Daca esti interesat de harta bancomatelor pentru bitcoin din Ploiesti, e momentul sa afli ca acum ai un asemenea bancomat pe strada Gheorghe Doja, la doi pasi de sediul Politiei Municipale, chiar langa sensul giratoriu.

AFI implementează la Ploiesti un sistem inovator de purificare a aerului care vizează pregătirea clădirilor pentru situații imprevizibile. Tehnologia implementata aduce îmbunătățirea calității aerului în clădiri prin instalarea unui filtru de aer de tip GPS (Global Plasma Solutions), care utilizează tehnologia NPBI (NeedlePoint Bi-Polar Ionization). Folosirea noului sistem are numeroase beneficii, printre cele mai importante fiind sporirea siguranței pentru toți vizitatorii, angajații și chiriașii, reducând cu peste 90% riscul de infectare cu virusuri, precum si utilizarea unei tehnologii prietenoase cu mediul, definind un pilon de referință pentru cum ar trebui să procedeze clădirile comerciale.

iHunt Technology Import Export Ploiești, producător sub brand propriu de telefoane mobile, își propune expansiunea pe piețele europene, prin proiectul „Marketplace iHUNT”, acesta fiind aproape de finalizare. Compania pregătește lansarea unui site internatțional, iHunt.eu, cu produse iHunt la prețuri competitive, având drept scop atragerea de noi parteneri B2B și abordarea de noi canale de vânzare. iHunt a pătruns pe piața românească a telefoanelor mobile în primul rând prin oferirea de telefoane rezistente la șocuri și la condiții extreme, acestea contribuind în proporție de 70% la cifra de afaceri.

Situat pe DN1 Ploiești, ieșirea spre Brașov, într-un cadru natural, idilic, Ramatuelle se întinde pe o suprafață impresionantă, de peste 80.000 mp și are o capacitate totală de 1.300 de persoane, fiind unul dintre cele mai mari complexuri de evenimente din România. Cu un concept arhitectural unic, Ramatuelle îmbină elementele naturale cu construcțiile grandioase și eleganța designului interior. În acest peisaj mirific se remarcă lacul artificial, de 14.000 mp, asupra căruia au o vedere superbă cele trei saloane pentru evenimente, restaurantul, terasa exterioară și piscina infinită.

Ramatuelle poartă semnătura arhitectei Andreea Beșliu care, împreună cu echipa sa, a conceput acest spațiu ca o comuniune dintre arhitectură și natură, unde luxul este subliniat prin fiecare detaliu. Cadrul natural îmbrățișează construcțiile grandioase, iar fațadele vitrate aproape în întregime permit contemplarea din interior a lacului și a spațiului verde. Cele trei saloane pentru evenimente creează o atmosferă exclusivistă prin designul interior și elementele arhitecturale exterioare. Cu capacități cuprinse între 250 și 450 de persoane, saloanele Nouvelle, Chantelle și Amourelle oferă ambientul perfect pentru celebrarea celor mai importante momente din viața ta. Fiecare dintre cele trei saloane dispune de un ponton unde se pot organiza evenimente restrânse (cununie civilă, prezentări sau cocktail party) și unde invitații pot admira priveliștea asupra lacului.

Un punct de atracție al complexului îl reprezintă zona dedicată restaurantului Granduelle, cu o capacitate de 250 de persoane. Restaurantul are o identitate proprie, atât din punct de vedere al arhitecturii și al designului interior, cât și al facilităților de care dispune: terasă exterioară de 270 de locuri, bar, piscină infinity și zonă de promenadă. Experiența exclusivistă este completată de meniurile special create de către Chef Florin Șerban, cu o experiență de peste 20 de ani în bucătăria italiană și de echipa sa de bucătari profesioniști. Atât saloanele dedicate exclusiv evenimentelor, cât și restaurantul Granduelle, au bucătării proprii și echipe de bucătari care abia așteaptă să îți ofere experiențe culinare memorabile.

