myPloiesti

myPloiesti

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected]

Consumatorii din România care au un card Visa emis de Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Orange Money, Revolut și UniCredit Bank au acum acces la serviciul Google Pay în aplicațiile de mobile banking. Bazat pe tehnologia de securitate Visa, serviciul Google Pay este un portofel digital gratuit, compatibil cu dispozitivele Android echipate cu NFC, care permite efectuarea de plăți simplu, sigur și rapid, atât online cât și în magazine. Deținătorii de carduri Visa pot activa serviciul Google Pay din aplicațiile de mobile banking, având astfel posibilitatea de a plăti contactless cu telefonul mobil, chiar și atunci când cardul lor nu este contactless. Totodată, consumatorii din România vor putea beneficia de limite mai mari pentru tranzacții, fără introducerea codului PIN, față de plata cu cardul contactless, unde în prezent este necesară introducerea PIN-ului pentru sume mai mari de 100 de lei. Acest lucru este posibil datorită tehnologiei de tokenizare Visa, care oferă un nivel de securitate suplimentar plăților mobile. Pentru mai multe informații, accesați acest link.

De ce ați intrat în politică? Și de ce în PNL?

Adrian Dupu: Pentru mine, a face politică înseamnă să te implici, să faci tot ce poți pentru oameni, fără să aștepți nimic la schimb. Nu vreau să pară că sunt patetic, dar eu, la vârsta mea, am reușit să fac lucruri importante în viață, pentru mine, din punct de vedere profesional, și pentru foarte mulți oameni. Iar acel moment în care realizezi că munca și eforturile tale fac viața oamenilor mai bună este foarte important pentru mine. De ce PNL? Foarte simplu. PNL înseamnă pentru mine istorie, realizări, consecvență, asumare socială și economică la detaliu. Înseamnă continuitate și profesionalism. Înseamnă un set de principii și valori corecte, respect, bun simț, toleranță, muncă și modestie.

Ați ales partidul sau partidul v-a căutat/ales?

Adrian Dupu: Eu am ales PNL și am decis să mă implic la baza acestui partid, tânăr fiind. Munca și implicarea mea necondionață a fost evaluată de liderii partidului și în mod natural, firesc, am primit competențe și task-uri din ce în ce mai importante. Am trecut treptat de la zona de execuție la cea de decizie și am dovedit, prin toată activitatea mea politică că sunt un om serios, integru, asumat și responsabil.

Cum ați ajuns să candidați? Ați avut parcursul "simplu membru -> responsabilități mai mari" sau a'i ajuns direct în conducere unei filiale?

Adrian Dupu: În nici un fel de organizație nu poți obține o funcție de conducere sau decizie decât dacă experiența ta este foarte serioasă în materie de leadership. În PNL, filtrele de competență funcționează foarte bine, iar monitorizarea activității membrilor este continuă și obiectivă. Am început de la firul ierbii, de la lipit afișe și împărțit pliante. Nu în birou am învățat să fac politică reală, muncă în folosul oamenilor și al comunităților, ci în stradă, printre oameni. Conducerea filialei din Republica Moldova a fost și este o responsabilitate imensă. Aflându-mă cu serviciul în Republica Moldova, am început implicarea mea politică în filiala de acolo. Funcția de președinte am obținut-o cu votul membrilor din Basarabia după câtiva ani de implicare activă. Odată cu funcția am primit din partea PNL misiunea de a face din organizația PNL din Republica Moldova o organizație cu adevărat importantă pentru partid și pentru întreaga Diasporă românească. Eu consider că am reușit acest lucru, cele mai recente rezultate obținute de PNL în stânga Prutului fiind relevante în acest sens.

Cum ați obținut în Republica Moldova voturi pentru PNL, știut fiind faptul că țara era, până recent fieff-ul ex-președintelui Băsescu și al partidelor din care acesta a făcut parte?

