Ploieștiul secret: de ce s-a stabilit aici țarul Rusiei, în 1877?
Prezenţa la Ploiești a ţarului Rusiei, Alexandru al II-lea, în 1877, a făcut ca numele oraşului să fie pronunţat in toate cancelariile europene. A fost pentru prima dată în istoria modernă a politicii europene când un stat imens ca Rusia, şi-a deplasat pentru mai multe luni în afara graniţelor, într-un cartier general, la mii de kilometri depărtare, întreaga Curte Imperială, Statul Major al Armatei, cancelariile câtorva ministere şi peste 50.000 de soldaţi. Acest cartier general conducea, deopotrivă, treburile uriaşului stat cât şi mersul războiului din Balcani, în care era implicată şi Rusia. Cartierul general rus din 1877, stabilit aici cu acordul Regelui României a fost element de interes pentru serviciile secrete ale tuturor guvernelor europene, care priveau cu îngrijorare prezenţa îndelungată şi oarecum specială, la Ploieşti, a întregului "staff" ţarist, temându-se de o posibilă expansiune a trupelor ruse spre Transilvania şi apoi spre Imperiul Austro-Ungare.
De ce a fost preferat Ploieştiul pentru acest gigantic cartier general? O ipoteză probabilă: această alegere era determinată de existenţa unor fortificaţii trainice, ca şi de condiţii naturale. Aşa se explică prezenţa unei mari tabere militare ruse (60.000 de soldaţi), intre 1806-1812. Strămutarea operaţiunilor de luptă ruso-turce in Crimeea a adus pe teritoriul oraşului Ploieşti, în 1854, armata a patra rusă, condusă de generalul Liprandi, urmată de un regiment otoman. Tot aici a funcționat tabăra militară austriacă, comandată de generalul Burlo, cu 20.000 de soldați, în martie 1856, denumită Kaiserlich Konigliches Militar Stations Commando.
