In urma votului de învestitură acordat de către Parlamentul României, în data de 17 noiembrie 2015, noului Guvern, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela GAVRILESCU, transmite următoarea declarație de presă, care cuprinde bilanțul mandatului desfășurat în perioada 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015:

 

”Stimați reprezentanți ai presei,

Prin intermediul acestui mesaj, doresc să transmit opiniei publice din România care sunt, din punctul meu de vedere, principalele realizări ale mandatului de 11 luni în funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. În plus, în încheiere mă voi referi la principalele reforme din sectorul de mediu pe care consider că succesorul meu trebuie să le aibă în vedere.

 

64% din procedurile de infrigement împotriva României au fost rezolvate

Când am preluat mandatul de ministru al mediului, în decembrie 2014, știam și eu că sunt probleme!  Dar nu m-am gândit că având la dispoziție termene de tranziție generoase pentru conformare europeană, se pot acumula zeci de proceduri de infringement împotriva României!

Așadar am preluat mandatul cu 28 de proceduri de infringement declanșate împotriva României în domeniul protecției mediului! O situație deloc ușoară, pentru rezolvarea căreia mi-am canalizat întreaga energie încă din primele luni de mandat.

În prezent, din cele 28 de proceduri de infringement în domeniul protecției mediului 19 proceduri au fost deja clasate. Asta înseamnă că mai bine de 60% dintre procedurile de infringement acumulate în ani și-au găsit rezolvarea în câteva luni de mandat.

Țin să vă informez că la cele 19 proceduri clasate vor mai fi în curând adăugate alte 4 cazuri rezolvate, adică rezolvăm încă 14% din potențialele amenzi pe care România era cât pe ce să le plătească.

 

Scăderea SEMNIFICATIVĂ a procentului tăierilor ilegale de păduri din România

O altă prioritate a mandatului meu ministerial a fost  stoparea tăierilor ilegale de păduri. Și vă asigur că stoparea tăierilor ilegale de păduri va rămâne o prioritate. Și nu doar cât voi fi parlamentar, ci toată viața! Și mi- aș dori, din tot sufletul, ca fiecare român să conștientizeze, ca și mine, dimensiunea și pericolul acestui fenomen!

Am știut că pentru aceasta ne trebuie în primul rând un Cod Silvic care să nu fie potrivnic conservării pădurii. După ani de dezbateri politice și amânări, am reușit să promovăm un Cod Silvic care este un garant puternic al moștenirii generațiilor viitoare a acestui patrimoniu natural. Suntem acum în fază avansată cu legislația subsecventă Codului Silvic pentru care am organizat multe întâlniri cu toți factorii interesați.

Și pentru că vorbeam despre prioritatea mea ca ministru de a reduce tăierile ilegale din România, imediat după promovarea Codului Silvic, ne-am apucat de calcule serioase. Am vrut să știm exact cât lemn se fură în România! Nimeni nu și-a dorit să calculeze exact acest fenomen. Noi am facut-o fără rezerve. Doar așa puteam identifica cea mai bună cale de stopare a tăierilor ilegale. Situația a fost prezentată și în CSAT. Calculele ne-au relevat o situație de natură să atingă securitatea națională: 8,8 milioane de mc tăiați ilegal anual în România. 

Este și motivul pentru care am căutat o soluție strategică pentru securitatea pădurilor și am înființat Garda Forestieră. Vorbim practic despre înființarea unei entități dedicate 100% activităților de monitorizare, implementare şi control. 

Suntem deja în faza derulării etapei de recrutare a personalului Gărzii Forestiere, recrutare în care am introdus și testul integrității. Vrem să excludem din start posibilitatea de a avea o structură de control coruptă.

Estimez că prin înființarea acestei structuri vom limita radical furturile ilegale de materiale lemnoase  și vom aduce la bugetul de stat 39 milioane de lei anual – bani proveniți din aplicarea contravențiilor și confiscarea materialului lemnos.

Totodată sunt convinsă că în următorii ani, ca urmare a activității Gărzilor Forestiere, volumul de masă lemnoasă tăiat ilegal din pădurile României va scădea substanțial, întreaga activitate fiind direcționată către prevenția fenomenului infracțional.

În paralel, am demarat ample controale la operatorii de lemn din România. Controlul a vizat în mod special activitatea companiei austriece Holzindustrie Schwighofer și a furnizorilor acestora. Rapoartele Corpului de Control se află deja pe masa Parchetului pentru cercetări amănunțite. Multe din cele constatate de noi arată cum funcționează piața neagră de lemn din România, felul în care operatorii operează și livrează până peste granițe masă lemnoasă procurată ilegal. Din păcate prea multe date nu pot fi oferite publicului întrucât există deja o anchetă în derulare.