Adrian Dupu: Prin muncă. Nu există o rețetă miracol pentru a obține rezultate, indiferent care este domeniul de activitate. Munca este cea care șlefuiește caractere, munca este cea care ne maturizează. Da, este adevărat, PNL a reușit datorită unei echipe formidabile, să câștige cele mai recente exerciții electorale în stânga Prutului. Dar, să știți că nu din birou se adună astfel de rezultate, ci în stradă, între oameni, folosind toate resursele pe care un partid le are legal la dispoziție. I-am convins pe cetățenii români din Republica Moldova că singurul garant pentru dezvoltarea coerentă și echilibrată a Republicii Moldova este o Românie condusă de Partidul Național Liberal. Argumentul solid și adevărul sunt cele care au garantat și vor garanta toate succesele PNL.  

Ați acumulat experiență muncind pentru guvernul Germaniei și pentru Guvernul României. Ce diferențe sunt între cele două sisteme?

Adrian Dupu: Există diferențe în ceea ce privește cultura organizațională. România încă mai are de luptă cu birocrația stufoasă care în anumite cazuri aproape că sufocă întregul nostru sistem social și economic. Trebuie să devenim mai practici, mult mai focusați pe identificarea soluțiilor, mult mai creativi, dar în egală măsură mai simpli, modești, responsabili și asumați. Există diferențe și în ceea ce privește profilul nostru cultural. În Germania ți se spune de foarte puține ori "nu se poate", în vreme ce la noi, în România, auzi aceste cuvinte de prea multe ori pronunțate de funcționarii publici. Dar, sunt convins că generația mea va fi contemporană cu reforma profundă și structurală a întregii noastre paradigme sociale și economice. Trebuie să muncim toți pentru a ne face viața mai simplă și mai bună.

La Ministerul Transporturilor v-ați remarcat prin faptul că ați făcut operațional, într-un timp relativ scurt, sistemul de eliberare online a abonamentelor CFR pentru transportul gratuit al elevilor și studenților. Ce ați mai schimba în modul de lucru de acolo?

Adrian Dupu: Treaba mea este să găsesc soluții, nu să inventez scuze și pretexte din cauza cărora nu se poate face ceva anume. Eu gândesc practic, mă concentrez pe simplificarea procedurilor, sunt setat, dacă vreți, să găsesc cât mai repede soluția și să o implementez cât mai simplu cu putință. Am foarte mare grijă de managementul timpului. Eu nu pierd timp, eu îl folosesc. Îmi place performanța și sunt permanent în căutarea acesteia. Nu am pretenția că sunt neapăarat diferit, că sunt mai bun sau mai deștept decât alții. Consider însă că sunt un pic mai practic decât mulți dintre cei care s-au perindat înaintea mea pe la Ministerul Transporturilor. Acesta este lucru pe care l-aș schimba, dacă aș putea, la locul meu de muncă. Mai puțină vorbă și mai multă analiză și muncă pentru a căuta soluții și pentru implementarea acestora. Mai practic înseamnă mult mai simplu, mai repede și resurse mai puține folosite atunci când trebuie implementat un anumit proiect.

Candidați pentru un post de parlamentar de Prahova. Noi avem trei mari probleme: autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov, drumul de legătură cu Brașov pe Valea Doftanei și poluarea. Ce puteți face din poziția de deputat pentru ca autostrada să se construiască, în fine, drumul la fel, iar Ploieștiul să scape de poluare?

Adrian Dupu: Dezvoltarea județului Prahova, implementarea unor soluții practice pentru temele semnalate de dumneavoastră înseamnă, în opinia mea, un lucru esențial. Este vorba despre însumarea tuturor energiilor și resurselor publice, administrative, instituționale, politice și private pentru realizare unui proiect multianual de dezvoltare a județului. Înseamnă un pact trasnpartinic pentru alocarea tuturor resurselor politice disponibile pentru realizarea proiectelor de care județul are atât de mare nevoie. Cu alte cuvinte, se impune, în opinia mea, renunțarea la eterna și atât de păguboasa dispută politică și este necesar ca în jurul Consiliului Județean, în jurul noului președinte Iulian Dumitrescu, să adunăm întreaga voință politică în spatele unui singur vector care să facă posibile investițiile de care este atât de mare nevoie. Să știți că așa se întâmplă în țările civilizate ale Europei, mai ales în Germania. Sunt identificate temele care trebuie rezolvate, se realizează un proiect pe termen lung, se negociază sprijin pet tot spectrul politic și se trece la treabă. Oamenii sunt în centrul atenției, nu politicienii. Doar așa putem avea în Prahova autostradă și putem reduce poluarea prin implementarea unor proiecte serioase și coerente, pe termen lung. Cine vă va spune altceva este politicianist și nu are nici un fel de preocupare pentru îndeplinirea misiunii publice pe care o are.

