Nu te mira, orice ti-ar fi spus angajatul companiei de serviciile careia vrei sa scapi. Legea privind exact acest aspect a fost votata in 2010. Folositi-o cu incredere: este Legea 161 pe 2010, care modifica art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului si Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.

Ce spune legea 161?

Legea 161/2010 reprezinta o mana de ajutor pentru milioanele de romani care au ajuns victime ale sistemului abuziv si incorect de pretindere a taxelor de reziliere a contractelor incheiate in domeniul internet-telefonie. In lege scrie in clar: "Dreptul consumatorului la denuntarea contractului nu poate fi anulat sau conditionat de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale".

Astfel, daca firma de telefonie mobila / internet refuza sa dea curs legii trebuie sa faceti urmatorii pasi:

1. Plangere la OPC

2. Plangere civila, in instanta.

Nu va poate obliga nimeni sa deveniti prizonier contractual in baza unor clauze abuzive. Puteti si trebuie sa-i dati in judecata pe operatorii de telefonie/internet pentru ca instanta sa constate faptul ca aceste clauze sunt abuzive. Puteti chiar sa obtineti daune in instanta de judecata. 

Citeste si alte articole din sectiunea Avocati Ploiesti - myploiesti.ro/avocati 

Una dintre cele mai scumpe anchete DIICOT. Gruparea "ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI", destructurată. DETALII despre modul de lucru al grupării infracţionale, conform www.mediafax.ro 

Furasera si un Rolls Royce mov!

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux, grupare ce acţiona sub numele de "Academia infractorilor români", a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei. Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate. Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziţii în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii şi ceasuri scumpe şi au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar şi pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităţilor din Neamţ, a ajuns şi o maşină Rolls Royce de culoare mov. Vehiculele sechestrate urmează să fie aduse în Capitală.

Codul lui Ţâţă

Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.  Membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap. Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conţineau aprate de forţă. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării.

Cum spargeau magazinele de firma

Spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine. Taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" şi astupa groapa. 

Ancheta

Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate că, în ultimii doi ani, au furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa. În urma acţiunii, vor fi duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie şi furt. Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor. Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat "Academia infractorilor români".

Liderul Academiei, eliberat „din greşeală” de poliţişti

Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu. Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu. Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie  de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni. Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor. Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera". Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive. Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei. Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez. Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Project Fi este numele noului serviciu de telefonie mobila, lansat de Google. Project Fi ofera voce, text si acces la internet, la preturi mai mici decat multe planuri tarifare, , folosind chiar retelele 4G/LTE ale concurentei. Utilizatorii sunt conectati automat in retelele cu cel mai bun semnal, inclusiv in retele Wi-Fi publice peste care Google aplica un standard de securitate. Project Fi este disponibil momentan doar pe piata americana, pe baza de invitatie si functioneaza doar pe terminale Nexus 6, fiind nevoie si de un card SIM special. Abonamentul de baza costa 20 de dolari pe luna si include apeluri si sms-uri nationale nelimitate, sms-uri internationale nelimitate, convorbiri internaţionale la un preţ de 20 de cenţi pe minut şi are acoperire in peste 120 de tari, inclusiv Romania. Pentru internet, cei interesati trebuie sa plateasca 10 dolari pe 1GB de date, dar noutatea Google este ca traficul de date neconsumat dintr-o luna se reporteaza in luna urmatoare, astfel ca utilizatorii nu vor plati pentru ceva ce nu folosesc. Pentru Romania, abonamentul de internet de 1GB de trafic de date costa tot 10 dolari, dar viteza de transfer de date este limitata la 256 kpbs (3G). Project Fi functioneaza numai pe terminale Nexus 6, telefonul cu Android al Google. Smartphone-ul este vandut de Google cu 649 de dolari (versiunea de 32 GB) sau poate fi platit in rate pe o perioada de 2 ani. Cei care au deja Nexus 6 pot sa foloseasca serviciile Project Fi, in baza unui SIM Card gratuit pe care il vor primi de la Google. 

Guvernul a stabilit, printr-o Ordonanta de Urgenta, modul in care pot fi sanctionate de catre ANAF firmele care sunt gasite cu nereguli. Potrivit noilor masuri, vor fi mai multe praguri de sanctiuni pana la suspendarea activitatii unei firme. Activitatea poate fi suspendata abia la a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni de zile, in cazurile in care sunt depistate sume mari neinregstrate. "La prima constatare nu se suspenda activitatea, se aplica amenda respectiva", a declarat ministrul finantelor, Eugen Teodorovici. In plus, valoarea sanctiunilor variaza in functie de cat de mare este abatere.