Am dezvoltat și modernizat consistent Radarul Pădurii. Am lucrat la includerea on-line a amenajamentelor silvice dar și la integrarea datelor și utilizarea informațiilor livrate prin satelitul COPERNICUS. Cu alte cuvinte, foarte curând specialiștii din control vor putea depista tăierile ilegale on-line, prin imagini satelitare. Țin să mai spun că suntem în faza în care prin Radarul Pădurii am descoperit foarte multe transporturi ilegale de material lemnos: aproximativ 30% dintre transporturile semnalate la 112 s-au constatat a fi ilegale.

Măsurile pentru conservarea pădurilor nu s-au oprit aici. Ne-am gândit că în paralel cu demersurile pentru descurajarea furturilor de păduri din România să și refacem fondul forestier prin triplarea mediei anuale de împăduriri.

Chiar sâmbăta trecută, România a marcat o dublă premieră: am plantat 1 milion de puieți într-o singură zi cu o participare masivă de voluntari: 10.000 de persoane.

De asemenea, prin AFM au fost deja semnate 20 de contracte cu primării din România pentru împădurirea terenurilor degradate din țară.

 

Am deblocat finanțarea pentru Rețeaua de Monitorizare a Calității Aerului

Pentru că aerul pe care îl respirăm este în cea mai strânsă legătură cu sănătatea populației, am insistat pe această temă, cu atât mai mult cu cât situația pe care am găsit-o la minister nu era dintre cele mai bune.

Am preluat o reţea de monitorizare a calității aerului parțial funcțională. Am reuşit să deblochez finanțarea pentru a putea porni monitorizarea calității aerului în România. Investim 35 de milioane de lei până la finalul anului viitor şi 15 milioane până la finalul acestui an în lucrări de întreţinere şi reparaţii. În Capitală vor fi înlocuite TOATE echipamentele de monitorizare, acestea fiind vechi de peste 13 ani.

În privința calității aerului, pentru depășirea valorilor limită pentru PM10, în prezent procedura este continuată numai pentru 3 aglomerări. Vă aduc aminte că, nu cu mult timp în urmă, acestea au fost în număr de 17! Astăzi mai sunt - București, Iași și Brașov, din care, în anul 2014, numai în București și în Iași au fost înregistrate depășiri.

Țin să precizez că am avut la minister runde întregi de discuții cu specialiștii din cadrul direcțiilor de mediu ale primăriilor responsabile pentru această situație și am reușit să comunicăm Comisiei Europene progresele pe care le-am obținut până la această oră.

În urma acestor întâlniri, Primăria Capitalei a finalizat studiul care cuprinde setul de măsuri pentru reducerea poluării aerului,  iar Municipiul Braşov nu a avut nicio depășire. Este şi motivul pentru care, foarte curând, Braşovul va ieşi de sub incidența infringementului.

Ba mai mult, pentru că am constatat ca problematica de aer este destul de greu de gestionat de către primării, am venit în sprijinul acestora cu o Hotărâre de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității aerului.

Hotărârea de Guvern am completat-o cu un ordin de ministru publicat deja în MO prin care se clasifică aglomerările urbane și zonele în două regiuni de gestionare: aglomerări urbane care au nevoie de planuri de menținere şi aglomerări care au nevoie de planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului.

 

 

Proiecte verzi prin AFM

Am reconfigurat programul RABLA dându-i o nouă filosofie, aceea de a încuraja achiziția de mașini verzi. Pentru asta am crescut valoarea eco-bonusurilor așa încât doritorii au putut beneficia din partea AFM de sprijin financiar de până la 9000 de lei.

Am crescut considerabil și numărul tichetelor disponibile publicului, la 25.000.

Am vrut să încurajăm deplasarea pe șoselele din România cu mașini cu tehnologie hibrid sau electrică. Programul s-a dovedit a fi extrem de eficient și a dus la o explozie de achiziții de astfel de mașini, poate cea mai mare din România.

În spiritual acestei noi abordări am pregătit și Programul ECOTICHETUL –  prin care românii pot obține până la 20.000 lei din partea AFM pentru achiziția de mașini electrice sau hibrid; Acesta este gata configurat și la linia de start. Sper ca viitoarea conducere să-l lanseze pe piață cât mai curând.

Apoi am semnat toate contractele restante în Programul Casa Verde. Anul acesta alte 15.000 de familii beneficiază de finanțare de 90% pentru investiții verzi în propriile locuințe.

 

 

100% CONTRACTARE A FONDURILOR NORVEGIENE

Am reușit să deblocăm și situația fondurilor norvegiene. Când am preluat mandatul contractarea acestora era la 5% pentru ca acum aceasta să fie de 100% - peste 30 milioane de euro pentru proiecte privind protecția mediului din fondurile SEE;

 

Ape: Reabilitarea plajelor și lucrări de protecție la inundații

În domeniul apelor, am identificat o serie de proiecte extrem de importante pentru România, care erau ori extrem de întârziate, ori pur și simplu blocate. Un astfel de proiect este cel de reabilitare a zonei costiere din sudul litoralului. 

Vorbim despre o lucrare de 350 milioane de euro, care avea un stadiu de execuție de 5,3% în ianuarie. În acest moment, stadiul fizic al execuției este de 100% și deja pregătim etapa a doua a proiectului, care va acoperi integral sudul litoralului românesc.

