myPloiesti

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected].
In atenția celor care își promovează afacerea prin Facebook Ads. Există o breșă, iar hackerii au găsit-o. Iti poti pierde accesul la contul de Business Manager, iar toti banii din cont sa-ti fie retrasi de pe cardul alocat pentru plata reclamelor. De obicei, hackerul care ti-a spart contul de business manager face o postare LIVE pe care și-o promoveaza cu banii tai rapid, in 4-5 ore. Vei putea, probabil, sa recuperezi pagina de facebook, dar contul de business manager este blocat si facebook iti va reda accesul la el destul de greu. Banii nu ii poti recupera.
Asa ca, decat sa treceti printr-o asemenea experienta, mai bine protejați-vă contul de Business Manager cu Two-Factor Authentication. Urmati pasii de mai jos si :
- mergi la Business Manager and alege Business Settings.
- selecteaza "Business Info" de pe bara de navigatie din stanga
- apasa butonul "Edit" din dreapta sus a paginii
- cauta meniul "Two-Factor Authentication", unde, de obicei este bifat "Not required"
- seteaza functia pe "Required for everyone".
- apasa "Save" din dreapta sus.
Nu in ultimul rand, protejeaza-ti banii din cont prin setarea de limita de tranzactionare cu cardul online.
Multi oameni au gasit, cel putin o data, un obiect despre care au crezut ca valoreaza mult spre foarte mult, dar de fiecare data, cand a incercat sa evalueze acel obiect, s-a lovit de metode diferite saude preturi diferite. La starea de confuzie au contribuit, de multe ori, si obiectele similare gasite pe internet, la vanzare, la preturi de la un un leu la zece mii de euro. In noua cazuri din zece, obiectele aparent valoroase au ramas in conditiile initiale (pod, magazie, casa de la tara), sau au fost daruite in termenii "vezi si tu daca poti sa scoti vreun ban pe el".
Si totusi, cum se evalueaza un un obiect de arta, un obiect vechi sau de colectie? Am intrebat asta la Kolectionarul.ro, care foloseste metodele de evaluare ale ANEAR, si iata ce am aflat.
O evaluare profesionala tine cont de trei factori:
- valoarea de piata
- valoarea ca venit
- valoarea de inlocuire
Sa luam, de exemplu, o masa veche cu patru scaune. E din casa bunicii. "Pare ca e de la 1900, e intreaga, fara defecte majore, scaunele sunt inca bine incleiate, sunt sanse foarte mari sa valoreze mult, nu? Poate 1000 de euro? Poate 2000 de euro... Poate si mai mult! Gata, maine ma duc sa fac rate la noul iPhone. iar tu iti iei... chiar, tu ce vrei sa-ti iei dupa ce vindem masa?"
Usurel. Hai sa facem evaluarea.
Incepi cu valoarea de piata a mesei. Adica apuca-te sa cauti pe internet mese vechi cu patru scaune. Poate gasesti un anunt de vanzare mai vechi, cu cu ceva similar, care s-a vandut. Daca gasesti o masa identica cu a ta, care s-a vandut cu 300 de euro, cel mai probabil o sa o vinzi si tu pe a ta tot cu atat. Daca gasesti anunturi de vanzare inca valabile, noteaza preturile doar cu titlu informativ. Daca cineva o vinde cu 800 de euro, iar anuntul e postat acum doi ani, inseamna ca pretul e mult prea mare. Dar tot ai aflat ceva: ca face sub 800 de euro.
Incearca apoi sa-ti dai seama daca masa ta cu patru scaune ti-ar putea aduce venituri. Daca ar fi interesat s-o inchirieze vreun fotograf, pentru studioul lui retro, vreun organizator de nunti, pentru un eveniment aristocratic sau vreo florarie, pentru standul ei retro-chic. Cat ti-au oferit? 50 de lei lunar? 100 de lei lunar? Inmulteste suma cu trei ani si vezi unde ajungi: la 1.800-3.600 de lei. E o veste buna: e sub 800 de euro, dar peste 400 de euro.
