Celebra casă de paie din povestea celor trei purceluşi a devenit realitate. Practic, baloţii au înlocuit BCA-urile, scrie www.evz.ro. Casa de baloţi de paie este deja un curent în Canada, dar si in Europa. În Franţa, băncile acordă credite pentru construirea de locuinţe din baloţi. În România, arhitecta Cătălina Grigore pare sa fie cel mai bun expert in domeniu. 

Totul a plecat de la o casa construită din baloti de paie acoperiti cu pamant, în 1897 in Canada. Casa, plus alte opt, au rezistat până azi. Printre ele, si o biserică!

Cătălina Grigore a construit o astfel de casa in Bărăgan, într-un sat numit Cârligu Mare. Casa, de 56 de metri pătraţi, este formată din două hexagoane şi baie dreptunghiulara. Casa nu va avea temelie, deoarece "preia undele seismice". A fost preferată următoarea variantă: au fost ancorate în sol - cu fier beton - câteva anvelope uzate de maşină. Anvelopele sunt umplute cu pietriş sau piatra spartă şi pe ele e ridicată casa. Casa nu foloseşte niciun căprior, ci dulapi cu lăţimea de trei centimetri. Cu ei se realizează acoperişul, dar şi structura (scheletului) locuinţei. La colţurile casei câte doi dulapi sunt dispuşi în V spre interioru. Baloţii de paie sunt înmuiaţi într-un amestec de argilă şi apă şi sunt îndesaţi în pereţi. Cu ajutorul stinghiilor din lemn, fixate cu holtzlşuruburi de dulapi, baloţii sunt presaţi. Argila este cea care "sudează" baloţii între ei, luând rolul mortarului folosit la zidirea unui perete clasic, din cărămidă. După ce zidul de baloţi a fost finalizat, urmează faza de încărcare cu un amestec de argilă, apă, nisip, bălegar, rumeguş, paie, dar şi lucerna, o plantă folosită pentru fermentare. Amestecul este aplicat peste zidurile cu paie, iar, când se întăreşte, are o consistenţă asemănătoare încărcăturii cu ciment, nisip şi apă. Pentru o casă de 56 mp a fost nevoie de aproximativ 10 tone de pământ argilos şi de aproximativ 300 de baloţi de paie cu lungimea de 65 de centimetri, făcuţi la presă. Pret total, la "roşu" - 7.000 euro. 

Pentru un cuplu sunt necesare trei hexagoane (14 pereti). Un hexagon cu lăţimea unei laturi (zid) de trei metri conduce la un spaţiu locuibil de circa 22 de metri pătraţi. Pentru construirea unui perete cu înălţimea de 2,5 metri şi lungimea de trei metri e nevoie de materiale în valoare de maximum 135 de euro. Înmulţind cu 14, avem circa 1.900 de euro şi pereţii sunt gata făcuţi. Pentru pereţii interiori pot fi folosiţi paleţi închişi cu prefabricate (plăci OSB, rigips) între care se toarnă nisip. La colţuri, unele case din paie sunt armate cu un amestec de var/ciment, apă şi paie. Altele, tot cu pământ.  La aceşti bani se adaugă cei pentru geamuri, uşi, acoperiş, pereţii interiori, plafon şi podea. La podea, peste stratul de anvelope se toarnă pietriş, apoi se pune folie izolantă, strat de lemn presat şi duşumea. Structura hexagonală este cea mai apropiată de forma perfectă în privinţa rezistenţei seismice - cercul. Riscul de incendiu e minim, deoarece lutul cu care e încărcată clădirea nu va permite focului să ajungă repede la paie. Confortul termic este maxim - baloţii şi lutul fac ca locuinţa să menţine excelent căldura iarna şi răcoarea în sezonul de vară. Graţie inerţiei termice mari a masei de pământ, camerele se încălzesc iarna cu efort minim.

Ministrul Sanatatii a dispus inspectiei sanitare de stat realizarea unui control in toate spitalele publice din Romania in perioada 01 martie - 31 mai, urmand ca rezultatele sa fie prezentate la sfarsitul lunii iunie, anunta Ministerul intr-un comunicat. Ca urmare a numeroaselor exemple aparute in mass-media referitoare la conditiile igienico-sanitare precare din unele unitati sanitare, ministrul a cerut autoritatilor locale sa vina in sprijinul unitatilor sanitare care se confrunta cu dificultati de organizare si asigurare a unor conditii optime de curatenie. "Indiferent de situatia sistemul sanitar romanesc, in prezent, nesatisfacator atat pentru pacienti, cadre medicale, cat si pentru autoritati, un standard elementar de curatenie si igiena trebuie asigurat de catre toti managerii unitatilor sanitare, fapt care ar demonstra respect atat fata de profesionistii din sistem cat si fata de pacienti, Aceste controale au ca scop impulsionarea managerilor de spitale pentru aplicarea corecta a prevederilor legilor sanitare si efectuarea unor activitati pentru care este nevoie in primul rand de respect pentru pacienti".

