De fiecare data e la fel. Se incepe bine, cu un regulament, cu casute de lemn, cu ghirlande luminoase si planuri de paza. Si de fiecare data se termina la fel: cu o mizerie de nedescris, corturi murdare din rogojini si folii de plastic, marfa proasta si negustori pusi pe inselat ploiestenii. 

Daca stai in Ploiesti, ai ghicit, probabil, ca ne referim la targurile organizate periodic in oras. De Craciun, de Paste, de 1 si 8 Martie, de Zilele Ploiestiului, ploiesteanul este momit cu manifestari atractive si inselat cu mizerii scumpe, vandute execrabil.

Am vrut sa vedem care sunt cauzele acestei probleme cronice. Si am verificat, inainte de toate, cine organizeaza. 

Primaria Ploiesti. Cateodata deleaga atributiile catre SGU, alte ori lucreaza direct cu expozantii. Da, asa se numesc comerciantii aia de chinezarii ieftine, galagiosi si murdari.

Cum face asta? In baza unui regulament, adaptat periodic de Comisia nr. 2 a Consiliului Local, care are un cuvant greu de spus in organizarea de evenimente. Iar regulamentul este prost. 

Niciodata nu se specifica vreun  privilegiu acordat expozantilor locali.

Niciodata nu se acorda vreo pozitie mai buna creatorilor de produse, astfel ca daca migalesti la martisoare din os, nu vei avea nici o sansa sa le vinzi mai bine decat comerciantul de plastic chinezesc de langa tine.

Niciodata nu mentioneaza forma, dimensiunea, aspectul standurilor, asa ca oamenii incropesc, din te mici ce scanduri jegoase, cate o taraba. 

Niciodata nu se verifica daca vanzarile sunt fiscalizate sau daca bunurile vandute au o provenienta legala.

Nu se stabileste, prin regulament, nici ce bunuri se pot vinde. De-aia se vand pistoale laser de Valentine's Day si papuci de plastic de Craciun.

Si dupa ce avem un regulament prost, si ca membrii faimoasei Comisii nr. 2, niciodata in istoria ei, indiferent de partidele care au compus-o, nu-si bat capul cu niste reguli de bun simt, nici macar politia locala nu-si face treaba.

Asta desi legea ii permite sa verifice, inclusiv cu ruleta, standurile, provenienta marfii, calitatea bunurilor oferite sau conditiile de igiena in care acestea se vand. 

Ar putea veni si cu ISU, si cu Fiscul, si cu ANPC, in control, pentru a acoperi o gama cat mai mare de posibile probleme. Nu o face, insa, niciodata.