Cum scăpăm de pensiile speciale și de salariile prea mari din ASF, Curtea de Conturi, ANRE, magistratură, Tarom etc. în raport cu puterea reală economică a României?

Adrian Dupu: Și în acest caz este vorba despre corectarea unei abordări care are legătură cu trecutul și cutumele socialiste care încă sunt de actualitate în România. Toți suntem egali în fața lui Dumnezeu și în fața legilor, la fel cum toți, fără excepție, trebuie să renunțăm la abordarea egoistă prin care vrem să ne asigurăm că doar nouă să ne fie bine, fără să ne pese de alții. Prin voința politică majoritară aceste lucruri pot și trebuie corectate. Vă imaginați că un veteran de război din România sau un invalid de război primesc mai puțini bani decât unul dintre privilegiații acestui sistem de recompense care suferă la capitolul echității sociale? Fac parte dintr-o generație care vede viitorul României altfel, fără astfel de sinecuri și privilegii, iar eu voi face tot ce este posibil pentru remedierea acestui sistem incorect de recompense.

Vi se pare normal ca media salariilor de la stat să fie mai mare decât media salariilor din privat?

Adrian Dupu: Aici este vorba despre o discuție mult mai amplă. Trebuie găsite soluții așa încât salariile să fie toate la un nivel mulțumitor. Nu trebuie tăiate salariile angajaților statului, ci găsite soluții pentru creșterea salariilor angajaților din mediul privat, iar soluția este reclădirea prin investiții a economiei României. O țară cu o economie prosperă este o țară unde oamenii au venituri corecte și trăiesc bine, fără grija zilei de mâine. Noi trebuie să renunțăm să gândim ca în secolul trecut, să chibzuim cum putem împărți puținul pe care îl avem și trebuie să facem în așa fel încât să avem din ce în mai mult, așa încât să trăim cu toții mai bine.

Ce opinie aveți legată de acțiunea „Fără Penali în Funcțiile Publice”. Întreb pentru că, din păcate, și PNL are niște candidați cu un trecut umbrit de astfel de probleme.

Adrian Dupu: Parerea mea în această privință este foarte simplă, clară și asumată. Cine a fost condamnat defitiv pentru o infracțiune penală nu are ce căuta în viața publică, nu poate ocupa o funcție în corpul funcționarilor publici. Din ceea ce eu cunosc, PNL nu a promovat și nici nu va promova persoane care au fost condamnați penal defitiv. Această prevedere se află în statutul partidului nostru. Nu veți găsi o persoană condamnată penal definitiv pe listele PNL. 

Ce veți face din poziția de parlamentar pentru ca lucrările publice să nu mai coste și să nu mai dureze atât de mult? De aproape 20 de ani ne chinuim cu Autostrada Transilvania și tot nu e terminată. La spitalele regionale numai partea de documente a durat un deceniu. De ce la stat nu se pot face lucrurile rapid, ca în privat sau, în fine, la fel de repede cum unii politicieni și-au făcut palate?

Adrian Dupu: Iată întrebarea la care v-am răspuns mai sus. Prea multă birocrație, prea mult timp alocat scuzelor, prea mult timp alocat oricăror altor chestiuni decât timpul alocat identificării soluției. Există lacune și în legislație, mă refer la legislația care reglementează activitatea prin care sunt alocate contractele de execuție. Sunt foarte multe lucruri de îmbunătățit și la capitolul execuție și recepție a lucrărilor. Nu trebuie însă să uităm că România este țară membră a Uniunii Europene și trebuie să-și acordeze la detaliu legislația specifică cu prevederile și reglementările europene în domeniu. Cu voință politică se pot face corecțiile necesare și putem face pași importanți în direcția în care să devenim mult mai practici și competitivi. Eu sunt foarte optimist în această privință.

