Dacă alegi să folosești plante medicinale în loc de medicamente nu ești nici snob, nici ignorant. Oamenii rezistă de mii de ani pe pământ tratându-și sănătatea cu plantele medicinale. Asa ca fa-o si tu. Iar daca stii sa prepari vreun leac din plante, scrie-ne si noua cum o faci, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Pentru tratamente se utilizează mai ales frunzele, dar nu sunt de neglijat nici fructele. Acrișoare, afinele sunt plăcute la gust, și pot fi consumate ca orice fruct. Frunzele de afin se remarcă printr-o importantă acţiune bacteriostatică și sunt considerate a fi principalul agent terapeutic din structura acestei plante. Atât frunzele, cât și fructele de afin au acţiune astringentă și contribuie la reducerea zahărului din sânge (diabet). De altfel, afinul este cunoscut ca un însoţitor benefic în tratamentele privind diabetul. Afinul este, totodată, și un activ agent antidiareic, diuretic, dezinfectant intern, antihemoragic. Specialiștii afirmă că tratamentul cu ceaiuri de afin contribuie la creșterea acuităţii vizuale, mai ales pe timp de noapte. Preparatele din această plantă au efecte pozitive și în enterocolite, gută, afecţiuni reumatice, tulburări ale circulaţiei sângelui, coronarită, sechele de infarct, faringite, stomatite. Produsul principal pentru tratament este ceaiul, ceaiul de frunze, folosit – la nevoie – și în combinaţie cu alte plante medicinale. S-au observat efecte pozitive și în utilizarea afinului sub formă de unguent, în micoze. Din fructele de afin, cu zahăr, alcool și alţi ingredienţi, inclusiv miere, se prepară o băutură alcoolică de casă – afinata. De asemenea, tot pe bază de alcool și afine se prepară lichiorul de afine. Cei inventivi prepară chiar și vin de afine. În ceea ce privește utilizarea fructului de afin în bucătărie, au fost identificate cel puţin 10 reţete alimentare pe bază de fructe de afin. Afecţiunea în care afinul are o mare importantă medicinală este, desigur, diabetul. De asemenea, trebuie reţinută și influenţa afinului în sporirea acuităţii vizuale, mai ales când lumina este redusă sau chiar noaptea.