Verifica si care ar fi valoarea de inlocuire. Cam cat costa o masa noua, cu aspect retro, cu patru scaune similare, in magazine. Probabil ca vei gasi scaunele la 150 de lei bucata si masa la 500-700 de lei. Cam 300 de euro in total. Nu uita insa ca cei care cumpara mobila cauta, in proportie de 95% mobila noua. Foarte putini cheltuiesc pe mobilierul vechi cat pe cel nou. E ca la un magazin de haine second-hand, unde un tricou Nike costa doar 10 lei, nu 110 lei ca la mall, doar pentru ca a mai fost purtat de cineva.
Precum vezi, acum stii cu aproximatie cat costa masa si scaunele: intre 300 si 400 de euro. Ai sanse sa-i obtii? Depnde ce faci:
A. Posteza masa pe net, la vanzare, si spera ca unul din putinii cumparatori de mobila veche va da peste anuntul tau si va considere pretul rezonabil. Din experienta Kolectionarul.ro, daca pe net e un obiect pe care se cer 300 de euro, iar anuntul e postat de mai mult de o luna, iar vrei sa vinzi si tu ceva similar, pretul tau nu trebuie sa sara de 250 de euro.
B. Inchiriaza mobila fotografului sau florariei. Vei primi banii in transe mici, de 50-100 de lei lunar, fara sa stii niciodata daca ultima rata va veni luna viitoare sau peste cinci ani.
Mai exista si varianta C. Studiaza masa si scaunele cu atentie. Cauta stante, inscriptii, cauta actele de cumparare. Poate e mobilier de firma, poate a fost facut de vreun atelier celebru, poate e din nuc, abanos sau palisandru. Fiecare astfel de detaliu va conta mult la pretul de vanzare. Sau ignora tot si vinde-o unei cunostinte la care tii cu mesajul "stiu ca iti cauti mobila si nu stai grozav cu banii, m-am uitat pe net si astea fac cam 300 de euro, dar ti le dau cu o suta daca vii sa le iei azi". Vei castiga astfel nu doar bani, ci si simpatia acelui om, care se va simti dator, in viitor, sa-ti intoarca gestul de prietenie.
Revenind la evaluare: nu uita de cele trei valori de mai sus. Orice obiect vechi, de la timbre la tablouri si palate, se evalueaza asa si numai asa. Iar daca auzi pe cineva spunand altceva, intreaba-l: "nu te supara, esti evaluator autorizat?".
articol sustinut de kolectionarul.ro
Primul comunicat de presă al bisericii a fost emis în 1909. Myploiesti.ro l-a găsit în ziarul Vulturul, cu apariție pe 10, 20 si 30 ale lunii, și este semnat de Pimen, Mitropolit al Moldovei. Iată textul integral.
PIMEN,
DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT AL MOLDOVEI ŞI SUCEVEI,
Vouă tuturor iubiţilor mei sufleteşti din oraşele şi satele Moldovel, Har şi pace vă doresc de la Domnu/ Nostru /isus Hristos iar din partea smereniei mele, binecuvântărl şi urări de tot binele şi de toată ferictrea.
Sunt aproape două luni de când din mila lui Dumnezeu, am fost chemat la cârmuirea sfintei Mitropolii a Moldovei şi Sucevei. De atunci incă aveam hotărârea de a vă face cunoscută venirea mea în mijlocul vostru, pentrucă aceasta era şi o datorie şi o dorinţă a sufletului meu, ca prin preoţii care-i aveţi, să vă vestesc, vouă tuturor, cuvântul Domnului, care trebue să ne însuflețească, în toate afacerile şi în toată viaţa noastră. Am amănat însă aceasta până acum, pentrucă am chibzuit a fi de mai mare folos, ca odată cu împărtăşirea sfaturilor mele, să vă fac şi urările mele arhipăstorale, pentru buna şi creştineasca petrecere de sf. Paşti.