Remarcăm de fiecare dată când cumpărăm o sticlă de coniac, că sunt ”catalogate” cu 3, 5 sau 7 ”stele”. Instinctul ne spune că, făcând comparație cu stelele de la hoteluri, cu cât un coniac are mai multe stele, cu atât trebuie să fie mai bun și mai rafinat! Dar dacă în loc de stele, observăm că sunt ”etichetate” cu niște inițiale? De aceea sunt convins că foarte mulți dintre voi, v-aţi întrebat la un moment dat, ce înseamnă acele inițialele de pe sticlele de coniac, adică acel XO, VSOP, VS sau alte ”calificative”! Ei bine, aceste inițiale reprezintă gradele oficiale de calitate a coniacului. 

XO înseamnă Extra Old. Coniacul XO este învechit cel putin 6 ani, dar durata medie de îmbătrânire este de 20 de ani.

VSOP înseamnă ... citeste continuarea pe www.marceliorga.ro

Am scris, probabil, vreo 50 de texte despre experientele mele in localurile din Ploiesti, din care am omis fix localul in care ajung cel mai des. Si pe urma m-am gandit ca un top al restaurantelor din Ploiesti ar fi binevenit. E foarte usor sa faci un clasament al restaurantelor care au cel putin o problema care sa te faca sa-ti pierzi interesul. Cam ca atunci cand tipa pe care vrei s-o agati trage, din senin, o basina. De exemplu: aveam o parere excelenta despre DaVinci, pana cand 

citeste continuarea pe www.bogdanstoica.ro

Autostrăzile şi drumurile naţionale vor fi mărginite de perdele forestiere în baza unui program naţional ce va începe în primăvara acestui an şi care prevede, într-o primă etapă, plantări de arbori pe o lungime de 870 de kilometri, a declarat sâmbătă, la Deva, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, citat de www.agerpres.ro. La nivel naţional sunt necesari 1.700 de kilometri de perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene. 

Din nou, o idee buna, aplicata prost: nici o tara din Europa nu si-a marginit soselele cu perdele forestiere. E scump, dureaza mult, si, foarte important, duce la aparitia victimelor in cazul accidentelor rutiere cu iesiri in decor. Una e sa ajungi cu masina in sant, sau sa fii proiectat pe camp, si alta e sa risti sa te lovesti de copaci. Romania are anual mii de victime, in trafic, multe din aceste cazuri fiind produse de impactul dintre masini si copaci.

Cum spuneam, ideea este buna: o perdea naturala de protectie ar putea opri viscolirea zapezii pe carosabil. De ce nu se aplica insa metoda gardului viu? In Romania sunt aclimatizate zeci de plante care ajung la lungimi de doi-trei metri - adica suficient pentru protectia drumului de troiene de zapada, dar nu mai groase de un centimetru-doi. Rachita, iedera sau iarba-elefantului sunt trei exemple de plante rezistente care ajung la lungimi de 3-4 metri in nici doi ani, si care nu constituie un obstacol solid, dur, in caz de impact. In plus, un gard viu continuu a fost intotdeauna mai bun, ca "aparatoare", decat un un lant de copaci plantati la 3-5 metri unul de altul.

In imaginea de mai sus ai un astfel de exemplu - o planta originara din Asia, Miscanthus Giganteus, cunoscuta si sub numele de “Iarba elefantului” sau “stuful chinezesc”, care creste pana la inaltimea de patru metri. Nu e pretentioasa, putand fi cultivata pe orice teren unde se cultiva porumb, adica aproape in toate zonele din Romania. A fost cultivata inclusiv pe sol poluat, la Copsa Mica.  Durata de viata a acestei plante poate depasi 25 de ani. Iarna, toate frunzele plantei cad, dar planta nu se usuca decat daca procentul de apa din sol scade sub 10%, lucru imposibil in Romania. Costurile pentru infiintarea culturii sunt de aproximativ 2.400 euro/ha, ceea ce inseamna ca  perdea forestiera, lata de 5 metri, de la Ploiesti la Campina, pe ambele parti, n-ar costa mai mult de 75.000 de euro. De fapt, tot programul anual despre care vosbeste ministrul Lucia Varga, pentru toate drumurile nationale si judetene, ar costa maxim 2.2 milioane de euro.

Da mai departe acest text, poate convingem autoritatile sa nu ia decizia care va duce la aparitia, in jurnalele televiziunilor, a tot mai multe stiri care incep cu "masina a fost proiectata intr-un copac, toti pasagerii au murit pe loc".

Citeste toate articolele din categoria Facebook Tips