Ramatuelle e despre bun gust, strălucire, echilibru și bucuria de a trăi. Aici, într-o armonie perfectă, ai parte de experiențe care depășesc așteptările, indiferent că celebrezi un eveniment special sau îți dorești să evadezi din cotidian și să ai parte de momente relaxante în mijlocul naturii. Pentru adulți, vor fi concepute o varietate de activități de relaxare, fitness și recreere, iar special pentru copii va fi amenajat un spațiu de joacă modern. Ramatuelle își propune să devină un loc în care nunta, botezul sau orice tip de petrecere privată impresionează de la prima vedere. O echipă întreagă de specialiști este pregătită să îți planifice evenimentul până la cele mai mici detalii, oferind, totodată, suport logistic la cele mai înalte standarde.
Saloanele spectaculoase, calitatea serviciilor, rafinamentul culinar și dorința de a pune în valoare individualitatea fiecărui eveniment sunt doar câteva dintre motivele pentru care această locație devine alegerea ideală pentru a pune în scenă povești memorabile. Dacă vrei să fii uimit și îți dorești ca evenimentul tău să depășească toate așteptările, Ramatuelle te provoacă să dai frâu liber imaginației și să pășești în lumea experiențelor exclusiviste!

Descoperă întreg universul Ramatuelle pe www.ramatuelleconcept.ro și fii parte din comunitatea online pe Instagram și pe Facebook. Mai multe detalii despre ofertele pentru evenimente la 0760 693 889.

AGRIVI, unul dintre liderii globali din industria agro-tech și-a consolidat echipa de management din România numindu-l ȋn funcția de Director General (GM) pe ploieșteanul Mircea Drăghici, care devine astfel primul manager român al diviziei românești AGRIVI, condusă, până acum, de la Liondra. Mircea Drăghici va avea un rol important ȋn extinderea operațiunilor AGRIVI din România care constau, pe scurt, în activități de digitalizare a agriculturii.

"AGRIVI este o companie care oferă soluții de gestionare personalizată a fermelor, adaptate astfel încât și fermierii să facă afaceri mai bune cu alte industrii, cum sunt cea alimentară sau cea de retail. Ȋmpreună cu echipa și cu clienții noștri incredibili vom reuși să ne extindem acoperirea pe piața din România și să ajungem la cât mai mulți fermieri și colaboratori de-ai lor. Sunt entuziasmat să mă alătur echipei AGRIVI. Este o oportunitate extraordinară de a face parte dintr-o companie care, prin acțiunile și viziunea sa, are un impact semnificativ asupra vieților noastre și care schimbă, fundamental, modul în care sunt produse alimentele”, spune Mircea Drăghici.

Pasionat de știință și de tehnologie, Mircea Drăghici este antreprenor de peste 20 ani. A fondat, condus și vândut o companie de software dedicat HoReCa, Este partener fondator al Venture Growth Partners de opt ani, deține acțiuni la o companie medicală, este lector la The Entrepreneurship Academy și partener-fondator al Asociației Science Studies. construind soluții pentru industrii precum cea a ospitalității, Tot el este autorul primului ajutor concret anti-pandemie adresat fermierilor. În primăvara anului trecut, când lockdown-ul a închis piețele lăsând agricultorii fără posibilitatea să-și mai vândă produsele, Mircea Drăghici a creat prima piață online în care producătoriii și-au putut lista produsele și vinde direct celor interesați. Site-ul gradinaculegume.ro a adunat 50.000 de vizitatori unici pe zi timp de peste două luni, când au apărut și alte site-uri similare iar măsurile restrictive s-au ridicat.

AGRIVI este una dintre companiile-cheie din industria de software de gestionare a fermelor, care oferă soluții digitale fermierilor profesioniști, menite să-i ajute să obțină toate informațiile necesare despre fiecare fază a procesului de producție și să ia decizii pentru a produce alimente gustoase  și sigure, ȋntr-un mod sustenabil și profitabil. Pe lângă fermieri, soluțiile de agricultură digitală AGRIVI sprijină și alte organizații din industria agricolă și alimentară, de la companiile alimentare susținute ȋn procesul de gestionare al furnizorilor din lanțul de aprovizionare, până la bănci agroindustriale, ministere ale agriculturii și altele.

Referințe:

Agrivi Worldwide

Agrivi România

Mircea Drăghici

Press Release NewSteam.ro

Press Release Agrointel.ro

Nu in biroul, ci pe biroul deputatei Roberta Anastase, niste vasnici pedelisti au incins o petrecere cu manele. Video din 2018.

