www.yahoo.ro a facut topul celor 10 greşeli frecvente de care românii s-au "îndrăgostit". Sunt greşeli cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii.

1. Încercarea de a evita cacofoniile îi face pe români să comită greşeli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este şi cazul lui "ca şi", o construcţie care s-a strecurat repejor în vocabularul nostru. În prezent, acest ciudat "ca şi" a început să fie folosit chiar şi când nu se urmăreşte evitarea unei cacofonii. Iată un exemplu cu adevărat edificator, pe care l-am auzit la un părinte, într-o discuţie cu un cadru didactic: "Mă bucur că fetiţa mea vă are ca şi profesoară".

2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este "vroiam". Greşeala vine din "amestecarea" formelor verbelor "a vrea" şi a "voi". Puse la imperfect, verbele se conjugă astfel. "A vrea" are formele "eu vream", "tu vreai", "el/ea  vrea", "noi vream", "voi vreaţi", "ei vreau", iar "a voi" - "eu voiam", "tu voiai", "el/ea voia, "noi voiam", "voi voiaţi", "ei/ele voiau". Aşadar, nici urmă de "vroiam", "vroia" sau "vroiaţi"!

3. Însă, "drama" verbelor "a voi" şi "a vrea" păleşte în faţa următoarei greşeli de care vom vorbi. Chiar şi unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii române, "a avea", a fost măcelărit verbal de români. Unii au născocit construcţiile "să aibe" şi să "aivă", alţii, chiar mai fantezişti, au venit cu "să aive". Iar forma corectă, "să aibă", a ajuns să fie în ... inferioritate de vorbitori.

4. Situaţia următorului cuvânt este de-a dreptul dramatică. Varianta corectă a ajuns să fie atât de puţin folosită de populaţie, încât te întrebi dacă vom reuşi să schimbăm ceva în viitorul apropiat. Vorbim despre "piuneză", forma corectă concurată de greşitul ,dar popularul "pioneză". 

5. La fel stau lucrurile şi cu "saxana". Probabil cei mai mulţi dintre voi îl cunoaşteţi ca "sarsana", dar acest din urmă cuvânt nu există în limba noastră. Acest sinonim pentru încărcătură, boccea a fost preluat din limba sârbă, unde forma sa este "seksana". 

6. Folosirea greşită a lui "decât" în loc de "doar" (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramatică, spuneţi-i cum vreţi. Atât de populară, încât şi Mircea Geoană a făcut-o, în dezbaterea televizată anterioară prezidenţialelor din 2009. "Mai aveţi decât trei zile de mandat", spunea Geoană la acea vreme, într-un schimb de replici cu Traian Băsescu. Social-democratul avea să piardă alegerile. "Decât" câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte. Cum e corect? Regula e destul de simplă. "Decât" se foloseşte în structuri negative şi "doar" în cele afirmative. Exemple: "Nu am decât 5 lei în buzunar", "Am doar 5 lei în buzunar" sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, "Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte".

7. O altă greşeală îl are ca "port-drapel" pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea (şi, probabil, încă o are) pentru "pe care". Şi Mihai Tatulici are deseori scăpări cu "pe"-ul în acuzativ, dar nu cumva să trageţi concluzia că, dacă nu puneţi "pe"-ul atunci când e nevoie de el, o să ajungeţi demnitari de stat sau jurnalişti TV. Cum e corect? Acel "pe" face diferenţa între subiect şi complement direct, explică Rodica Zafiu într-un articol din "România Literară". Iată câteva exemple: "Cartea care e pe masă", "Cartea pe care am luat-o de pe masă"; sau, ca să îl corectăm pe Tăriceanu, "Calităţile pe care le au (unii miniştri)".