Ce angajament ferm vă luați față de prahoveni? Adică să-l duceți și la îndeplinire?

Adrian Dupu: Nu-i voi minți niciodată, nu voi folosi în folos propriu votul pe care prahovenii mi-l vor da și voi face tot ce ține de mine ca prahovenii să simtă foarte repede că atitudinea omului politic față de electoral s-a schimbat în mod fundamental. Prin puterea exemplului, prin abordările și poziționările mele publice le voi demonstra oamenilor că lucrurile se schimbă în bine , ca noi, liberalii, suntem altfel, că putem face din Prahova județul cel mai dezvoltat al României și putem crește calitatea vieții oamenilor. Cei interesați de activitatea mea mă pot contacta pe facebook.com/ADupu

Sunteți de acord ca un politician, atunci când nu își respectă promisiunea, să dispară din funcțiile publice sau din politică?

Adrian Dupu: Dacă acest lucru ar fi posibil și cuantificabil, dacă ar exista cel puțin un model european în această speță, eu aș fi primul care ar scrie un astfel de proiect de lege. Din păcate, această chestiune, la nivelul ecosistemul politic european, este una care ține de morală, de educație și de bunul simț al politicianului aflat în această culpă. Vor trebuie să mai treacă niște ani până când astfel de personaje nu vor mai fi alese în funcții de demnitate publică sau vor fi sancționați de propria lor conștiință, prin demisie. Repet, eu sunt optimist. Dacă ne dorim cu adevărat vom putea să ne construim cu toții, prin implicare și asumare, o societate așa cum ne-o dorim.

Vrei să cunoști un candidat la alegerile din 6 decembrie? Scrie-ne pe facebook și, în funcție de preferințele voastre, vom alege un alt candidat căruia ii vom lua un interviu. 

4 milioane de lei au fost azi alocați de urgență pentru spitalele din Ploiești implicate în lupta anti-covid19, a spus azi Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova. Cu 120.000 de lei s-au cumpărat prize pentru oxigen, astfel că acum angajații Spitalului de Boli Infecțioase nu mai trebuie să bage și să scoată toată ziua tuburi de oxigen in saloane. "Banii pentru prizele de oxigen au fost ceruți de trei ori până acum CJ-ului, și nu știu de ce nu au fost alocați, deși existau, întrebați-l pe fostul șef al CJ, Bogdan Toader", a spus Dumitrescu. Alți 60.000 de lei au fost alocați pentru trei containere încălzite, care, alături de un cort de la ISU, vor asigura triajul pacienților suspecți de covid19 la Spitalul Județean, activitate care până acum se desfășura afară, în frig și ploaie. Cu restul banilor s-au achitat facturi la energie, comunicații, utilități, neplătite din august (!!!).

Tot la capitolul noutăți:

- în magaziile Spitalului de Boli Infecțioase au fost descoperite patru ventilatoare nefolosite care vor fi puse în funcțiune alături de alte șase pentru care s-a demarat procedura de achiziție. vor fi cumpărate;

- secția externă antiCovid (acel TIR de la DSU, echipat medical) are acum medici și poate primi bolnavi. 

 - spitalul județean va primi în curând al patrulea aparat de testare PCR, ocazie cu care unul din aparate va putea procesa, nonstop, în trei schimburi, teste covid19

- în maxim două săptămâni, Bogdan Nica, directorul interimar al Spitalului Județean Ploiești va face publice rezultatele a două audituri care se desfășoară acum la spital, unui financiar, din partea CJ Prahova, și unul medical, din partea Inspecției Ministerului Sîănătății. 

Vom reveni. 

