România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiați aflați în Italia, Grecia și Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgență a refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în șapte puncte pentru soluționarea crizei refugiaților cu care se confruntă Uniunea Europeană, relevă un comunicat al Comisiei Europene dat publicității miercuri la Strasbourg.

Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgență a refugiaților, prevede că dintre cei 4.646 de refugiați ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia și 2.091 în Ungaria. Măsurile de redistribuire de urgență a celor 120.000 de refugiați (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia și 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei țări afectate și, în același timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.

Relocarea refugiaților va fi realizată pe baza unei chei de distribuție obligatorie ce folosește criterii obiective și cuantificabile (40% mărimea populației, 40% nivelul PIB, 10% numărul solicitărilor de azil aprobate și 10% rata șomajului). Ea se va aplica suplimentar propunerii prezentate în luna mai de Comisia Europeană pentru relocarea a 40.000 de persoane în nevoie evidentă de protecție internațională, aflate în Italia și Grecia, ceea ce face numărul total al refugiaților ce vor fi redistribuiți între statele membre să ajungă la 160.000.

Celelalte șase componente ale răspunsului CE la criza refugiaților sunt:

—crearea unui mecanism de redistribuire permanentă a refugiaților pentru toate statele membre, care poate fi activat în orice moment de Comisia Europeană pentru a ajuta un stat membru care se confruntă cu o situație de criză și presiuni extreme în sistemul său de azil ca urmare a unui flux mare și disproporționat de cetățeni dintr-o țară terță. Este prevăzută introducerea unei clauze de solidaritate temporare, conform căreia, dintr-un motiv obiectiv precum un dezastru natural, dacă un stat membru nu poate participa temporar, total sau parțial, la o decizie de redistribuire a refugiaților, el va trebui să contribuie suplimentar la bugetul UE cu 0,002% din PIB-ul său (în cazul participării parțiale, valoarea va fi redusă proporțional);

—elaborarea unei liste comune europene cu țările de origine sigure;

—o politică de returnare mai eficientă; —adoptarea unei comunicări cu privire la regulile de achiziții publice pentru măsurile de sprijinire a refugiaților;

—tratarea dimensiunii externe a crizei refugiaților;

—un fond de asistență pentru Africa, în valoare de 1,8 miliarde de euro de la bugetul UE, pentru creșterea stabilității și tratarea cauzelor migrației ilegale dinspre regiunile Sahel, Lacul Ciad, Cornul Africii și nordul Africii.

Propunerea privind mecanismul de redistribuire de urgență a refugiaților va trebui să fie adoptat în Consiliu, cu majoritate calificată, cu consultarea Parlamentului European, în timp ce mecanismul permanent de solidaritate și lista europeană a țărilor de origine sigure au nevoie de adoptarea comună de PE și Consiliu, folosind procedura legislativă obișnuită.

Daca masura UE va deveni realitate, dat fiind ca Romania are doar 1.700 de locuri de cazare pentru imigranti, sigur se va apela la universitati, singurele entitati care au, in acest moment, in Romania, spatii de cazare izolate si nefolosite. Guvernul a inceput deja, prin Ministerul de Interne, verificarea numarului de spatii disponibile in toate centrele universitare din Romania. Cel mai probabil, campusul universitar al UPG Ploiesti va caza, in curand, refugiati sirieni. Asta pentru ca se afla foarte aproape de Bucuresti, si este format din 7 cămine studenţeşti cu o capacitate de cazare de circa 1.600 de locuri, în camere cu 1, 2 şi 4 paturi, plus o cantina cu capacitatea de 500 de locuri care poate servi până la 1500 de mese pe zi. Tot aici exista un cabinet medical, un cabinet stomatologic si un atelier de microproducţie.

Un ultim argument: de la an la an, UPG Ploiesti are tot mai putini studenti si tot mai multe spatii de cazare disponibile in camine. Reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor anuntau anul trecut ca rata abandonului a ajuns la 40%. La UPG Ploiești, aproximativ 1.100 de tineri au fost exmatriculați, anul trecut, pentru neplata taxei.

Vom reveni.