PressOne.ro publică azi componența Grupului de Comunicare Strategică, ținută secretă în mod absurd de autoritățile române. Grupul nu include nici un medic, nici un virusolog, nici un expert în psihologia maselor sau în logistică.

1. ANDI MANCIU –  consilier de stat în Guvernul României, fost ziarist la Realitatea TV.
2. IULIAN DRĂGOI – comisar de poliție, fost purtător de cuvânt al MAI, fost ziarist la Realitatea TV și România TV.
3. SORINA ELENA COȘBUC – consilier al ministrului de Interne, fost producător la Realitatea TV. 
4. ADRIAN CUȚURESCU – adjunct al Centrului Cultural din Ministerul de Interne.
5. OANA GRIGORE – șefa Direcției Relații cu Presa din Ministerul Sănătății.
6. ANDREI ȚĂRNEA – directorul Direcției pentru Comunicare al Ministerului Afacerilor Externe.
7. OANA DARIE – purtător de cuvânt al MAE.
8. THEODOR DAN MIHAI – purtător de cuvânt al DSU.
9. CĂTĂLIN CHIRCĂ – locotenent-colonel, purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale.
10. CONSTANTIN SPÂNU – general de brigadă și șef al Direcției Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale.
11. LAURENȚIU VOICU – directorul Direcției de Comunicare  din Ministerul Transporturilor.
12. ALINA MOISOI –  colonel de pompieri, șefa Serviciului Relații Publice din cadrul IGSU.
13. ADRIAN MARIN – maior, purtător de cuvânt al IGSU.
14. GEORGIAN DRĂGAN – comisar-șef și șef al Centrului de Relații Publice din Poliția Română.
15. CORNEL OCTAVIAN DAN – comisar, șef al Serviciului de Comunicare din Poliția Română.
16. SORIN DESPINA – colonel, șef al Serviciului Comunicare din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române
17. GEORGE ENE – maior, lucrează la Revista „Jandarmeria Română”.
18. TATIANA BERLINSCHI – comisar-șef, șef al Centrului de Relații Publice din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
19. ALEXANDRA GĂVAN – comisar, șef al Biroului de Presă al Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

citește toată investigația pe PressOne.ro.

"Folosește telefonul ca un fotograf" este un curs rapid de fotografie, dedicat acelor tehnici care se potrivesc camerelor foto de pe smartphone-uri. Împărțit în patru module, cursul permite celor mici și mari să facă fotografii mai bune, să învețe cum să arate bine atunci când sunt fotografiați, cum se face o fotografie de produs sau un portret tematic, secretele fotografiei de eveniment și care sunt metodele cele mai simple de monetizare a fotografiilor făcute. Detalii si inscrieri pe creativ-academy.ro

Un reportaj scris in 1937 ar putea da peste cap toata retorica ecologistilor care au blocat exploatarea aurului de la Rosia Montana. In reportaj se prezinta un peisaj deja poluat (retorica moderna spune ca poluarea au facut-o comunistii), de la zacamintele de sulf din zona. In plus, reportajul prezinta o comunitate prospera, care traieste binisor din exploatarea aurului, nu ca acum, cand somajul este cronic.

Pe drumul ce merge din Câmpeni la Zlatna, se desface la dreapta un urcus. La răspântie se află capătul liniei unor vagonete, ce vin de la depărtate mine de aur. Tot acolo e gara Roşia-Montana. Urcuşul inaintează. dea-lungul Văii Roşia-Montana, al cărei nume vine desigur de la culoarea terenului. Apa aceasta curge printr'un bolovăniş colorat, iar nisipul ei are culoarea galbenă a aurului. Valea poartă toate nuanţele de la galben la roşu, apa rostogoleşte pietriş de un galben deschis de lămâie, pietre portocalii, cu străluciri de aur, bolovanii sunt ruginiţi, unii arămii, alţii de un roşu sticlos, în fine nu există nuanţă de acest fel, pe care valea să n'o cunoască. Cum roşul predomină, i s'a zis Roşia Montana. Urcăm prin pădurile de un verde-negru, umed, dar pe o arşiţă dogorîtoare. Apa auriferă şi-a săpat albia prin conglomeratele de minereuri de aur, argint, aramă şi sulf şi nisipul din această vale este bogat în tot felul de metale.