Noi, creştinii, avem partea, de a simţi măngâere în sufletele noastre ori decâte ori ne îndreptăm cu rugăciuni către bunul Dumnezeu, care ne dă toate cele ce ne sunt de trebuinţă pentru viaţa şi hrana noastră. Şi de aceea, datori suntem ca dimineaţa, când ne sculăm din somn, după ce ne spălăm şi ne curăţim trupul şi înbrăcămintea, venind faţa sfintelor icoane, care trebue să împodobească casele noastre, ne însemnăm cu semnul sfintei cruci, rugând pe bunul D-zeu ca să ne lumineze mintea şi ne dea sănătate şi putere, de a începe cu bine şi cu spor, munca ce fiecare din noi avem de îndeplinit, după meşteşugul şi poziţia noastră.
Acesta este un vechiu şi frumos obiceiu, la care ţineau mult părinţii, moşii şi strămoşii noştri aşa că la începutul oricărei "intreprinderi, ei îşi făceau semnul sfintei cruci şi ziceau: ȚDoamne ajută». Si în adevăr D-zeu le-a ajutat, ca prin muncă. cinstită, să-şi câştige hrana de toate zilele pentru intretinerea familiei și să apere şi ţara contra năvălirei vrâşmaşilor neamului şi bisericei noastre.
Un alt timp de a ne închin lui D-zeu, afară de acel când ne punem şi ridicăm dela masă, este timpul rugăciunei de seara. După ce am isprăvit lucrul zilei, înainte de a ne culca se cuvine să facem rugăciuni către D-zeu, mulţumindu i că ne-a ajutat de am lucrat şi ne-am împlinit datoria zilei. Acestea, iubiţii mei fii în Domnul, sunt rugăciunile de toate zilele, pe care ca creştini, datori suntem a le face şi cei tineri ca şi cei bătrâni, căci cu toţii avem datoria de a mulţumi lui D-zeu pentru ceeace ne Părinţii datori sunt de a deprinde pe copii din frageda copilărie, cu indeplinirea acestor frumoase obiceiuri, de a se inchina şi a se rugă lui D-zeu.
Mamele mai ales, sunt îndatorite de a se ocupa cu creşterea şi ingrijirea copiilor, cum şi a casei de locuit şi anume a avea casele îngrijite, a avea copiii curaţi la. trup şi la imbrăcăminte, ferindu-i de tot ceia ce i-ar vătămă trupeşte şi sufleteşte. Să deprindă copiii cu obiceiuri frumoase, cu cuvinte frumoase, invăţându-i scurte rugăciuni către D-zeu, Maica Domnului, către îngeri şi către sfinți. Aşă cum va deprinde mama pe copii când sunt mici, vor fi şi atunci când vor fi mari. Şi fericită va fi acea mamă care va deprinde pe copiii ei, cu obiceiuri frumoase, trimiţându-i la şcoală şi indemnându-i la meşteşuguri pentru viitor.
Dar nu numai acestea sunt îndatoririle ce avem, de a ne ruga lui D-zeu, în toate zilele. Noi oamenii, mai avem îndatorirea de a merge duminicile şi sărbătorile la biserică, şi acolo, toţi împreună, ascultând cu evlavie şi cu băgare de seamă, sfânta slujbă, săvârşită de preot să ne rugăm în taină, ca bunul D-zeu, părintele nostru ceresc, să ne ferească de toate gândurile şi faptele rele, să ne arate calea cea bună, pe care mergând să ajungem la fericirea cea pământească si cea cerească. .