Ce amenzi pot primi firmele

1. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv , din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu avertisment, fara aplicarea sanctiunii complementare.

2. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei  este de pana la 300 lei inclusiv, dar mai mare de  3% , din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.

3. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei  este cuprinsa intre 300 lei  si 1.000 lei inclusiv, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.

4. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei  este cuprinsa intre 300 lei  si 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3%  din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contraventia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni.

5. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.

6. Daca suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei  si  mai mare de 3%, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contraventia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situatiile prevazute mai sus a fost aplicata sanctiunea la prima abatere, in cadrul termenului de 24 de luni.

7. Pentru situatiile prevazute la punctele 4 si 6, daca operatorul economic achita atat amenda, cat si o suma egala cu de zece ori amenda aplicata, sanctiunea complementara (suspendarea pentru 30 de zile a activitatii operatorului economic pentru unitatea in care s-a constatat contraventia) inceteaza de drept in termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator.

"Pentru cele doua situatii, aceea cu amenzi cuprinse intre 15.000 de lei si 20.000 de lei si cea cu amenzi intre 25.000 de lei si 30.000 de lei, unde spuneam ca se poate suspenda si activitatea respectiva de la a doua fapta inregistrata, exista posibilitatea achitarii amenzii aplicate, cat si a unei sume egale de 10 ori a amenzii aplicate pentru ca sanctiunea complementara sa inceteze in termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator", a spus ministrul finantelor.

Odata cu aceste sanctiuni se aplica si prevederile  privind confiscarea sumelor detinute la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul de bani personali, in registrul special sau in chitante.

Reteaua de socializare Facebook a anuntat marti introducerea a trei modificari in algoritmul de afisare a continutului in fluxul de stiri al fiecarui utilizator, in incercarea de a indeplini o serie de cereri ale publicului, in urma unui sondaj efectuat in randul utilizatorilor platformei online, scrie www.mediafax.ro. Reteaua a modificat regula referitoare la restrictiile de afisare a postarilor multiple consecutive din partea aceleiasi surse, oferind astfel utilizatorilor care doresc sa petreaca mai mult timp online, mai mult continut din partea prietenilor si paginilor pe care acestia le urmaresc. Algoritmul de afisare a continutului a fost modificat pentru a permite o pozitie superioara in newsfeed a postarilor directe din partea prietenilor si a celor cu care utilizatorii interactioneaza cel mai des pe platforma online, cum ar fi fotografii, videoclipuri, linkuri si actualizari ale "statusului". Schimbarile efectuate asupra algoritmului de afisare a continutului vor avea un impact variat asupra distribuirii catre fani a continutului publicat pe Facebook de paginile mass-media. Este posibil ca in anumite cazuri numarul de utilizatori care vor vedea continutul publicat de o pagina sa scada.

Seful Politiei Prahova a ajuns la a treia plangere penala. Aceasta este pentru abuz in serviciu Mai concret, seful IPJ Prahova este acuzat ca isi acopera un subordonat. Detalii pe incomod.ph.

"Astazi vă pun la dispoziție motivarea amendamentelor pe care le-am depus la proiectul de lege privind Codul Fiscal – COTĂ REDUSĂ LA TVA, de numai 9%, pentru furnizarea energiei termice către populație prin sistem centralizat, precum și pentru livrarea de lemne de foc, cărbuni și combustibili petrolieri, gaze și energie electrică pentru încălzirea locuinței, inclusiv prin centrale de apartament. Bugetele familiilor /persoanelor sunt din ce in ce mai afectate de cheltuielile mari pentru încălzirea locuințelor. Astfel, se înregistrează un număr important de situații de întârzieri și chiar imposibilități de plată, de deconectări sau debranșări. În plus, plata sumelor mari datorate pentru încălzire face ca, într-un număr și mai mare de cazuri, să nu mai poată fi acoperite corespunzător celelalte cheltuieli pentru asigurarea unui trai decent. Raportul de țară al României pentru 2015 (document al serviciilor Comisiei Europene) arată că, în medie, în gospodăriile românești o treime din cheltuielile totale pentru consum este alocată locuinței. Pentru 20% din gospodăriile care sunt proprietare ale locuințelor, costurile legate de locuință reprezintă peste 40% din venitul disponibil. Acest procent este însă de două ori mai mare decât media europeană. În acest context general, costul încălzirii locuințelor devine din ce în ce mai împovărător pentru din ce în ce mai mulți oameni, chiar și în condițiile subvenției/ajutorului pentru încălzire, situația fiind de notorietate. Conform Institutului Național de Statistică, în România populația inactivă cu vârsta de cel puțin 15 ani depășea 11 milioane de persoane, adăugându-se și peste 600 mii de șomeri. Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006, privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, dă dreptul statelor membre să aplice o cotă redusă pentru livrarea de gaze naturale, electricitate sau de energie pentru încălzirea urbană. Bazele de date publice dezvăluie că se aplică cote reduse de TVA pentru încălzire în țări precum Franța (10%), Grecia (13%), Irlanda (13,5%), Italia (10%), Letonia (12%), Luxemburg (6%), UK (5%) sau Ungaria (5%). Aplicarea unei cote reduse de TVA pentru furnizarea energiei termice prin sistem centralizat ar reprezenta un real ajutor pentru toate aceste persoane și familiile lor. De asemenea, aplicarea unei cote reduse de TVA la livrarea de lemne de foc, cărbuni și combustibili petrolieri, gaze și energie electrică pentru încălzirea locuinței, inclusiv prin centrale de apartament, ar reprezenta un real ajutor și pentru toate acele persoane / familii ale căror locuințe nu sunt racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice.", scrie pe Facebook senatorul de Ploiesti Andrei Volosevici.