De-aceea cea mai rudimentară extracţie, prin mijloacele cele mai primitive, reuşeşte totuşi să realizeze cantităţi relativ bune de aur. Am întâlnit astfel, atât pe valea cât şi pe Roşia-Montana, numeroşi spălători de aur, a căror ocupaţie constă din a pune nisip pe pânza unui fel de chaise-longue, a turna apoi apă deasupra şi a culege în cele din urmă firişoarele de aur rămase pe pânză. Nimic mai simplu. Apa spală nisipul şi-1 dă jos de pe pânză; aurul, care este mai greu rămâne pe ţesătură. Spălarea cu apă constă în separarea „sterpului", şi se face în albie sau în troacă. E un mijloc importat direct din Canada şi pe alocuri se numeşte „şaitrog'', probabil dela „scheiden" şi „tragen", a separa prin spălare. O întreagă populaţie de moţi se ocupă în aceste regiuni cu spălarea aurului, dar câştigul lor este foarte mic, deoarece trebue să muncească săptămâni întregi 1a acest triaj migălos, ca să obţină câteva grame de aur.

Un alt sistem de extracţie a aurului, utilizat pe Valea Roşia-Montana, îl formează steampurile. Steampul este un fel de moară pentru măcinat minereul, e aşadar un fel de concasor primitiv, format dintr'o roată de moară, ce se invârteşte prin căderea apei, şi care pune în mişcare o osie (arbore). Pe acest arbore se află nişte iesituri în formă de dinţi mari. In dreptul arborelui orizontal, aşezate în mod vertical, sunt un fel de scânduri grele, cari atunci când roata se invârteşte, dinţii arborelui le ri-dică in sus şi le lasă apoi să cadă pe minereul adus de apă, şi pe care îl sfărîmă astfel, ca nişte ciocane. Steampul are ceva din piuă şi moară la un loc. Sunt sute de steampuri pe valea Roşie şi ele dau acestei văi un aspect foarte pitoresc. Ca un sgomot de ciocănitoare, se aude în toată valea, când ele funcţionează. Fiecare locuitor işi are în curte steampul său, care-i macină aurul, ca şi când ar avea o râşniţă de măcinat grâu. Urcăm astfel vreo două ore prin pădure, şi steampurile se ţin lanţ. Pe alocuri sunt aglomerări de steampuri şi de căsuţe rudimentare, acoperite cu şindrilă, unde locuesc îngrijitorii acestor mori de aur.

In fine, după vre-o 7 km. de urcuş, am ajuns în satul Roşia-Montana, unde se termină această vale, scormonită şi măcinată în toate felurile, de căutâtorii de aur. Indată dăm de gura principală a minei statului, deasupra căreia scrie „Galeria Sfânta Cruce din Orlea". Pare o poartă de cavou, cu o cruce deasupra, dar dinăuntru iese un vagonet cu minereu. Nu ştiu câţi kilometri am mers pe sub pământ, prin aceste galerii, în fundul cărora se pot vedea urmele romanilor cari exploatau şi ei aurul, tot prin mijloacele de azi. Săpăturile lor par scobituri lăsate de o lingură uriaşă. Am înaintat astfel, spre Cetate şi Chirneg, am trecut pe lângă puţuri, în care oamenii intrau la mari adâncimi, numite Puţul Cetatea sau Puţul 81 Ţarina. In fine, am ieşit iară la lumină şi am luat-o la deal până la biserica ortodoxă, unde se află birourile unei mine particulare. De acolo, căţărîndu-ne dealungul unei conducte de apă, am urcat un deal urias, brăzdat de funiculare şi am dat de gura unei galerii foarte primitive, care exală un suflu rece şi se afundă în pământ. Un om de acolo ne spune că toate dealurile acestea sunt brăzdate pe dedesubt de galerii, ca un adevărat furnicar. Am văzut asadar în această plimbare pe Valea Roşia-Montana, cele trei principale feluri de extracţie a aurului: prin spălare, cu steampul, sau din mine. E interesant de notat că nimeni nu ştie pe aci ce inseamnă „mină", deoarece toţi numesc aceste galerii subterane: „baie". Se pare că locuitorii din părţile acestea, trăiesc mizerie ceva mai redusă decât a moţilor din regiunile neaurifere, pe care le-am vizitat până acum, împreună cu caravana de moţi ce plecau în lume.

articol susținut de Capsula Timpului