***********

recomandările myploiești.ro:
bijuterii din argint   muzeul brandurilor cărți pentru copii   podcast   ponturi   upcycling   vintage   youtube

Tribunalul Prahova a validat parțial, joi, mandatele de consilieri județeni pentru candidații care au câștigat alegerile locale din 27 septembrie. Iată mandatele validate:

Apostol Constantin-Cristian – Alianţa PNL USR PLUS,

Tudora Dorin – Alianţa PNL USR PLUS,

Bulearcă Marius Felix – Alianţa PNL USR PLUS,

Ciolac Dan – Alianţa PNL USR PLUS,

Neagu Mihai-Cristian – Alianţa PNL USR PLUS,

Ionică Eugen – Alianţa PNL USR PLUS,

Iordăchescu Nelu – Alianţa PNL USR PLUS,

Bercea Raluca-Mihaela – Alianţa PNL USR PLUS,

Papuc Rodica-Mariana – Alianţa PNL USR PLUS,

Godeanu Mihaela-Magdalena – Alianţa PNL USR PLUS,

Teju Sorin – Alianţa PNL USR PLUS,

Mihai Viorel – Alianţa PNL USR PLUS,

Tudoran Lorin-Gabriel – Alianţa PNL USR PLUS,

Ignat Cătălin-Adrian – Alianţa PNL USR PLUS,

Tudone Dumitru – Alianţa PNL USR PLUS,

Constantin Răzvan-Constantin – Alianţa PNL USR PLUS,

Toader Bogdan-Andrei – Alianţa pentru Prahova,

Lupea Ioana Mădălina – Alianţa pentru Prahova,

Enescu Rareş-Dan – Alianţa pentru Prahova,

Pinţoiu Alin-Valentin – Alianţa pentru Prahova,

Petrache Adrian – Alianţa pentru Prahova,

Gâjman – Ioniţă Beatrice-Alexandra – Alianţa pentru Prahova,

Dumitraşcu Sorin – Alianţa pentru Prahova,

Turcanu Andrei-Cosmin – Alianţa pentru Prahova,

Ardeleanu Vasile – Alianţa pentru Prahova,

Samoilă Nicolae – Alianţa pentru Prahova,

Sfîrloagă Ludmila- Alianţa pentru Prahova,

Beciu Narcis-Cătălin – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE,

Dosaru Viorel – Partidul – Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE,

Dosaru Elena-Iuliana – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE,

Piţigoi Ioan-Adrian – Partidul Mişcarea Populară,

Chiţu Adina-Elena – Partidul Mişcarea Populară,

Apostolache Mihai Cristian – Partidul Prahova în Acţiune,

Băzăvan Ionela-Daniela – Partidul Prahova în Acţiune.

Rafturile din magazine mari de tip supermarket pot provoca moartea și rănirea a sute de mii de români, in caz de cutremur. Aveți dovada celor spuse in galeria foto a acestui articol. Fotografiile au fost făcute în toate marile magazine din Ploiești și periurban, iar ele arată rafturi amplasate fără nici un fel de prindere, rafturi ancorate incorect, cu suruburi părea subțiri sau cu șuruburi lipsă, dar și rafturi lovite și precare din punct de vedere al stabilității.

Situația este cu atât mai gravă cu cât în unele magazine, rafturile au nu numai șuruburi lipsă în zona de prindere pe podea, dar din imagini se vede că nici găurile nu au fost date, ceea ce arată două lucruri:

1. magazinul nu a avut niciodată intenția de a ancora corect rafturile. 

2. Inspectia in Constructii nu a verificat niciodată modul în care s-au montat rafturile în magazine. 

De parcă n-ar fi de ajuns acest risc major, mai putem vorbi de unul. Deși România se află într-o zonă seismică de risc major, poate cel mai mare din Europa, sistemele de rafturi din marile magazine provin din Germania, o țară cunoscută pentru fiabilitatea produselor sale, dar unde riscul seismic este zero. Invocându-se "rafturile noastre ]ndeplinesc toate standardele germane de calitate", se trece cu vederea, în fața autorităților române, faptul că acele rafturi constituie un imens risc pentru viața și integritatea fizică a clienților din magazine. Asta deși România are și surse de rafturi antiseismice, și firme care aduc din SUA sisteme antiseismice care se pot monta pe rafturile actuale, iar actuala configurație a magazinlor nu ar fi cu nimic modificată dacă rafturile ar fi puse în siguranță. 

