Mesaje si urari de Sfantul Gheorghe

» La Multi Ani Gheorghe si sper sa se sparga conducta fericirii pe strada vietii tale.

» Fie ca toate implinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa va insoteasca pretutindeni. Va doresc o zi de Sf. Gheorghe cat mai frumoasa! 

» De ziua numelui tau, iti doresc tot binele din lume, noroc, fericire si sanatate si sa ti se indeplineasca toate dorintele pe care o sa ti le pui. 

» Iti urez La multi ani, pentru ca porti acest nume si fie ca Sfantul Gheorghe pe care il reprezinti, sa-si coboare ochii asupra ta si sa iti daruiasca tot ce iti doresti.

» La multi ani si Sfantul Gheorghe sa te calauzeasca mereu! 

» Cu ocazia sarbatoririi numelui primiti un calduros "LA MULTI ANI"multa sanatate multe realizari si tot ce va doriti langa cei dragi. 

» La multi ani plini de fericire si impliniri. Sa te pupe norocul si sa ai numai zambete si soare in calea ta. 

» La multi ani ! Asa cum soarele lumineaza pentru toata omenirea asa si tu ne luminezi noua viata. Fie-va viata senina ca rasaritul de soare.

» Zambeste si s-aveti parte de toata distractia si emotia specifica acestei zile, iar intreaga zi sa va fie binecuvantata cu fericire, bucurie si raze de soare.

» La multi ani cu veselie Sanatate pe vecie Casa plina de bucate Dragoste pe saturate Bani la greu Noroc cu carul La multi ani si sus paharul.

» Draga George, de ziua numelui tau iti dorim un sincer "LA MULTZI ANI" sa ai parte be multi bani, sanatate si voie buna. Petrecere frumoasa alaturi de cei dragi

» La multi ani, fericire, impacare sufleteasca, flori, iubire, sanatatea te paleasca, prietenii sa nu te uite si sa ai bucurii multe! 

» Ziua numelui sa fie luminoasa si sa se prelungeasca in multe altele aducatoare de bucurii !LA MULTI ANI! 

» Sa-ti dea Domnul sanatate, Judecata inteleapta, Viata lunga pamanteasca, Ce doresti sa se-mplineasca!

» La Multi Ani! Viata sa iti frumoasa si colorata, ca acest buchet de trandafiri! 

 In zi de mare sarbatoare a Ortodoxiei, pentru ca purtati numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, va urez multa sanatate si fericire.

» Tot ce-ti doresti, tot ce-ti lipseste si-ti foloseste, sanatate, prieteni adevarati, copii sanatosi si multa bucurie! 

» Fie ca incepand cu aceasta zi toate necazurile sa te ocoleasca, dragostea la tine in suflet sa poposeasca fara sa mai plece, sa ai doar zile insorite.

In unele zone se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul.

O alta traditie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune ca cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos intreaga vara.

Gunoiul din adunat in ziua de Sf. Gheorghe se pune la radacina pomilor, pentru a rodi.

Se zice ca data in dimineata de Sf. Gheorghe e multa roua, anul va fi imbelsugat. 

Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli. Tot in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furis in padure pentru a culege matraguna si navalnic. Aceste plante erau puse in pod sau sub streasina, in credinta ca ele le vor aduce petitori bogati.

Flacaii cautau in dimineata zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasa ce putea sa sfarame lacatele. In ajunul sarbatorii, tinerii mergeau intr-o dumbrava cu o cofa cu apa neinceputa. Vasul era ascuns intr-un loc doar de el stiut. La rasaritul soarelui fiecare privea in cofa cu apa. Daca in vas se afla un fir de iarba, credeau ca se vor casatori cu fata iubita. Dimpotriva, daca in apa se afla o floare uscata, era semn ca tanarul nu se va insura in acel an, iar daca gaseau pamant, se credea ca feciorul va muri in curand.

