prin tuse, respiratie suieratoare, mancarimi la nas, ochi inlacrimati, oboseala si probleme de somn. Aceste simptome sunt cauzate de inhalarea sporilor de mucegai de pe brad. Mucegaiul nu este periculos daca bradul nu este adus in casa, dar odata ce acesta  este plasat in camera ta calda, se raspandeste in aer, infestandu-l. 

Daca insisti sa ai un brad natural in casa, ia unul la ghiveci. Ingrijit corect, isi poate reveni si poate fi plantat undeva in curte.

Daca nu-ti place ideea unui brad la ghiveci, asigura-te macar ca ai cumparat un brad de import. Sa-si taie altii padurile de Craciun, nu noi. 

Cel mai important motiv - bradul romanesc nu este atat de frumos, de conic, si de stufos, ca cei canadieni sau danezi, si risti sa deteriorezi aspectul ingrijit al locuintei, de Craciun.

Citeste toate articolele din categoria Ghid de Craciun