0, câte frumoase obiceiuri vechi creştineşti găsim păstrate la poporul nostru pentu sf. Paşti. 0 bucurie deosibită, care ne face a uita nevoile şi necazurile, o cu toţii la serbarea sfintelor Paşti. Cântecele bisericeşti se deosibesc de cele de peste an. Ele toate ne chiamă către o viaţă mai fericită. Să ne bucurăm deci iubiţii mei fii în Domnul de sărbătorile sfintelor Paşti şi să le petrecem în pace, cu dragoste şi cu iubire unii câtre alţii. Să facem ca cel puţin în aceste zile, viaţa noastră pă-mântească, să o petrecem aşa ca să ni se pară ca o viaţă cerească.
Bucuria de Sfintele sărbători ale Paştelor, se arată şi în firea lumei necuvantatoare. Priviti a sosit şi frumoasa primăvară. Soarele este mai încălzitor şi în faţa razelor lui în temeiul legilor puse de Dumnezeu, şi iarba şi pomii şi pădurile şi multe vietăţi, care in timpul iernei au fost ca intr'un somn adânc, acum în zilele acestea se trezesc şi se ridică către o nouă viaţă, însemnând o lege de muncă pusă de D-zeu în toate fapturile sale, dela om şi până la dobitoc şi dela floarea cea mai gingaşe şi până a iarba cea mai neînsemnată. Toate ne dovedesc că D-zeu a pus legea muncei adică a unei mişcări sau a creşterei, cum aşi zice, pentru arbori şi pentru erburi. Ei bine, omul ca cea mai desăvârşită făptură a lui D-zeu, este chemat şi este ndemnat de însăşi firea lui, de a munci. Toţi suntem datori a munci. Sfântul Apostol Pavel ne zice in epistola sa: "cel ce nu munceşte, să nu mănânce". Prin muncă cinstită, trebue să ne agonisim cele de nevoe pentru viaţă. Unde nu e muncă, acolo este moarte. Si pentru ca vorbesc despre muncă ca despre o lege pusă de D-zeu, apoi cred de bine să-i trec din vedere, ci să vă fac luători de seamă că în primăvara acestui an, după o iarnă grea, sr cuvine ca să fim cât mai harnici la munca câmpului. Fără doială, am avut o iarnă lungă şi grea şi să rugăm pe D-zeu, ca să trimeată blagoslovenia sa cea cerească peste câmpiile şi holdele ţărei noastre, dând ploi ca astfel având un an plin de belşug, să se adeverească zisele bătrânilor noştri că atunci când este o iarnă grea şi omătu-i mare, semne bune anul are. Să co iderăm deci greutatea iernei si multa zăpadă, ca un bun semn şi cu toată hărnicia să lucrăm pământul holdelor noastre, fără perdere de timp. Aceasta o zic mai ales, pentrucă timpul de primăvară a intarziat si de aceea să grăbim a nu rămâne în urmă cu munca câmpului. Şi mai cred de bine a vă spune că anul acesta, sărbătorile sf. Paşti fiind în timpul muncii câmpului se cuvine ca Duminica sf. Paşti, a doua şi a treia zi să mergem la biserică şi să ne odihnim, apoi sa lucrăm până sâmbătă, căci nu trebuie sa perdern vremea. Ştitj că vi s'a mai adus la cunoştinţă în anii trecuţi, cum că Sf. Sinod a hotărât ca să nu mai ţineţi sărbători cari nu sunt în rândul sărbătorilor mari bisericeşti, sau ca sunt sărbători păgâneşti, pe care creştinii nu trebue să le ţie, căci păcătuesc înaintea lui D-zeu şi ne pricinuim o pagubă pentrucă nu întrebuinţăm timpul pe care D-zeu ni l'a dat spre a ne folosi de el. Aceste invâţăminte şi poveţe, vi le dau vouă tuturor iubiţi ai mei fii sufleteşti si va indemn cu stăruinţă ca'să luaţi cunoştinţă, de ele şi să le urmaţi, căci este spre binele şi folosul vostru. Si până când voi avea bucuria de a veni prin oraşele şi satele unde trăiţi pentru a vă binecuvânta şi a vă mai da şi alte poveţe, primiţi din partea mea urări de bună trecere de sf. Paşti şi Bunul nostru Părinte ceresc să vă dea tuturor sănătata şi mantuire.
