Cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax, îşi vinde, în regim de urgenţă, toate suprafeţele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. De curând, reprezentanul local al companiei Scopolax, care sustine interesele Universitatii Harvard in Romania, a fost reţinut de către procurorii anticorupţie de la DNA Ploiesti.

Scolopax este un SRL românesc controlat în proporţie de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiţii. În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăştiate în 21 de judeţe, conform RISE Project. Dragoş Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soţia sa. 

Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial preţul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria şi un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunţul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu.

Eler a obţinut, la rîndul său, o parte dintre suprafeţele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoşani, Eugen Nichita, cercetat şi el în acest dosar. Terenurile au fost iniţial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră. Modelul tranzacţiilor succesive, prin care pădurea din Botoşani a ajuns la Scolopax, la un preţ mult mai mare decât cel iniţial, a fost replicat în alte locuri din ţară.

Procurorii DNA Ploieşti investighează o afacere similară în Buzău, unde Scolopax a cumpărat 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări şi tranzacţii suspecte. Scolopax a fost, din nou, reprezentantă de Dragoş Lipan Secu. Rădăcinile tranzacţiei ajung până în anul 2006, când unul dintre moştenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din judeţ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu.

Potrivit documentelor din arhivă, moştenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafaţă de 225 de hectare, pe raza localităţilor Lopătari şi Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus iniţial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a şi primit rapid 226 de hectare. Acelaşi Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiaşi primărie. Comisia judeţeană Buzău a validat şi această a doua cerere.

Reprezentanţii primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoţite de aceleaşi documente, pentru suprafeţe diferite, iar pădurea se afla împrăştiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcţionari din primărie, a depăşit competenţele comisiei.

Referatul nu a fost luat în seamă, iar moştenitorii au fost puşi în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleaşi documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la judecătoria Buzău şi a câştigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moştenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deşi avea dreptul la nici jumătate.

Suprafeţele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcţia Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localităţii Gura Teghii, cer acum, în instanţă, anularea dreptului de proprietate.

După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focşani: Nicuşor Cosor, Ion Alexe, fost consilier judeţean, Nelu Scînteianu, mandatar al soţiei sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soţiei sale Alina Iosif, sora şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Vrancea, şi, respectiv, Ionel Guţan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focşani, locaţie care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preţ de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.