Instanţa Supremă cere Ministerului Afacerilor Interne şi Poliţiei Române cercetarea administrativă a conducerii Poliţiei Prahova, care nu a reuşit să aducă în ultimele patru luni, pentru audieri în instanţă, un martor în procesul de corupţie care îi vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă. La cinci zile după ce i s-a adus la cunoştinţă existenţa unui mandat de aducere, Tănase Iulian, una dintre părţile citate să depună mărturie în dosarul "Asesoft" nu s-a prezentat nici luni în faţa instanţei. Potrivit judecătorului Iulian Dragomir, martorul şi-a cumpărat bilet de avion şi a plecat în vacanţă. Instanţa a constatat reaua-credinţă ce reiese din semnarea personală a dovezii de îndeplinire a procedurii de citare şi a stabilit să fie citat din nou, tot cu mandat de aducere. "A devenit România stat federativ şi în Prahova nu se mai execută mandatele de aducere?”, a spus judecătorul Iulian Dragomir, în sala de judecată. Procurorul DNA a propus amendarea martorului şi a organelor de poliţie responsabile, stăruind în ascultarea martorului. Instanţa a dispus că, de această dată, citarea cu mandat de aducere să fie executată de Brigada Specială a Jandarmeriei Române şi urmează a formula o adresă pentru punerea în executare. Adresa urmează a fi adusă în atenţia şefului Jandarmeriei Române, Cătălin Ionuţ Sindile. Totodată, instanţa va formula o adresă către Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în atenţia ministrului Carmen Dan şi a inspectorului general al Poliţiei Române, chestorul Ioan Buda, pentru efectuarea unei cercetări administrative în această situaţie, ca aceştia să evalueze cauzele care au dus la neexecutarea mandatelor din 4 februarie 2019, 4 martie 2019, 1 aprilie 2019 şi 11 mai 2019. Următorul termen dispus de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru audierea martorilor este 9 septembrie, când vor fi citaţi din nou Iulian Tănase şi Chirilă Iuliana. În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis in judecată pe Sebastian Ghiţă si Iulian Bădescu, cu acuzaţiile de dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. Potrivit DNA, în 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar a municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiţă, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploieşti, sponsorizat de acesta, o finanţare nerambursabilă suplimentară din bugetul local, în valoare de 1.500.000 de lei. Pentru alocarea finanţării, Iulian Bădescu ar fi pretins şi primit de la Sebastian Ghiţă, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de afacerist un imobil în Ploiesti, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat doar 124.000 de lei.

Un martor din dosarul Asesoft, în care Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, au fost achitaţi pentru fapte de corupţie, a povestit în detaliu, luni, la ÎCCJ, cum se decidea retragerea banilor de la secţiile sportive ale clubului municipal, pentru a fi daţi ulterior unei echipe sportive private. Instanţa supremă a reluat luni dezbaterile în dosarul în care DNA îl acuză pe Iulian Bădescu, fost primar al Ploieştiului, de fapte de corupţie pe fondul sponsorizării din banii Municipalităţii a echipei Asesoft. Instanţa judecă apelul făcut de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul achitărilor dispuse de completul de trei judecători de la aceeaşi instanţă. La termenul de luni al procesului, completul de cinci judecători a audiat-o, în calitate de martor, pe Constanţa Albu, şefă a Serviciului de contabilitate la CSM Ploieşti. Aceasta a fost întrebată de judecători, dar şi de procurori care a fost mecanismul prin care bani de la CSM Ploieşti au fost daţi echipei sportive Asesoft Ploieşti şi cadrul legal prin care aceste operaţiuni se puteau face. Martora a invocat Legea 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice şi a explicat cum secţiilor neperformante ale CSM Ploieşti le era redus bugetul, iar banii colectaţi astfel erau daţi mai departe echipei Asesoft. "De la Secţia de handbal masculin care retrograda s-a luat un milion de lei, de la echipa de şah s-au luat 30.000 de lei, de la karate - 50.000 lei, de la baschet trebuiau luaţi 80.000 de lei... Era legal să luăm bani de la cluburile Consiliului Local şi să îi dăm clubului privat Asesoft, în baza Legii 350", a spus femeia în faţa judecătorilor. Preşedintele completului de judecată a întrebat-o dacă în istoria Consiliului Local s-au mai făcut astfel de relocări de bani, respectiv sponsorizări din banii Municipalităţii pentru echipe private, iar aceasta a precizat că are cunoştinţă că de mai multe ori. "În istoria Consiliului Local Ploieşti, după angajarea mea ca şefă de serviciu în 2011, până la această hotărâre de bugetare, ştiu că în alte două cazuri au fost redirecţionaţi bani către cluburi private. La Asociaţia judeţeană de judo, entitate privată, şi la Tricolorul Liceul "Mihai Viteazul". Actele de necesitate, respectiv raportul şi anexa au fost întocmite de mine şi de director. Directorul clubului sportiv, Iancu Augustin, a fost cel care a stabilit sumele pentru relocarea banilor de la secţiile CSM Ploieşti. Eu am fost de acord cu directorul, eu fiind doar şefă a unui serviciu", a explicat martora. Procurorul i-a amintit acesteia pasaje din primele două declaraţii, date la DNA şi apoi la prima instanţă de judecată, în care spunea că din punctul său de vedere aceste sume nu trebuiau date Asesoft, ci relocate secţiilor sportive din CSM, iar martora şi le-a menţinut integral în faţa magistraţilor. Judecătorii ÎCCJ au stabilit reluarea audierilor în acest dosar pe data de 9 septembrie.