In calendarul popular, San-George sau Sangiorz era considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor. San-George este cel de-al doilea stalp calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru - Samedru. Se spune ca atunci cand se aud primele broaste cantand, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viata, el fiind considerat Cap mare de primavara, inverzitorul intregii naturi, semanatorul tuturor culturilor si inchizatorul anotimpului friguros. Toamna, Samedru, care nu iubeste pomii inverziti, primeste cheia de la San-George pentru a inchide timpul frumos si a slobozi din adancuri anotimpul rece. In calendarul popular, ca si in traditia crestina, San-George este o divinitate tanara, hipomorfa, purtata in spate de un cal. In egala masura, el este si o divinitate pastorala, de origine indo-europeana, ziua sa de celebrare fiind considerata a fi momentul de inceput a anului pastoral. Cele mai multe obiceiuri legate de aceasta zi au fost abandonate pe parcursul timpului. In ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregateau cu grija brazde verzi, taiate sub forma patrata, in care infigeau ramuri inmugurite de salcie si flori galbene de primavara. In noaptea sau dimineata zilei de San-George capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza brazdele, astfel impodobite, "de straja "la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire. Se credea ca, astfel, oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice, ce deveneau extrem de active in acest moment de inceput a anului pastoral. Masurile de protectie se luau mai ales impotriva strigoilor si strigoaicelor care, conform traditiei, furau mana vitelor cu lapte. Tot impotriva strigoilor se obisnuia a se pune langa poarta casei si la intrarea in grajd o grapa, asezata cu dintii in sus si cu un bracinar de fecior cast petrecut printre acestia.

A treia zi în care este serbat Sf. Gheorghe, 24 aprilie - "Calul lui Sf. Gheorghe", este considerată extrem de importantă, fiind restricţii de muncă. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, a doua zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile. Se serbează Calul Sf. Gheorghe pentru că cu ajutorul lui Sfântul l-a putut ucide pe balaur.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece. Se mai spune că cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu şi fân.

În fiecare an, la 23 aprilie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Toţi cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat îşi serbează ziua de nume. Peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mai exact, 910.507 de cetăţeni români, dintre care 727.351 de bărbaţi şi 183.156 de femei, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Din totalul româncelor, 133.845 poartă numele de Georgeta, alte 33.877– Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi 14.929 – Geta, în timp ce 505 de femei poartă numele de Ghiţa. Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea bărbaţilor se numesc Gheorghe, Ghiorghe (551.885), George (146.574), Gheorghiţă, Ghiorghiţă (24.022), iar Ghiţă (4.870).

Sărbătoarea Sf. Gheorghe este denumită popular Sângiorz. Ea este celebrată timp de trei zile, la fel ca şi celălalte sărbători mari. Ajunul de Sf. Gheorghe, 22 aprilie, este denumit Sângiorzul vacilor sau Alesul şi prezintă mai multe obiceiuri ce marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor. Acestea presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face stâna, alegerea mieilor, pregătirea oilor pentru primul muls şi prepararea primului caş, povesteşte etnologul Ania Moldoveanu, de la Institutul de Memorie Culturală. În ajunul zilei de Sf. Gheorghe, spiritele malefice, strigoii, umblă noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Spiritele rele pot fi gonite cu usturoiul, cu rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteanul. De Ajun, oamenii stau toată noaptea treji, pentru a fi vioi şi sănătoşi tot anul. Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul şi se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul. În ziua de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, ritualurile vizează dominarea omului asupra strigoilor, prin practici de alungare a acestora: aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium, fumigaţii, stropire cu apă, producere de zgomote şi pomeni de îmbunare a morţilor, precizează etnologul. Una din practicile de Sf. Gheorghe este împodobirea casei cu plante care marchează renaşterea naturii. Pentru a goni strigoii, punctele esenţiale ale casei care fac legătura cu exteriorul, pe unde ar putea intra aceştia, se ung cu usturoi, făcându-se semnul crucii. Oamenii trebuie să consume şi ei usturoi şi se ung cu el pe corp, pe frunte, pe piept, în spate şi la încheieturi, pentru a fi protejaţi. De Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor şi al obiectelor din gospodărie, pentr a le purifica şi a le asigura sănătatea. Tot în această zi se aprind şi focurile rituale, tot pentru purificare.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. în Romania, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).