Situația părea că se va regla in 2015, când Ministerul Dezvoltării a emis Ordinul 393 care transforma în normă legală un regulament tehnic european care se refera la rafturile metalice. "Ghidul privind proiectarea anti-seismica a structurilor metalice de tip rafturi" a devenit astfel Reglementarea Tehnică GP 128-2014. Teoretic, toate cele 150 de magazine cash-and-carry, magazine DIY si toate depozitele logistice ale uzinelor ar trebui sa tina seama de acest regulament. In realitate, Ordinul a fost ignorat, pentru că nu prevede sancțiuni. Cinci ani mai târziu, toate culoarele dintre rafturile magazinelor si depozitele romanesti sunt în continuare culoare ale morții. 

Ordinul 393 a fost ignorat și de IGSU, deși acesta avizează pentru riscuri de incendii și risc seismic toate clădirile. În acest moment, dacă ai un magazin mare sau un depozit, dar nu deții hidranți, sprinklere și aerisiri tehnice, IGSU îți păoate bloca funcționarea fără probleme. Ai însă rafturi cu care poți omorî sute sau mii de oameni în cazul unui cutremur? Poți funcționa liniștit, IGSU se face că nu vede problema. 

Daca Ordinul 393 ar fi pus in aplicare, magazinele si depozitele ar avea de ales intre schimbarea  rafturilor existente cu unele proiectate sa reziste la seisme (costuri de 200%, durata de implementare mare), ranforsarea rafturilor conform normelor tehnice (costuri de 100%, durată medie) și achizitionarea de baze antiseismica pentru rafturi (costuri de doar 50%, durata de executie scurta). În România există cel puțin trei soluții antiseismice, toate provenite din SUA, dar nici unul dintre deținătorii lor nu a vândut, încă, vreun sistem. 

Ceea ce arată că deținătorii de rafturi, deși aflați într-o permanentă creștere a cifrei de afaceri, refuză să investească în siguranța clienților lor, cu acordul tacit al statului român. 

Mai multe detalii găsiți aici, aici, aici și aici

Nu ratați galeria foto de mai jos, extrem de relevantă pentru situația actuală. 

VIDEO: sistemul de protectie Pellegrino, fabricat in SUA, disponibil la importatorul pe România

Toți aprindem lumănări când mergem la biserică dar puțini știm care e semnificația aprinderii lor. Myploiești vă prezintă, succint, câteva informații utile credincioșilor care vor să înțeleagă acest ritual creștin. 

În orice biserică ortodoxă sunt cel puțin două icoane la care trebuie aprinse lumănări. icoana Mântuitorului și icoana Maicii Domnului, la care se adaugă Sfânta Cruce. 

La icoana Mântuitorului se aprind lumânări pentru sănătatea voastră și a celor dragi și lumânări pentru sufletul celor morți. În primul caz se spune "Aprind această lumânare pentru sănătatea lui (numele)". În al doilea caz se face doar cruce, mențiunea fiind că această lumină aprinsă de cineva care se gândește cu drag la cel decedat se "vede" și pe lumea cealaltă. E ca un mesaj personal.

La icoana Maicii Domnului se aprind lumânari pentru sănătatea dușmanilor știuți și neștiuți, fără să fie numiți. E un semn că tu nu ții dușmănie, îi ierți și vrei binele celor ce ți-au greșit. Se spune că dacă dușmanul încă te urăște, binele urat lui se va întoarce la tine. 

La Sfânta Cruce se aprind nouă lumânări, vinerea, iar rugăciunea trebuie încheiată cu „Doamne, iartă-mi păcatele, vezi-mi necazul și pune hotar celor care îmi fac rău și mă prigonesc".

Se pot aprinde lumănări și pe Sfânta Masă dar și la alte icoane la care fiecare biserică decide că se poate face asta, ]n func'ie de hramul propriu.  De exemplu, la icoana Sfântului Nicolae se aprind lumânari pentru binele și prosperitatea casei.

 

Acum aproape doi ani, UTM Ploiești a luat initiativa crearii unui ansamblu artistic care si contribuie la dezvoltarea activitatii cultural-artistice in rindul tineretului, Ia selectionarea si educarea celor mai tineri  si talentati artisti amatori. Această initiativă a fost primită cu mult entuziasm de către tinerii din regiunea și din orasul Ploiesti, numerosi dintre ei au răspuns chemării lansate și s-au prezentat pentru a activa in cadrul ansamblului. In felul acesta s-au putut organiza citeva formatii, un cor, o echipa de dansuri populace, o echipa de teatru, o orchestra de mandoline și una de muzicute.

