Oriunde mergi de sarbatori, ia un borcan de naut cu tine.

Bere cu merisor.

Omleta cu menta si ceapa verde cu oua de tara si smântânică.

Invata sa umpli o leguma si sa n-o pui la fiert cu apa mai sus de capacel, decat daca-ti plac tercii cumva.

While in the fridge cu pahar cu apa cu tot, menta din piata rezista mai mult de-o saptamana.

Cozonac + prajitor de paine si unt. The love.

sursa: www.beatricesauvage.wordpress.com 

Citeste toate articolele din sectiuneawww.myploiesti.ro/paste 

CUM NE MARTURISIM PACATELE ?

Ca sa ne marturisim pacatele cum se cuvine, cu credinta, cu nadejde, cu durere, trebuie sa meditam la pedepsele cumplite pe care le aduce pacatul cu sine dupa cum e scris: “Si pofta, zamislind, naste pacat, iar pacatul, odata savârsit aduce moarte” (Iacob 1, 15).

Sa ne gândim ca Dumnezeu nu a crutat pe îngerii neascultatori si au ajuns diavoli, care se chinuiesc în veci. Sa ne amintim ce grele suferinte au venit asupra oamenilor prin pacatul lui Adam si Eva. Apoi pierirea oamenilor prin potop. Nimicirea Sodomei si Gomorei cu foc din cer, razboaiele, epidemiile, revolutiile si alte mari dezastre sunt urmarea pacatelor. Si ce este mai important - chinurile vesnice în iad, chinuri mult mai grozave decât orice suferinta pe pamânt.

Cei ce nu si-au marturisit pacatele si nu s-au îndreptat vor auzi la judecata de apoi condamnarea: “Duceti-va de la Mine, blestematilor, în focul cel vesnic, care este gatit diavolilor si îngerilor lui” (Matei 24, 45).

CE ESTE PACATUL ? Pacatul este calcarea poruncii lui Dumnezeu cu stiinta si cu voie libera.

FELURILE PACATELOR.

Pacatele sunt de trei feluri: Pacate capitale, Pacate strigatoare la cer si Pacate împotriva Duhului Sfânt.

PACATELE CAPITALE sunt: TRUFIA, IUBIREA DE ARGINT, DESFRÂNAREA, PIZMA, LACOMIA, MÂNIA si LENEA.

PACATE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT sunt pacatele împotriva CREDINTEI, NADEJDII si IUBIRII. Aceste virtuti crestine sunt lucrari ale Duhului Sfânt în om. De aceea pacatele împotriva lor se numesc PACATE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT. Pacate împotriva CREDINTEI sunt: NECREDINTA (ATEISMUL) si CREDINTA GRESITA (EREZIA SI IDOLATRIA). Pacate împotriva NADEJDII sunt: DEZNADEJDEA CA DUMNEZEU TE IARTA SI TE AJUTA SI NADEJDEA GRESITA CA DUMNEZEU IARTA ORICUM, SI FARA SA PARASESTI PACATUL. Pacate împotriva IUBIRII sunt: URA SI PIZMA împotriva aproapelui pentru sporul lui în fapte bune.

PACATE STRIGATOARE LA CER sunt:

UCIDEREA, AVORTUL ;

SODOMIA (DESFRÂUL ÎMPOTRIVA FIRII);

ASUPRIREA VADUVELOR, ORFANILOR SI SARACILOR ;

OPRIREA PLATII LUCRATORILOR;

BATJOCORIREA PARINTILOR.

Aceste pacate cer pedeapsa înca din lumea aceasta. Ele tind sa nimiceasca viata, firea omului.

Iisus a spus: “De vrei sa intri în viata, tine poruncile” (Matei 19, 17). Iata, deci, ca daca vrem sa dobândim raiul, trebuie sa tinem CELE 10 PORUNCI.

Cele 10 Porunci le aflam în Sfânta Scriptura în cartea Iesirii cap. 20 si Deuteronom cap.5.

Primele 4 Porunci se refera la Dumnezeu, iar celelalte se refera la aproapele nostru.

DECALOGUL (CELE 10 PORUNCI)

         EU SUNT DOMNUL DUMNEZEUL TAU, SA NU AI ALTI DUMNEZEI AFARA DE MINE!

         SA NU-TI FACI TIE CHIP CIOPLIT, NICI VREO ASEMANARE A VREUNUI LUCRU DIN CER SAU DE PE PAMÂNT SI SA NU TE ÎNCHINI LUI!

         SA NU IEI NUMELE DOMNULUI DUMNEZEULUI TAU ÎN DESERT!

         ADU-TI AMINTE DE ZIUA DOMNULUI SI O SFINTESTE PE EA!

         CINSTESTE PE TATAL TAU SI PE MAMA TA CA SA-TI FIE BINE SI SA TRAIESTI MULTI ANI PE PAMÂNT!

         SA NU UCIZI!

         SA NU FI DESFRÂNAT!

         SA NU FURI!

         SA NU MINTI!