Marea majoritate a populației, care are dificultăți în returnarea creditelor, este hărțuită sistematic de către angajații băncilor creditoare sau ai firmelor de recuperare creanțe ca să-și returneze împrumuturile. Oamenii sunt sunați de câteva ori în fiecare zi, inclusiv sâmbătă și duminica, la adresa lor proferându-se tot felul de amenințări. Debitorii nu știu faptul că hărțuielile la care sunt supuși se situează dincolo de Codul penal al României, motiv din care pot cere în instanță inclusiv daune morale-interese dacă au suferit prejudicii de această natură. La fel cum nu știu nici angajații care lucrează în sistem call-center și practică asemenea metode, că nu sunt acoperiți în fața legii de cine știe ce contracte semnate cu angajatorul, care îi instigă la comiterea de infracțiuni, scrie www.ziuanews.ro.

Cei ce lucrează la call-center pot ajunge la pușcărie

Pe lângă faptul că debitorii care sunt hărțuiți sistematic de către creditori se pot adresa comisariatelor de Protecție a Consumatorilor, și noul Cod penal îi protejează împotriva unor astfel de abuzuri. În niciun contract de credit sau alte angajamente de plată nu există vreo prevedere potrivit căreia debitorul să-i permită creditorului, fie că este instituție bancară, firmă de recuperare creanțe sau chiar executor judecătoresc, să-l șicaneze telefonic, în mod sistematic, pentru plata datoriei. Cei care comit asemenea fapte sunt pasibili de sancțiuni, inclusiv cu privare de libertate. O plângere în acest sens se poate depune la Poliție ori la Parchetul de pe lângă Judecătoria de reședință.

Băncile și recuperatorii sunt pasibili de instigare

Cum spuneam, angajații serviciilor call-center se află în mare eroare, atunci când consideră că angajatorul cu care au semnat un contract le garantează în vreun fel imunitate în fața legii, atunci când comit fapte penale ori cauzează prejudicii morale celor pe care îi hărțuiesc. Fiindcă persoanele prejudiciate îi pot chema pe ei în judecată, în calitate de personae fizice, ca să nu fie nevoiți să se judece cu băncile ori cu firmele de recuperare care i-au instigat la comiterea faptei. Desigur, dacă instanțele de judecată îi obligă în nume personal la despăgubiri morale, au posibilitatea de a se îndrepta ulterior împotriva angajatorului care le-a cerut să comită ilegalități. Însă procedura este foarte de greoaie, iar șansele de recuperare a pagubei de către angajat sunt extreme de reduse.

Ce spune Noul Cod penal

"In noul Cod Penal, la Art. 206., aliniatul 1, se spune clar ca fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării. Si la Articolul 208, aliniatul 2, se spune ca efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Trebuie spus ca ațiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asa cine nu face plangere, nu scapa de aceasta problema", explica avocatul Ovidiu Cioraneanu, la cererea myploiesti.ro.

Magazinul Shoe La La din Ploiesti vinde nu numai incaltaminte de serie, ci si pantofi pe comanda. Executia se face in 10-15 zile, iar pretul nu sare de 300 de lei. 

Magazinul Shoe La La este amplasat in zona centrala a orasului, langa zona sahistilor din Parcul Nichita Stanescu

Patronul Petrolului, Daniel Capră, deținea într-un cont de la o bancă din Ploiești, peste 15 milioane de de euro, in conditiile in care prejudiciul calculat de autoritati din activitatea infractionala a finantatorului FC Petrolul ar fi de 14 milioane de euro.

Informatia pe larg, pe blogul lui Dragos Patraru.