8. "Să aibe" este o altă "invenţie" lexicală a românilor. Şi de această dată, greşeala are un demn reprezentant în conducerea statului, preşedintele Traian Băsescu. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: "Câţi copii trebuie să aibe o familie?", "Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?", "Ce acte trebuie să aibe maşina dacă e înmatriculată pe Spania?". Dar greşeala e prezentă şi în presă. Cei de la manager.ro ne vorbesc despre calităţile de bază pe care "trebuie să le aibe" potenţialii angajaţi. Probabil, doar limba străină e obligatorie, cea maternă e facultativă. Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat, corect este "să aibă", "o să aibă" etc, niciodată cu "aibe".

9. În anii în care românii îşi luau credite câte nu puteau să plătească în întreaga viaţă pentru a-şi lua un amărât de apartament vechi, pe tarlaua lexicală autohtonă a apărut şi "locaţie". Dar nu folosit corect, ca sinonim pentru "chirie". Dacă o persoană spunea, într-o discuţie cu prietenii, "Mi-am găsit un apartament la 60.000 de euro", se găsea un coleg să întrebe "Şi cum e locaţia?". Cum e corect? Potrivit DEX, "locaţie" reprezintă "chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară".

10. Merită notat că românii s-au cam plictisit de "engleji" şi "franceji", de "ţigare" şi "sălbatec", iar aceste aberaţii lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria "pe cale de dispariţie". Însă, există o formulare greşită care a ţinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. "Cât aveţi ceasul?" este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.

Luxemburg este ţara din Europa care oferă cel mai mare salariu minim pe economie, un muncitor putând câştiga lunar 1.874 euro. Pe locul doi în topul celor mai mari salarii minime pe economie se află Belgia, care oferă muncitorilor un salariu minim de 1.502 euro, fiind urmată de Olanda şi Irlanda, care oferă 1478 şi respectiv 1462 de euro, scrie www.zf.ro. 

In 2013, in cadrul celor 1.931 situaţii de urgenţă gestionate, pompierii din Ploiesti au salvat 29 de persoane, 603 animale şi 36.750 păsări, bunurile distruse fiind de aproximativ doua milioane de euro. Valoarea bunurilor salvate a fost insa de peste 27 de milioane de euro. 

In perioada 10 decembrie 2013-10 ianuarie 2014 comisarii CJPC Prahova au desfasurat actiuni de supraveghere si verificare a activitatii desfasurate de operatorii economici din zonele turistice ale judetului ,in cadrul Comandamentului de iarna 2013-2014,urmarind imbunatatirea activitatii acestora, astfel incat consumatorii sa poata beneficia de servicii turistice de calitate in perioada sarbatorilor de iarna.Comandamentul a avut ca locatie statiunea Sinaia si au fost supravegheati operatorii economici din Sinaia, Busteni, Azuga, Valea Doftanei, Cheia. Cu aceasta ocazie s-au desfasurat 98 de actiuni de control si 35 de actiuni de consiliere a operatorilor economici,aplicandu-se sanctiuni contraventionale in valoare totala de 775.000 lei. A fost dispusa masura de oprire temporara de la comercializare pentru produse in valoare totala de 12470 lei si oprirea definitive si retragerea din circuitul consumului uman pentru produse in valoare totala de 2.847 lei. De asemenea,s-a dispus masura de oprire temporara a activitatii pe o perioada de pana la 6 luni a unei brutarii si au fost emise doua decizii de incetare a practicilor comerciale  incorecte in relatia cu consumatorii pentru doi operatori economici. Dintre deficientele constatate amintim:

-comercializarea de produse alimentare fara elemente de identificare pentru informarea corecta,completa  si precisa a consumatorilor;

-comercializarea de produse alimentare cu data durabilitatii minimale depasita;

-lipsa informare pret pe unitatea de masura pentru produsele expuse la comercializare;

-nerespectarea fluxului tehnologic in brutarie si conditii de desfasurare a activitatii improprii .

-comercializarea de carne ambalata la caserole care prezenta doua etighete cu preturi si gramaje diferite.