Dată în resedinta noastră Metropolitană din laşi astăzi, 25 Martie anul 1909.
Archiepiscop PlMEN,
Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.
Rubrica PLOIEȘTIUL SECRET este susținută de Kolectionarul.ro
Cutremurul petrecut în zorii zilei de 10 noiembrie 1940 a afectat o bună parte din locuintele Ploieștiului, printre care și casa Ergas, magazin de mobilă, confirmând supozitiile istorici1or locali, potrivit cărora din respectiva clădire se pătrundea printr-un tunel în vechile fortificatii de origine necunoscută, ale orașului. Într-unul din zidurile interioare, dispus în directia pe care se găsea pană de curând statuia pictorului Negulici, şi care era un zid fals, s-a deschis un gang cu multe trepte care coboarau la o adâncime de cca 4-5 metri, intr-o incăpere mare, avand la capătul de vest o uşă imensă din fier, mascată şi aceasta de un zid recent, partial distrus de seism. Pe una din laturile încăperii, echipa inspectorilor primăriei a descoperit o nişă adâncă şi uscată, săpată în pământ, în care s-au găsit două schelete omeneşti şi un schelet de câine înfăşurate în resturile putrezite ale unor cearceafuri şi ale unei cuverturi roşii cu ciucuri. Asupra acestor schelete s-au găsit verighete de aur, un medalion cu pietre pretioass purtând fotografiile miniaturizate ale unei femei şi a unui bărbat, precum şi o zgardă de argint la gâtul câinelui purtând inscriptia B.M. Lord, câteva chei complicate şi un tigaret de chihlimbar ferecat în inele de aur. Ancheta a arătat că scheletele aparțineau francezului Paul de Lescure și soției lui, dispăruți în 1931. Scheletele, în sicrie de lux furnizate de casa de pompe funebre Pantelimonescu, au fost duse în Franta şi înmormântate cu tot ceremonialul creştinesc în cavoul familiei Lescure de la conacul Madeleine din Normandia. Siguranta şi Politia au interzis mediatizarea cazului. Hrubele din subsolul casei Ergas au fost astupate cu moloz, iar secretul catacombelor din Ploieşti a rămas nerezolvat.
Rubrica PLOIEȘTIUL SECRET este susținută de Kolectionarul.ro
Prezenţa la Ploiești a ţarului Rusiei, Alexandru al II-lea, în 1877, a făcut ca numele oraşului să fie pronunţat in toate cancelariile europene. A fost pentru prima dată în istoria modernă a politicii europene când un stat imens ca Rusia, şi-a deplasat pentru mai multe luni în afara graniţelor, într-un cartier general, la mii de kilometri depărtare, întreaga Curte Imperială, Statul Major al Armatei, cancelariile câtorva ministere şi peste 50.000 de soldaţi. Acest cartier general conducea, deopotrivă, treburile uriaşului stat cât şi mersul războiului din Balcani, în care era implicată şi Rusia. Cartierul general rus din 1877, stabilit aici cu acordul Regelui României a fost element de interes pentru serviciile secrete ale tuturor guvernelor europene, care priveau cu îngrijorare prezenţa îndelungată şi oarecum specială, la Ploieşti, a întregului "staff" ţarist, temându-se de o posibilă expansiune a trupelor ruse spre Transilvania şi apoi spre Imperiul Austro-Ungare.