Cît timp avintul celor aproape o mie de tineri artiști amatori a fost sustinut de preocuparea comitetului regional U.T.M. și a comitetului orășenesc U.T.M., in ciuda unor greutăti existente, activitatea de creare a ansamblului a progresat. S-au procurat o seamă de costume și incaltaminte de repetitie pentru echipa de dansuri, un numar de muzicute, mandoline și banjouri, s-au obținut săli la Palatul Culturii și in alte locuri, pentru repetitii. Unele formatii ale viitorului ansamblu au prins chiar sa apara in lumina rampei si au primit dragostea spectatorilor. Așa s-a intimplat de pilda cu echipa de dansuri care a prezentat cu ocazia unei manifestari a A.R.L.U.S.-ului un program de dansuri populace rusești care s-a bucurat de succes, un alt program de cintece, recitari, care a plăcut de asemenea foarte mult tinerilor de la Rafinăria 1 din Ploiești.

In tot acest timp greutătile care se iveau in cale erau depasite cu indrazneală și lucrurile mergeau din ce in ce mai bine si probabil ca s-ar fi ajuns pină la infiintarea unui ansamblu  complect, bine inchegat daca la un moment dat n-ar fi inceput sa scadă entuziasmul tovarasilor de Ia comitetele regional și orășenesc U.T.M.

Inainte, dacă, de pilda, formatia de dansuri nu avea sală libera pentru repetitii la Palatul Culturii, tovarășii care raspundeau de problema ansamblului la comitetul regional sau orășenesc  U.T.M. se faceau luntre și punte și obțineau o sală la Palatul Pionierilor sau in altă parte. De la un moment dat insa, in loc să se zbată pentru a obtine cu orice pret ceea ce era necesar, acești tovarăși au inceput sa dea din umeri, sa ofteze, să indemne tineri artiști amatori sa mai aștepte, sa vină altă dată. Repetatele amînări, faptul că nu s-a obtinut ajutor calificat pentru echipa de teatru și alte neajunsuri au scazut interesul unor tineri pentru activitatea artistică și pînă la urmă ansamblul în formare a dispărut cu desăvârșire.

A trecut aproape un an de când ceea ce .trebuia sa devina un ansamblu s-a destrămat, spre dezolarea tinerilor artiști amatori al căror entuziasm nu s-a stins, si mai ales a publicului care avusese deja prilejul sa le admire unele realizari. Pe ici, pe colo se aud voci care intreaba daca n-ar fi cazul sa se treacă la reorganizarea ansamblului. Tovarășii de Ia comitetul regional U.T.M. raspund ca și ei se gindesc Ia așa ceva dar, vedeti. trebuie intîi alcatuit un plan, pe urmă pregătite conditiitle materiale si apoi...

Fara indoială că toate acestea sint necesare dar daca se așteapta ca ele sa vină de la sine nu se va realiza nimic. Între timp, muzicuțele ramase de acum un an ruginesc, banjourile se dezacordeaza, tricourile și tenișii pentru repetitiile echipei de dansuri se prafuiesc de-ti vine sa le plingi de milă. Ar fi o dovadă de operativitate din partea comitetului regional daca nu ar mai sta atît pe ginduri și ar intocmi planul despre care deocamdata nu mai se vorbește, ar recruta tinerii și ar incepe organizarea ansamblului si repetitiile, deocamdată cu mijloacele care exista si apoi tinînd cont de inleniri.

Comitetul regional trebuie să ceara cu mai multă energie sprijinul sectiei culturale a Sfatului Popular Orășenesc Ploiești, a Directiei Palatului Culturii si Casei de creatie Regionale, obtinind astfel sali pentru repetitii, instructori etc. șcind va avea de acum unele rezultate ale formațiilor artistice, va putea indrăzni și mai mult, va cere ajutorul conducerilor unor intreprinderi, care pot face multe pentru inzestrarea ansamblului cu cele necesare desfășurării unei rodnice activitati. In nici un caz nu este de admis tărăganarea la nesfîrsit a acestei probleme. Comitetul Regional U.T.M. Ploiesti are prilejul și datoria sa intîmpine Festivalul Mondial al Tineretului și Studentilor pentru pace și prietenie de Ia Viena si cu reorganizarea acestui ansamblu artistic al tineretului.