În 2015 au fost încheiate mai multe contracte pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor, finanțate din fonduri europene prin POS Mediu. Valoarea proiectelor este de aproximativ 260 milioane lei și toate vor fi realizate în proporție de 100% până la sfârșitul anului.

Tot pentru lucrări împotriva inundațiilor am alocat, din bugetul AFM, aproximativ 900 de milioane de lei.

 

Biodiversitate: înființarea ANAP și noi planuri de management aprobate

În domeniul biodiversității, am dispus crearea Comisariatului Integrat al ARBDD, o structură modernă, dotată la cele mai înalte standarde. În prezent, Administrația are capacitatea să combată eficient braconajul și să vegheze la respectarea legii în Rezervația Biosferei.

În același context, suntem aproape de a înființa a doua rezervație a biosferei din România – Parcul Natural Porțile de Fier. UNESCO a aprobat deja dosarul.

Am inițiat demersuri pentru înființarea de noi arii naturale protejate și am solicitat prioritizarea aprobării planurilor de management pentru cele deja existente. Așadar, avem deja aprobate 20 de astfel de planuri prin ordin de ministru, iar alte 87 au parcurs toate etapele premergătoare avizării.

În ceea ce privește înființarea Parcului Natural Văcărești, un proiect pe care îl cunoașteți și care a fost mult întârziat în mod nejustificat, pot să vă spun că se află deja pe ultima sută de metri. Hotărârea de Guvern urmează să fie promovată până la finalul anului.

Un alt demers pe care îl consider important pentru România și la care se lucrează intens în prezent este înființarea Agenției Naționale pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate.

Totodată, am inițiat demersurile pentru preluarea, de către România, a secretariatului Convenției Carpatica. 

 

 

Deșeuri: legislație europeană și deblocarea infringement-urilor

În domeniul gestiunii deșeurilor, ne-am concentrat pe transpunerea legislației europene în cea națională. Am reușit astfel să rezolvăm mai multe proceduri de infringement inițiate împotriva României, unele dintre acestea aflându-se în faze alarmant de avansate. Vorbim despre 2 HG privind DEEE și VSU și legea privind deșeurile din ambalaje.

Un alt aspect extrem de delicat, în care avem nevoie inclusiv de sprijinul dumneavoastră, este taxa pe depozitare la groapă. După cum știți, începând cu 1 ianuarie 2016, expiră perioada de tranziție acordată României de către UE, în ceea ce privește importul deșeurilor pentru depozitare finală. Așadar, nu ne vom putea opune importurilor de deșeuri. Având în vedere că România are, în prezent, cel mai mic tarif de depozitare din Europa, riscăm ca, începând de anul viitor, să devenim groapa de gunoi a Europei.

Considerăm că singurul mod în care putem evita acest lucru este să instituim o taxă pentru depozitare, care va crește anual. Această taxă nu trebuie să se transforme în creșterea tarifelor către cetățeni, și trebuie să explicăm lucrul acesta cât mai bine. Obiectivul este să direcționăm o cantitate cât mai mare de deșeuri către reciclare și valorificare.

 

Proiecte pentru viitor: 

Încă de la preluarea mandatului, am reorganizat Ministerul și am înființat noi structuri, cu obiective foarte clar conturate: Direcția Accesare Fonduri Externe, Direcția Generală de Control și Biroul de Integritate și Anticorupție sunt doar câteva dinte ele.

Sper ca, și în continuare, aceste organisme să fie lăsate să lucreze, menirea lor fiind aceea de a asigura creșterea eficienței activității Ministerului.

Iată și câteva dintre lucrurile pe care plănuiam să le realizăm și care sper să rămână în lista de priorități a Ministerului:

Programul CASA VERDE:

Proiect pilot derulat prin AFM şi aflat în avizare inter-ministerială;

Un program complet de finanțare pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și private;

Multiplicarea modelelor de succes: Centrul de vizitare al Parcului Natural Munții Măcinului și sediul APM Sibiu;

 

Radarul balastierelor:

Realizat după modelul de succes - Radarul Pădurilor;

Continuarea programelor de finanțare a împăduririi terenurilor degradate şi a perdelelor forestiere;

Realizarea infrastructurii naționale de alimentare a autovehiculelor electrice;

Continuarea proiectelor depuse în cadrul POCA 2014-2020 şi aflate în faza finală de evaluare, referitoare la condiţionalităţile ex-ante din următoarele domenii:

Deşeuri;

Biodiversitate;

Calitatea aerului;

Finalizarea demersurilor de înființare a Parcului Natural Văcărești;

Alinierea salariilor angajaților MMAP la nivelul celorlalte ministere;

Continuarea și finalizarea demersurilor de înființare a Agenției Naționale Pentru Arii Naturale Protejate;

Implementarea Proiectului ANM “Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale“, finanțat în cadrul POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 5, în valoare de 5.387,418 mii lei – 1,2 milioane euro.