Pentru al doilea an consecutiv, Organizația Umanitară CONCORDIA își deschide porțile pentru copiii cu risc de abandon școlar ridicat, proveniți din familiile defavorizate din Cartierul Mimiu din Ploiești. Programul ”Împreună după școală!” se desfășoară la Casa CRISTINA din str. Căliman și se adresează copiilor din Mimiu care merg la școală în clasele 0-VIII. CONCORDIA acordă tot suportul material pentru înscrierea și participarea copiilor la activitățile desfășurate aici. Ei primesc sprijin în efectuarea temelor, suport în procesul de învățare, consiliere pshihologică și psihopedagogică, dar și asistență medicală. Pentru a se dezvolta frumos ei participă la activitățile de timp liber, creative și sportive, precum escaladă și biciclete, merg în excursii și participă la evenimentele organizate de CONCORDIA. Programul “Împreună după școală!” a fost lansat în septembrie 2013 pentru un număr de 19 copii din Mimiu, iar anul acesta a crescut la un număr de 36 de locuri. Proiectul este realizat cu sprijinul Municipiului Ploiești care, începând cu luna iulie 2014, a acordat o finanțare nerambursabilă în valoare de 25.000 de lei în urma câștigării „Sesiunii de selecție în vederea atribuirii de contracte de finanțare nerambursabilă pentru anul 2014” la care CONCORDIA a aplicat. Acestă finanţare va asigura hrana zilnică pe care cei 36 de copii o primesc în cadrul programului.

Astăzi, 01 octombrie 2014, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova a recepţionat o autospecială de lucru cu apă şi spumă cu o capacitate de 9000 l, achiziţionată în cadrul proiectului „Achiziţie echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în Regiunea Sud Muntenia”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova. Obiectivul general al proiectului este creşterea calităţii serviciilor pentru siguranţă publică şi de asistenţă medicală în situaţii de urgenţă şi dezastre majore, urmărindu-se sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrate teritorial, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, prin creşterea gradului de siguranţă a populaţiei, indiferent de localizarea aşezămintelor umane. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Prefectului judeţului Prahova, doamna Rodica Paraschiv, a administratorului public al judeţului Prahova, doamna Fabioara Ionescu, a şefilor instituţiilor judeţene, precum şi a reprezentanţilor presei. Pentru judeţul Prahova au fost achiziţionate până în prezent următoarele autospeciale: - 3 autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate mare 3 X 897512 = 2 692 536 lei; - 2 autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate medie 2 X 719200 = 1 438 400 lei; - 1 autospecială pentru descarcerare de capacitate grea şi prim ajutor calificat – 967 200 lei; -3 ambulanţe de tip B2 3X316572 =949 716 lei; - 1 autospecială pentru intervenţie la accidente colective şi calamităţi – 1 145 884 lei; - 1 complet descarcerare – 284.752 lei; - 1 autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate mare – 1.729.283 lei; În luna noiembrie a acestui an ISU PRAHOVA urmează să primească o nouă autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă de capacitate mare (7000 l).

O femeie de 45 de ani a cazut pe geam, azi, de la etajul unui spital din Ploiesti. Femeia este inconstienta si primeste primul-ajutor, in aceste momente. Vom reveni cu detalii.

Patronul firmei Shelter Security, Alin Ionescu, şi contabila instituţiei, Roxana Aron, cercetaţi pentru evaziune fiscală, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti i-au reţinut, luni noapte, pe patronul firmei Shelter Security, Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, şi pe contabila societăţii, Roxana Aron, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul serviciilor de pază şi securitate, în care prejudiciul este de aproximativ 10 milioane de euro. Cei doi au fost audiaţi alături de alte 10 persoane şi nu ar fi recunoscut faptele de care sunt suspectaţi. Dintre cele 12 persoane audiate, procurorii au emis, luni noapte, ordonanţe de reţinere doar pentru Alin Ionescu şi Roxana Aron, ceilalţi fiind lăsaţi să plece după ce au dat declaraţii în faţa instanţei.Cele 12 persoane au fost audiate în urma percheziţiilor care au avut loc luni în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor firme, printre care şi Shelter Security, precum şi la locuinţele suspecţilor. Acuzaţiile în acest dosar sunt de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.

O nouă propunere de masterplan de transporturi al României renunţă la autostrada A1 Piteşti-Sibiu în favoarea autostrăzii Ploieşti-Braşov-Sibiu, titrează www.economica.net.