-comercializarea de produse nealimentare (articole sportive, ceasuri,articole textile si incaltaminte) fara etichete de prezentare cu elementele de identificare si caracterizare in limba romana ,denumire produs, denumire producator,adresa,tara de origine,caracteristicile esentiale ale acestora,astfel incat consumatorul sa fie informat corect,complet si précis.

La verificarea structurilor de cazare si alimentatie publica au fost constatate deficientele:

-lipsa elementelor de identificare si caracterizare a materiilor prime utilizate in bucatariile restaurantelor;

-utilizarea de materii prime,sau/si  produse finite cu data durabilitatii minimale depasita;

-ustensile uzate folosite in bucatarie, vesela ciobita,utilizarea ilegala a unor vase emailate;

-nerespectarea conditiilor de depozitare prescrise de producator pentru materiile prime si nerespectarea si neurmarirea regimului termic pentru produsele depozitate in spatiile frigorifice;

-nerespectarea bunei vecinatati la depozitarea produselor alimentare;

-lipsa probe de mancare in cadrul grupurilor de copii cazati intr-un hotel;

-mijloace de masurare utilizate in bucatarii fara sa fie verificate metrologic;

-lipsa informare in lista meniu asupra gramajelor produselor oferite consumatorilor;

-neafisare tarife practicate in unitatile de cazare;lipsa afisare taxa de statiune sau salvamont;

-lipsa informatii cu privire la serviciile oferite consumatorilor gratuite sau contra cost;

-lipsa saltelute de protectie, mobilier si covoare uzate,pahare si prosoape lipsa sau insuficiente .

În anul 2013 structurile specializate pentru intervenţie din cadrul Inspectoratului Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova au participat în 12271, dintre care 10340  au fost acţiuni SMURD şi 1931 alte situaţii de urgenţă, în creştere faţă de anul 2012  cu 14,60%, respectiv 1564 intervenţii, anunta ISU Prahova, care a facut recent bilantul activitatii pe 2013. 

O sedinţă foto înainte de nuntă. Garantia participarii a doi fotografi pe toată durata nuntii. Fotografiere pe toată durata nunţii, de la pregătiri până la plecarea învitaţilor. Cel puţin o sedinţă foto de 90 min în ziua nunţii. Prelucrarea şi livrarea pe suport digital (DVD) a minim 1.000 fotografii. Galerie foto privată online. Un album digital cu 40 pagini – 30 x 30cm şi copertă din piele naturală. Cam asta este pachetul standard al fotografului ploiestean Iulian Arion, de la FotoViva, citat de www.filedenunta.ro. Pretul: 3.600 lei.

Puteti vedea cateva din fotografiile lui Iulian Arion aici: www.mywed.com/photographer/941 

Comisia pentru utilități nu a aprobat cererea Rosal Ploiesti de majorare a tarifului publice si sustine ca majorarea similara, operată de Vitalia, detinatorul rampei de gunoi a orasului ar fi ilegală. În cerere, Rosal aducea ca justificare faptul că tarifele sale nu au mai fost majorate din 2011 și că operatorul rampei de gunoi de la Boldești-Scăieni, compania franceză Vitalia, a crescut cu circa 27% tariful de depozitare per tonă.

“Nu am aprobat cererea Rosal, deoarece în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor se prevede că tariful nu poate sări de un anume nivel în 2014. De asemenea, în același document, se arată că Vitalia nu poate majora tariful de depozitare la rampa de la Boldești Scăieni, fără acordul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, din care fac parte Consiliul Județean, Consiliul Local Ploiești și  Consiliul Local Boldești. Compania franceză a obținut, deocamdată doar acordul CJ  Prahova, care a votat o hotărâre în acest sens. I-am avertizat pe cei de la Vitalia că nu este de ajuns și am cerut și consilierilor județeni să revadă acordul, pentru a reveni asupra deciziei.”, a declarat – pentru www.max-media.ro  – viceprimarul municipiului Ploiești, Iulian Teodorescu, secretarul Comisiei de Utilități.