       SA NU POFTESTI CE ESTE AL ALTUIA!

Citeste toate articolele din sectiuneawww.myploiesti.ro/paste 

Fetele care sunt singure merg la biserică în ziua de Paşte şi spală clopotniţă cu apă din fântănă. După ce au spălat clopotul bisericii cu apă, fetele se spală pe faţă din aceeaşi apă pentru a avea noroc la bărbaţi şi a se mărita cât mai repede.

Citeste toate articolele din sectiuneawww.myploiesti.ro/paste 

Cel mai raspandit obicei crestin de Paste este vopsirea de oua rosii. Acestea sunt nelipsite de pe masa copioasa din prima zi a acestei sarbatori si face deliciul celor mici, care abia asteapta sa le ciocneasca. Desi inainte nu se accepta ca oule sa aiba alta culoare in afara de cea rosie, acum lucrurile s-au mai schimbat, iar mamele si copiii le coloreaza cu verde, galben sau albastru. Exista mai multe legende legate de obiceiul vopsirii oualor in cultura romaneasca. Cea mai populara dintre ele spune ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea au fost inrosite de sangele care picura din ranile lui Iisus.

Citeste toate articolele din sectiuneawww.myploiesti.ro/paste 

1. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună; 2. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând; 3. În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii; 4. Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi ei le ciocnesc şi “dos cu dos”. 5. În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul; 6. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum; 7. În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat; 8. În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul; 9. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele; 10. În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.

Sursa - www.adevarul.ro 

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

- La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

- În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.

– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

- În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

- La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

- Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

- Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.

- Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

- Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

- Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Pentru ca de sărbători românii fac excese culinare, lucru care duce de cele mai multe ori la probleme ale aparatului digestiv, dr. Luana Alexandrescu, medic primar gastroenterologie - medicină internă la Ovidius Clinical Hospital, oferă câteva sfaturi despre alimentație.

Cum să evităm excesele culinare de sărbători

“După zilele libere de sărbătoare, pentru a ne reveni complet, e bine să ținem o zi de detoxifiere în care să consumăm doar legume și fructe și să bem lichide precum apă, ceai verde și sucuri proaspete” S.L. Dr. Luana Alexandrescu, medic primar gastroenterologie-medicină internă OCH “Și de sărbători e bine să ne păstrăm programul alimentar obișnuit, adică 3 mese pe zi. Pentru că vorbim însă de un meniu încărcat în această perioadă în grăsimi, trebuie să mâncăm și foarte multe legume verzi. Două treimi din farfurie va fi incărcată cu legume și zarzavat, iar între mese vom face o pauză de 3 ore. Ouăle le vom consuma cu muștar, nu maioneză, fierte moi (trebuie să aibă un aspect cleios) pentru că cele tari sunt indigeste și nu mai multe de 2-3 pe zi. De asemenea, nu vom manca la aceeași masă ouă și prăjituri, este indicat să facem o pauză de cel puțin două ore între cele două alimente”, ne spune S.L. Dr. Luana Alexandrescu. Pentru că în perioada această mesele noastre vor fi stropite cu vin sau alte băuturi alcoolice și nu numai, iată ce trebuie să știm și despre consumul acestora de la medicul OCH: “Cel mai indicat este să alegem un vin ușor și să renunțăm complet la orice fel de băuturi acidulate. Acestea îngreunează digestia și dau și neplăcuta senzație de balonare. Însă mare atenție la amestecul de băuturi alcoolice și grăsimi, acesta crește riscul de pancreatită acută. De aceea la gătit e bine să folosim cel mai des uleiul de măsline”. De sărbători cu siguranță așteptăm cu toții să savurăm prăjituri delicioase. Ei bine, totul cu măsură, iar dacă avem de ales, mai bine înlocuim frișca și ciocolata cu o salată de fructe. Există însă niște categorii de persoane care pot fi afectate în mod special dacă nu controlează așa cum se cuvine ce manancă: “Copiii și persoanele în vârstă sunt cei mai afectați de mesele încărcate în grăsimi. O atenție specială e bine să aibă și persoanele care au probleme hepatice, renale, pancreatice, HTA, hipercolesterolemie și cei obezi”, ne sfătuiește S.L. Dr. Luana Alexandrescu. “După zilele libere de sărbătoare, pentru a ne reveni complet e bine să ținem o zi de detoxifiere în care să consumăm doar legume și fructe și să bem lichide precum apă, ceai verde și sucuri proaspete”, a mai adăugat doamna doctor.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Există două fenomene naturale care influenţează stabilirea datei Paştelui: echinocţiul de primăvară (care are o dată fixă) şi luna plină (care are o dată schimbătoare). Din cauza celui de-al doilea, dată Paştelui variază în fiecare an, pentru că luna plină apare când mai aproape, când mai departe de echinocţiu.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Doi ani la rând, 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante. Următorii ani când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun vor fi 2017, la 16 aprilie, și în 2025 — la 20 aprilie. .

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Paștele își trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă întru ființă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal..

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste