Ploiesti, anii 30. O familie misterioasa se afiseaza cu o supermasina de lux, care tocmai cucerise Europa. Italienii de la Officine Meccaniche lansasera modelul 665 Superba, o masina extrem de rapida si de fiabila, care castigase cursa de o mie de mile si cursa de 24 de ore de la LeMans. Cine erau ploiestenii atat de bogati? Cum reusisera sa cumpere o masina care se producea in serii destul de mici, si pe care si-o doreau toate capetele incoronate ale Europei si toti mogulii afacerilor?

Officine Meccaniche a fost fondata in 1847, la Brescia. Producea masini agricole dar si lifturi si mecanisme de incarcat/descarcat camioane. O alta firma a familiei s-a infiintat la Milano si se ocupa cu mecanica aferenta transporturilor feroviare. Inca una, de autovehicule, a fost fondata in 1906. Ea a fost cea care a a consacrat brandul Officine Meccaniche si sigla OM. A fost o afacere care a ars repede. In 1933, brandul Officine Meccaniche s-a "topit" in grupul Fiat, contribuind decisiv la dezvoltarea viitorului colos al pietei auto. Ca un amanunt: primul model din istoria Iveco s-a numit ... Officine Meccaniche. Dar s-o luam cu inceputul.

Daca primul model al casei bresciene de automobile, OM 469N, avea un motor de 305 cmc si dezvolta doar 35 de cai-putere, in 1927 s-a lansat faimoasa "OM 665 Superba". O masina cu motor in sase cilindri, de 2000 cmc, care rula cu fabuloasa viteza de 150 km/ora! Secretul? Era extrem de usoara. Pe vremea aceea, in lipsa aluminiului, a aliajelor usoare si a plasticului, un autoturism cantarea in medie 2,5 tone. OM 665 Superba avea doar 1600 de kilograme. A existat si o versiune S, cu 2200cmc, care a castigat cam tot ce se putea castiga pe vremea aia: Coppa Montenero, Circuito del Mugello, Gran Premio di Tripoli, Coppa Vinci, 12 ore di San Sebastian, Circuito Apuano, 24 ore di Le Mans, Coppa della Sila, Circuito di Avellino, Giro di Sicilia, Coppa Messina, Circuito Tre Province, Coppa di Crollalanza, Giro del Sorrento. A castigat inclusiv cursa de o mie de mile, faimoasa Mille Miglia. Logic, masina a devenit, brusc, una dintre cele mai dorite branduri din Europa.

Criza din 1929-1933 ingenuncheaza insa firma, iar fratii vand 70% din OM catre Alfa Romeo. Anonima Lombarda Fabrica Automobili (A.L.F.A.) tocmai devenise proprietatea unui inginer napoletan, specializat pe importul din SUA de utilaje pentru industria miniera si actionar la numeroase firme. Nicola stopeaza productia de automobile si se adapteaza perioadei de razboi convertind productia spre comenzi militare: motoare de avion, munitie, compresoare, generatoare, camioane si vagoane. Aceasta afacere ii aduce mari beneficii care, dupa razboi, schimba numele A.L.F.A. in Alfa Romeo si achizitioneaza mare parte din Officine Meccaniche. Odata cu sfarsitul Primului Razboi Mondial compania este fortata sa-si schimbe din nou productia acum fiind realizate in special masini agricole, masini de foraj, tractoare si echipamente de cale ferata. Singurul brand de automobile ramane Alfa Romeo, iar in liniile primului model se vede mostenirea 665 Superba. Alfa Romeo este apoi preluata de Fiat, preluata la randul ei, din cauza problemelor financiare, de banca Credito Italiano care este, ulterior, nationalizata. Si azi, o buna parte din Fiat se afla in proprietatea statului italian.

Acum, masina este atat de rara incat exista doar in cateva colectii si se vinde cu preturi exorbitante. Ultimul exemplar scos la vanzare s-a vandut cu 1,2 milioane de lire sterline.

Pana si fotografiile profesionale cu aceasta masina se vand cu preturi de pana la 179 de lire.

Stiind toate astea, cum e sa afli ca o asemenea masina a fost inmatriculata in Ploiesti? Si ca exista o dovada in acest sens?

"Am cumparat, recent, cateva sute de fotografii vechi. Cand le-am sortat, mi-au atras atentia cateva imagini din Oklahoma. Erau cu ploiesteni plecati acolo, cu casele, masinile si plimbarile lor, romani care care tineau legatura cu rudele din tara trimitand periodic la Ploiesti, cu posta, fotografii si scrisori. La intervale de cativa ani, veneau aici. Au revenit inclusiv dupa caderea comunismului, pana in 1968, asa cum arata fotografiile pe care le detin", povesteste ploiesteanul care a stat de vorba cu myploiesti.ro.