De ce a fost preferat Ploieştiul pentru acest gigantic cartier general? O ipoteză probabilă: această alegere era determinată de existenţa unor fortificaţii trainice, ca şi de condiţii naturale. Aşa se explică prezenţa unei mari tabere militare ruse (60.000 de soldaţi), intre 1806-1812. Strămutarea operaţiunilor de luptă ruso-turce in Crimeea a adus pe teritoriul oraşului Ploieşti, în 1854, armata a patra rusă, condusă de generalul Liprandi, urmată de un regiment otoman. Tot aici a funcționat tabăra militară austriacă, comandată de generalul Burlo, cu 20.000 de soldați, în martie 1856, denumită Kaiserlich Konigliches Militar Stations Commando.
Rubrica PLOIEȘTIUL SECRET este susținută de Kolectionarul.ro
Crimă rnonstruoasă. Vestea a produs o adâncă consternare in tot orașul, venindu-ne la urechle, am căutat să avem amănunte precise şi sigure. Drept aceea ne-am adresat parchetului, de unde am extras procesul-verbal de mai la vale, pe care-l publicăm ca titlu de document. Cazul s-a petrecut in comuna Ploieştiori. Eroul dramei e preotul comunei, Panait Crăciunescu, iar victima - soţia sa Stefana.
Proces Verbal
Astăzi, 24 septembrie 1907, noi, Nicolae Georgescu inspector comunal al plasei Târgşor, jud.Prahova, pe când ne aflam in cancelaria primăriei pe ia ora 10 seara, a venit inaintea noastră femeea Stefana din comuna Ploieştiori, rugându-ne şi tăvălindu-se pe jos, tinându-se cu mâna dinainte, cu rochia plină de sânge in fată şi lăsând urme de sânge dupa ea. Intrebând-o ce are, ne-a declarat că sotul ei preotul Panait Crăciunescu a lovit-o cu piciorul in organul sexual şi i-a eşit intestinele afară. Examinând-o nu am găsit intestinele eşite insă organul sexual era inundat de un sânge inchegat ce se scurgea mereu. Intreband-o cum s-a petrecut faptul, ne-a declarat următoarele: ''Astă seară sotul meu preotul Panait Crăciunescu a venit acasă beat ca de obicei şi ca si in alte dăti mi-a cerut să mă las a posedată in partea anală. Eu ne mai primind, m-a luat la bătaie- cu pumni, cu palmele, trăgându-mă in jos si lovindu-ma cu picioarele. Am tipat cât am putut insă nu a veriit să mă scape, căci nu indrăzneşte nimeni de teamă să nu şi-l facă duşman. De 28 de ani de când suntem căsătoriti tot într-o bătae m-a tinut, mai ales în anii din urmă, 'cu scop după cum o spun, ca să mă facă să plec eu, fiind-că nu poate să divorţeze de mine si el să trăiască pe urmă cu una din amantele ce le are in sat. Mai mi-a cerut şi alte dăti să mă las să mă posede la' partea anală şi eu de frică de scandal de bătae m-am lăsat. Astă seară nemai lăsându-mă, el era şi beat s-a înfuriat şi a tăbărât pe mine. Cer darea lui in judecată si pe mine să mă trimiteti la spital că mor aci". Citindu-i-se această declaratie o recunoaşte şi stăruie, intri-insa. Carte ştie insă nu poate semna. Am dispus trimiterea pacientei la spitalul judetean şi cu adresa Nr.10 78107 a Primăriei Ploieştiori a fost transportată cu o cărută la spitalul Boldescu in Ploieşti spre a fi internată..