AGERPRES

Doua sute de mii de lei, adica un pic peste 40.000 de euro, a primit amenda rafinaria Vega din Ploiesti pentru poluarea masiva din acest weekend, cand canalizarea rafinariei a dat pe afara si a umplut cu produse petroliere zeci de curti din zona de nord a orasului. 

Rafinaria proceseaza, anual, circa 300.000 de tone de produse petroliere livrate de rafinaria-sora, Petromidia, din care face, in principal, bitum si hexan. Profitul mediu la fiecare tona procesata este de 31 USD, ceea ce duce profitul anual al rafinariei la circa 9 milioane de dolari (aprox. 8 milioane euro). 

In perioada 13-14 iulie, la Ploiesti va avea loc un workshop de kempo militar, sustinut de patru experti in domeniul autoapararii, specializati in lupta cu pistolul, cu cutitul, cu mainile goale dar si in protectie executiva. Cei patru sunt nume cunoscute in lume artelor martiale si de contact: Cristian Tunschi, Ionel Cringus, Nic Ababei, Robert Manole (ordine alfabetica - n.r.).

Cererile de participare se trimis la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Costul participarii este de 450 lei, suma ce se achita integral in avans.

Tehnicile predate la acest workshop sunt utile mai ales politistilor, jandarmilor, politistilor locali si bodyguarzilor, dar sunt recomandate si femeilor si tinerilor ce se pot confrunta oricand cu o situatie de risc fizic.

O inedita cronica a unui eveniment similar poate fi citita AICI.

Vom reveni cu detalii.

Dezvoltatorul AFI Europe Romania a numit-o pe Luciana Giurea, 32 ani, în funcția de Director General al AFI Ploiești Mall. În ultimii 5 ani, Luciana Giurea a făcut parte din Departamentul Leasing al AFI Europe, ocupând poziția de Retail Leasing Manager. Anterior, Luciana Giurea a lucrat între iunie 2012 - iulie 2014 ca Editor/Corespondent la Pro TV. Între septembrie 2009 - aprilie 2012 a lucrat în TVR. CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO De ce a căzut lanțul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver AFI Ploiești a fost inaugurat în octombrie 2013, în urma unei investiții de peste 50 milioane euro. Mall-ul oferă o suprafață închiriabilă (GLA – gross leasable area) de 34.000 metri pătrați pe două etaje, fiind ocupat de 100 de branduri naționale și internaționale, dar și de o zonă de divertisment de peste 7.000 metri pătrați. În 2018, AFI Ploiești Mall a fost evaluat la 68 milioane euro, traficul zilnic ridicându-se la 16.000 de vizitatori. Valoarea vânzărilor retailerilor prezenți în mall a fost de 64 milioane euro în 2018, în creștere cu 10,8% față de anul anterior. 