ESENTIAL 9 miliarde de euro ar putea primi România de la Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2014-2020 pentru construcţia de autostrăzi. Guvernul României a prezentat o nouă propunere de master plan de transporturi care nu include autostrada Piteşti-Sibiu, informează cei de la Economica.net citând informaţii publicate pe forumul Construim-România. Aceste informaţii prezintă o serie de schiţe ataşate propunerii guvernului României în faţă Comisiei Europene pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. În locul autostrăzii Piteşti-Sibiu, vitală pentru transportarea cât mai rapidă a mărfurilor dinspre Bucureşti înspre Vest, guvernanţii propun un traseu Ploieşti-Braşov-Sibiu, al cărei motivaţie este posibilitatea teoretică de a deconcestiona atât Valea Oltului, cât şi Valea Prahovei. De la Sibiu, viitoarea autostradă ar trebui să se lege cu segmentul aflat în construcţie al lui A1, pe traseul Sibiu-Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-Nădlac, care ar duce până la graniţa cu Ungaria. Actuala propunere a guvernanţilor români ar abandona actualul proiect al autostrăzii Piteşti-Sibiu, care era pe coridorul IV paneuropean al exerciţiului financiar 2014-2020 al Uniunii Europene. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie înlocuită de un drum expres, remarcă utilizatorii forumului Construim-România în urma analizării schiţei obţinute de unul dintre membrii comunităţii respective. Pentru respectivul segment de drum, care ar avea 115 kilometri, guvernanţii estimează un cost de 1.977 miliarde de euro. Între timp, autostrada de pe Valea Prahovei care să înlocuiască tronsonul A1 Piteşti-Sibiu, ar avea un cost de 1.92 miliarde de euro, pe când o autostradă pe tronsonul anterior ar fi mai scumpă, spun guvernanţii.

Sala Europa a Camerei de Comert si Industrie Prahova a gazduit marti, 23 septembrie, cea de-a sasea editie a Conferintelor Patronatului Societatilor in Constructii. Evenimentul, organizat in parteneriat cu CCI Prahova, UGIR si PPTT, s-a bucurat de prezenta presedintelui PSC din Romania, Cristian Romeo Erbasu, a presedintelui PSC Muntenia – Antonio Tache si a viceprimarului municipiului Ploiesti – Raul Petrescu. 

In ultimii 3 ani, PSC a organizat peste 30 de conferinte locale prin care s-a urmarit sustinerea activitatii filialelor regionale si consolidarea retelei patronale la nivel national. Evenimentul de la Ploiesti s-a desfasurat intr-un format nou, interactiv, in care antreprenorii au intrat in dialog direct cu expertii invitati pe o tema de mare actualitate: “Piete interne si internationale. Mecanisme financiare, de garantare si asigurari”.

Printre temele abordate la Ploiesti s-au numarat: consecintele utilizarii fortei de munca slab calificata sau necalificata in realizarea lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor; cresterea nivelului de calificare a muncitorilor ca solutie pentru cresterea performantelor energetice ale cladirilor; introducerea cerintelor de utilizare a personalului calificat in caietele de sarcini pentru realizarea lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor si a criteriilor specifice de calitate in ghidurile aferente programelor operationale pentru perioada 2014-2020; identificarea zonelor comune de interes intre piata de formare profesionala si piata muncii, a canalelor de comunicare intre cele doua parti si a surselor de finantare externe care pot fi fructificate in cadrul unui parteneriat. 

Patronatul Societatilor din Constructii (PSC), membru al Uniunii Europene a Promotorilor in Constructii – UEPC si afiliat Uniunii Generale a Industriasilor din Romania – UGIR, reprezinta intersele constructorilor in cadrul comisiilor de dialog social de la nivelul institutiilor publice implicate in activitatea de constructii.

Pentru perioada 2014-2020, obiectivele PSC sunt: promovarea intereselor firmelor din constructii; cresterea calitatii in domeniul constructiilor; asigurarea continuitatii privind nivelul ridicat de calitate; crearea de premise pentru dezvoltarea pietei de constructii active, etica si securitatea afacerilor; promovarea pe plan intern si international a activitatii firmelor din domeniu.

Anul trecut Emag a încheiat ziua promoţiilor Black Friday cu vânzări de 23 mil. euro, dintre care aproa­pe 1 mil. euro fiind valoarea celor 60 de maşini Dacia, Hyundai, Ford, Mercedes şi Mitsubishi comandate, categoria surpriză de produse introdusă de retailer, în premieră pe piaţa locală. Reducerile, care au însumat în cazul eMag 10 mil. euro din preţul standard al produselor, le-au permis clienţilor să cumpere produse dintr-o categorie superioară de preţ cu acelaşi buget. Compania a reuşit să-şi atingă ţinta de vânzări, de peste 22 mil. euro, după ce a avut 3,1 milioane de vizite pe site şi 155.000 de comenzi. Numărul de vizite de pe site a fost semnificativ mai mare faţă de 2012, însă sub estimări, respectiv de 3,1 milioane, faţă de 4 milioane, o posibilă explicaţie pentru această situaţie fiind că evenimentul nu a avut o „supra-expunere media“. Anul acesta, Emag, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de retail online IT&C, va organiza promoţiile de Black Friday de anul acesta pe 21 noiembrie.