Una din ultimile imagini, cronologic vorbind, din "lotul Superba". Fotografia e facuta cu un aparat de tip Polaroid. In spate se vede vechiul centru al Ploiestiului. 

"Daca pana sa plece din tara detineau aceasta masina, e clar ca faceau parte din elita Ploiestiului. Nu oricine isi permitea o masina in perioada interbelica, erau doar cateva sute de masini inmatriculate in Ploiesti, din care 90% erau camioane. Daca detineai o asemenea bijuterie de automobil nu puteai fi decat un singur lucru: petrolist", spune colectionarul norocos, pasionat de istoria orasului.

In perioada interbelica, Ploiestiul era capitala de business a tarii. Functionau 15 rafinarii, de trei ori mai multe decat azi. Doar Ploiestiul producea mai mult petrol decat orice alt stat din Europa. Romania a fost primul exportator de benzina din lume si detinea 5,4% din rezervele mondiale de petrol. Ploieştiul era nu doar „capitala aurului negru“, ci si capitala banilor si luxului exorbitant. 

"În anii 30, Ploieștiul era pentru România ce era New York-ul pentru Statele Unite. Motivul? Petrolul. Orașul era plin de rafinării, iar localurile din Ploiești de miliardarii vremurilor, români sau străini. La Ploieisti se lansa moda, de către soţiile petroliştilor bogați. La "Berbec" cântau cele mai en vogue dizeuze și cele mai tari orchestre din România. Faimoasa Ioana Radu a cântat aici la petrecerea unui armator englez, goală, pe masă. Capșa? Casa Vernescu? Erau localuri cu ștaif, din Capitală, dar nu se comparau cu "Berbec", care era un fel de Fratelli sau de Loft". (SURSA) 

Iata si dovada ca o familie din Ploiesti a detinut o masina care face parte din istoria automobilismului mondial:

Precizare: In acea perioada, placutele de inmatriculare erau facute de proprietari. Numerele apartineau proprietarului masinii, nu masinii, aveau rolul unui permis de conducere, daca aveai doua masini era in regula sa muti placutele de inmatriculare de la una la alta. Lista numerelor proprietarilor era publicata periodic. In 1908 erau 139 de automobile in toata Romania, iar numarul 0 i-a apartinut Printului Bibescu, presedinte al ACR. Standardizarea din 1908 a impus aparitia, pe placute, a abrevierii localitatii. PH-ul de pe numerele de azi era PL, de la Ploesti, Bucuresti avea BC iar Craiova - CV, iar Lugoj avea LGS. Masinile Casei Regale aveau doar o coroana pe placuta, nu litere si cifre. 

De ce e atat de importanta aceasta imagine? Ne explica colectionarul: "Istoria automobilismului romanesc este plina de goluri. Pana acum, de exemplu, nu exista nici o dovada ca un roman a condus, macar, o asemenea masina. Acum avem dovada nu numai ca o masina produsa de Officine Meccaniche a atins cu rotile soselele Romaniei, ci si ca a fost detinuta de un un roman si a fost inmatriculata in Romania. Pun pariu ca ACR sau RetroMobil Romania habar n-aveau de masina asta si va asigur ca nu o sa gasiti pe net vreo fotografie cu numere de inmatriculare de Ploesti (nu Ploiesti, ca acum), negre, ca aceasta. Cat priveste istoria Ploiestiului, sunt atatea lucruri de spus, dar istoricii locali se concentreaza doar pe istoria politica si militara a orasului. Per total, fotografia asta nu e doar o poza veche. E un document istoric".  

Colectionarul nu vrea sa faca public numele misterioasei familii din Ploiesti care-si permitea un automobil de lux atat de rar, s-a mutat in Statele Unite continuand sa duca o viata de nabab si si-a permis asemenea relatii cu regimul comunist incat. in 1968, dupa caderea Cortinei de Fier si instaurarea Razboiului Rece, se plimba relaxata prin Ploiesti facand fotografii cu rudele, fara frica faimoasei Securitati Romane dar si fara teama ca, o data intoarsa in SUA, nu va fi acuzat de comunism. "Acum pun lucrurile cap la cap, si mai am lucruri de cercetat, dar va asigur ca povestea e mult mai frumoasa de atat", ne-a mai spus colectionarul.

*************

Ai fotografii vechi cu Ploiestiul? Scrie-ne la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Impreuna scriem istoria orasului.