(presa vremii, 1956)

„A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patrie de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește. Cinstea vieţii mele şi idealul vieţii mele sunt acelea de a fi aşternutul pe care la nesomn să se poată odihni oricând sufletul ţării. Visul vieţii mele este să fiu cina la care stă vorbirea ţării mele când îi este sete de un vin şi de un viu.”
 
Acesta este cel mai faimos citat de proza al lui Nichita Stanescu. Se pare ca a fost rostit in 1982 si publicat in presa vremii. Printr-o bizara coincidenta, tot in 1982 apare in Romania volumul de poezii "Livro do Desassossego”, scris de Fernando Pessoa, cel mai faimos poet portughez, comparat frecvent cu Pablo Neruda, carte care se poate cumpara si in ziua de azi, chiar de pe eMag. Citam din carte: "Patria mea este limba portugheză. Îmi place să spun. O voi spune mai bine: îmi place să vorbesc. Cuvintele sunt corpuri atingătoare pentru mine, sirenele vizibile, senzualitățile întruchipate. Poate pentru că realitatea senzualității nu mă interesează deloc - nici măcar mental sau visător - dorința mea a fost transformată în aceea care creează ritmuri verbale în mine, sau îi ascultă pe ceilalți. Mă cutremur dacă spun bine. O astfel de pagină a lui Fialho, o astfel de pagină a lui Chateaubriand îmi fac toată viața furnicături în toate venele, mă fac să tremur tremurând încă dintr-o plăcere de neatins pe care o am. O astfel de pagină, chiar de la Vieira, în perfecțiunea sa rece a ingineriei sintactice, mă face să tremur ca o ramură în vânt, într-o amăgire pasivă a lucrului mișcat. La fel ca toți marii iubitori, îmi place încântarea de a mă pierde, în care plăcerea predării suferă în întregime. Și așa, de multe ori, scriu fără să vreau să mă gândesc, într-o reverie externă, lăsând cuvintele să mă facă să petrec, fetiță în poală. Sunt fraze fără sens, care apar morbid, într-o fluiditate a apei simțite, uitând pârâul unde valurile se amestecă și se estompează, devenind mereu alții, reușindu-se. Așa că ideile, imaginile, tremurând de expresie, trec pe lângă mine în procesiuni sonore de mătăsuri încețoșate, unde pâlpâie o lumină lunară de idei, reperată și confuză".
 
Fernando Pessoa a scris in anii 30, iar cartea sa de poezii a fost publicata prima oara in 1936. Volumul de poezii al lui Pessoa a fost tradus, din portugheză în românește, de Dinu Flămând, in 1982. Adica anul in care a Nichita Stanescu a lansat faimosul citat "limba romana este patria mea". Mai e ceva de spus?
 

 

Dacă ai prin gospodărie o roată veche de căruță, poți face din ea nisște obiecte de mobilier sau de decor supercool, care vor atrage admirația prietenilor si rudelor tale. Ai câteva idei in galeria foto. 

 

Dacă ideile ți se par mișto, dar nu ai roata veche, te sfatuim sa nu o cumperi de pe eMag, acele produse sunt imitatii penibile si fragile, facute din poliuretan. Cumpar-o de pe kolectionarul.ro

În contextul în care trenul Aeroportul Otopeni-Hara de Nord a întârziat 30 de minute cu președintele României la bord, merită spus că în România s-a circulat cu 200 de kilometri la oră pe calea ferată. Nu, nu e o știre falsă. Este vorba despre un experiment secret făcut la doi pași de Ploiești, în anii 70, de către CFR și uzinele de material rulant de la Arad, Reșita și Craiova, cu o locomotivă specială, numită L060-EA-122, care atingea această viteză. Povestea a fost scoasă la iveală de Muzeul Brandurilor și o poți citi pe larg AICI (link)

 

Go to top
JSN Time 2 is designed by JoomlaShine.com | powered by JSN Sun Framework