Platforma de livrare mâncare foodpanda, deținută de grupul german Delivery Hero, își propune să intre, până la finalul anului, în 20 de orașe, față de 15 localități acoperite în prezent. Aplicația foodpanda este prezentă în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Galați, Oradea, Craiova, Pitești, Arad și Ploiești, Târgu Mureș și Baia Mare și zonele metropolitane adiacente. Comenzile de pe mobil iau avânt în provincie, iar, potrivit companiei, orașele în care cele mai multe comenzi sunt generate de aplicația mobilă sunt Pitești (83,38%) și Galați (79,88%), urmate de Craiova (78,64%), în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află Constanța (67,61%), București (67,57%) și Brașov (66,98%). Platforma foodpanda este prezentă pe piața din România din 2013, scrie www.profit.ro 

Lemet, unul dintre cei mai mari producători de mobilă la nivel național, controlat de familia Rizea, deschide cel mai mare magazin Lems din țară, la Ploiești, investiție de 25 milioane lei. Magazinul se întinde pe 3 niveluri și are o suprafață totală de 5.000 metri pătrați. Lems a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 8% la 4 luni, ajungând la 80 milioane lei. Fabrica Lemet din Brebu, Câmpina, a fost înființată în 1991. Începând cu 2005, compania Lemet dezvoltă brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. Cu peste 70 de showroom-uri și o suprafață totală de retail de aproximativ 70.000 metri pătrați, Lems este prezent în toate orașele mari din țară. Pe platforma Lemet de la Brebu și în rețeaua Lems, activează peste 1.600 de angajați, iar halele de producție și depozitare ale fabricii Lemet acoperă o suprafață totală de 41.000 metri pătrați, scrie www.profit.ro 

Poliţiştii prahoveni au dus la audieri 12 persoane, în urma percheziţiilor efectuate, marţi dimineaţă, la persoane bănuite de proxenetism prin metoda "loverboy", informează IPJ Prahova. Au avut loc percheziţii în Ploieşti, Şoimari, Bălţeşti şi Podenii Noi. "De la locuinţele percheziţionate, poliţiştii au ridicat, în vederea cercetărilor, bunuri ce ar putea proveni din activitatea infracţională (lei şi euro în valoare de aproximativ 20.000 de lei, telefoane mobile şi înscrisuri). De asemenea, au fost indisponibilizate două autoturisme", precizează IPJ Prahova. Din cercetări a rezultat faptul că, începând cu anul 2018, persoanele bănuite ar fi comis acte de proxenetism, atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării, prin metoda "loverboy". Aceştia ar fi avut, iniţial, relaţii de prietenie/concubinaj cu femei, pe care, ulterior, le-ar fi determinat să se prostitueze, îndeosebi în cluburi din afara ţării. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 100.000 de euro. Percheziţiile s-au desfăşurat cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. La activităţi au participat şi jandarmi. AGERPRES

Avertisment: Bugetarii români "costă" mai mult decât cei polonezi sau italieni. Salariile bugetarilor vor ajunge la 12% din PIB până în 2020, România fiind pe locul 7 în UE după costurile cu angajaţii de la stat. „Avem prea mulţi funcţionari cu salarii mari, iar primăriile gem de oameni care nu au ce să facă. Trebuie redusă obligatoriu birocraţia, să se automatizeze unele funcţii şi să se investească în softuri care să funcţioneze.“ Salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu­getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat. „Datele arată foarte clar că aceste costuri cu salariile bugetarilor sunt foarte mari. În mod normal, cheltuielile cu salariile bugetarilor într-o economie sănătoasă sunt de 5 - 7% din PIB. La noi, aceste cheltuieli sunt foarte mari, iar în momentul în care acestea ating 10% din PIB şi vine o eventuală criză, este clar că va trebui să se ia din nou decizii fie de concediere, fie de reducere a salariilor. Un nivel atât de mare al cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu este sustenabil“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la compania Benţa Consultm conform www.zf.ro 

La Primaria Ploiesti, salariile angajatilor au ajuns sa consume aproape o treime din bugetul orasului, in urma unei decizii luate de majoritatea PSD ALDE din consiliul local. 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Prahova (APIA Prahova) informează că începând cu data de 31.05.2019, Centrul Judeţean APIA Prahova efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna aprilie 2019, aferent serviciilor prestate în luna martie și trimestrul I al anului 2019. Suma autorizată la plată este de 52.047,85 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru 1 solicitant care a accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/ 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.