Este poate cea mai veche strada din oras, si, in mod sigur, este una dintre cele mai lungi. Acum vreo doua sute de ani, oamenii se angajau in zona asta la morile de grau si la tabacariile de piele insirate pe malul Dambului, care ii si inunda, periodic. A venit apoi sistematizarea, demolarea masiva, dictata lui Ceausescu, reconfigurarea strazilor si ridicarea puzderiei de blocuri in care locuiau, pana in 1989, muncitorii de la Uztel, Ubemar, Petrotel, Flacara, Dacia, etc. Zeci de mii. 

Dupa Revolutie, strada Mihai Bravu n-a fost uitata de autoritati, ca altele. Fostul primar a facut curat intre blocuri, iar actualul a luat la mana artera principala a cartierului. In zona dinspre centrul orasului, strada a fost asfaltata, trotuarele reparate, iar lumea care locuieste aici are case frumoase, ingrijite. In zona centrala a cartierului Mihai Bravu, strada cu acelasi nume arata foarte bine: s-au scos liniile de tramvai, s-au facut parcari, statii de taxi, iar BCR, Penny, Lidl si cateva farmacii salveaza, estetic, zona. 

Trebuie sa treci de intersectia cu strada Apelor ca sa vezi cealalta fata a strazii Mihai Bravu. Zona flancata de doua cimitire: cel al masinilor, pe stanga, vis-a-vis de cimitirul oamenilor, pe dreapta. Este zona firmelor si a ghinionistilor care nu si-au permis o casa mai spre centru. Dintre firme, doar Lukoil si Isover si-au ingrijit gardurile si intrarile. Restul, adica 80% dintre companii, nu. Nici nu stii daca businessul mai merge, sau e inchis, cand vezi cate o poarta ruginita, cu balariile imense, de doi metri, in fata, pazite de zeci de caini.

Iar dincolo de Lukoil n-ai de ce sa mergi decat daca esti curios. Pe stanga, cateva camine de nefamilisti, renovate ieftin, te fac sa crezi ca esti in ghetoul azilantilor politic din Bucuresti. Alt camin, abandonat, te priveste fix cu zeci de gauri negre, unde ar trebui sa fie montate ferestre. Urmeaza locuinte si magazine extrem de modeste. Barul din zona are gard, ca o casa oarecare. La fel si benzinaria de dinaintea indicatorului de iesire din oras. Totul e prafuit si murdar. Doar faptul ca circuli ok, fara gropi pe carosabil, te mai linisteste. Dar n-ai vrea sa mergi pe jos pe aici, seara. Nici sa-ti faci cumparaturile, nici sa conduci o fata acasa. 

Doar copiii care ies din curtea unui liceu dau o pata de culoare acestui loc, dar nu de bun augur. Vorbim de cele doua licee unde promovabilitatea e sub 50%, iar rata de succes la bac este de sub 10%. Majoritatea elevilor sunt bruneti, agresivi si galagiosi,, iar fetele au tinute stridente, suparator de premature. Toti te privesc urat cand faci poze, pentru ca stiu ca n-ai ce sa scrii de bine despre ei si despre strada lor.

Inca un detaliu: placuta cu "strada Mihai Bravu" lipseste cu desavarsire din zona. Ai zice ca oamenii civilizati care locuiesc doi kilometri mai spre centru nu vor sa fie bagati in aceeasi oala cu cei de aici.

Ar fi grozav ca Primaria Ploiesti sa-i roage pe investitorii din zona sa-si bata putin capul cu modul in care se prezinta. Sau sa-i amendeze pentru imprejmuirile fragile si mizeria pe care o fac in zona. 

VEZI MAI JOS O GALERIE FOTO CU CEALALTA FATA A STRAZII MIHAI BRAVU

Ai sau ai vazut pe strada o tinuta deosebita? Trimite-ne o imagine la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

DN 1 ucide, anual, o sută de oameni (98 în 2013), fără ca autoritățile să poată micșora cifrele morții. Tragedia de sâmbătă putea fi evitată dacă între cele două sensuri erau parapete despărțitoare, care să împiedice intrarea pe contrasens a celor care pierd controlul volanului în graba lor de a ajunge la munte. Al doilea motiv al numărului mare de morți pe DN1 este dat de blocajele din weekend. Șoferii stau și două ore în sectorul Comernic- Sinaia. Pentru a recupera timpul pierdut, mulți ajung la viteze și de 200 km/h pe restul sectoarelor de drum.. Anul trecut, pe DN1 s-au înregistrat, în urma accidentelor rutiere, 98 de morți și 250 de răniți grav. În total: 276 de accidente cu victime sau răniți grav. Pe locul doi în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere se află, la mare distanță, DN2 - cu 39 de morți și 112 răniți grav, în 2013.