Nr.dosar 2292/907 / Inspector com. (SS) N.Georgescu - Asistenţi (SS) G.Tănăsescu Petre Dobre (ziarul BIRUINŢA, 18 octombrie 1907)
*************
Rubrica Știrea De Odinioară este susținută de Kolectionarul.ro
Prima etapă din cadrul Campionatului Naţional de Super Slalom, programată pe 27 şi 28 iunie, în Parcul Municipal Ploieşti Vest, nu va mai putea avea loc din cauza faptului că IPJ Prahova şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova nu au dat, vineri, avizul favorabil pentru ca evenimentul să se desfăşoare. În ciuda eforturilor comune făcute de către clubul organizator, GT Auto Club Sportiv, şi FRAS care au prezentat un plan de securitate adecvat măsurilor anti COVID-19, prin care perimetrul se securiza cu 1,5 kilometri de garduri metalice şi oameni de ordine pentru a interzice accesul publicului în acea zonă a parcului unde era stabilit traseul de concurs, Poliţia şi Jandarmeria nu au dorit să aprobe desfăşurarea competiţiei. În aceste condiţii, Comisia Naţională de Super Slalom va comunica în cel mai scurt timp configuraţia calendarului pentru sezonul 2020. Organizatorul campionatului şi FRAS îşi cer scuze sportivilor licenţiaţi la Super Slalom pentru disconfortul creat.
Statuia Libertății, una din cele mai vechi statui din Ploiești si simbol al orasului, este intr-un pericol iminent. Bustul statuii prezinta o crapatura tot mai vizibila, astfel ca la primul cutremur sau soc termic, statuia s-ar putea prabusi partial.
Nu se stie care sunt cauzele fisurii. Cel mai probabil, sunt trepidatiile generate de traficul intens din zona sensului giratoriu in care este amplasata.
Prezenta Statuiii Libertatii in acel sens giratoriu este una din marile idiotenii administrative ale politicii locale. Este complet izolata de pietoni, astfel ca nu poate fi privita relaxat, de aproape. Oricine ar incerca sa faca asta trebuie sa-si asume ca incalca legea si traverseaza printr-un loc nepermis, pentru ca nu exista nici macar o trecere de pietoni spre aleea creata (tot) degeaba.
Desi a fost declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice cu cod LMI PH-III-m-A-16868 sub denumirea Statuia Libertății, statuia n-a fost pana in zilele noastre decat un mijloc de a face bani onerosi. In timpul mandatului de primar al lui Andrei Volosevici, statuia a fost "reabilitata" pentru suma de 70.000 de euro. In realitate, tot ce s-a facut atunci a fost stergerea soclului cu cateva bidoane de Cilit Bang, la 9 lei bucata. Nici pana in ziua de azi, autorii acestui tunulet nu au reusit sa explice pe ce s-au cheltuit 70.000 de euro.
Înălțarea la Ploiești a unui monument care să simbolizeze lupta cetățenilor pentru libertate a fost o idee a anilor 1860. Conservatorii si liberalii se batusera la propriu in campania pentru alegerile generale, iar victoria celor din urma a dus la deschiderea unei subscripții publice prin intermediul ziarului Românul. Statuia a fost comandata in Franta. Turnată în bronz galvanizat, lucrarea are o înălțime de 3,5 m si o reprezintă pe zeița Minerva ca simbol al libertății, având sulita, care sugerează că libertatea are uneori nevoie de luptă pentru a fi apărată. A fost instalata la 11 iunie 1881, pe un soclu executat de arhitectul Toma N. Socolescu, în piața centrală a orașului. statuia a fost mutată în 1934 într-un parc din fața primăriei. În timpul revoluției din 1989 populația s-a adunat în jurul statuii, și de atunci, în fiecare an, își comemorează acolo eroii. Începând cu luna mai a anului 2012, Statuia Libertății a fost relocată în sensul giratoriu din fața Catedralei Sfântul Ioan Botezătorul.
Vezi pe pe https://www.facebook.com/MyPloiesti/ mai multe imagini relevante cu avariile Statuii Libertatii.
vezi ce-ti propun si partenerii nostri:
bijuterii etnice romanesti din argint
cadouri cum nu gasesti in magazine
Cel dintai dintre sfinti, Sfantul Ioan Botezatorul, a fost sarbatorit azi la Ploiesti prin slujbe in toate bisericile ortodoxe. Cea mai multa lume s-a adunat la Catedrala din centrul orasului, iar slujba tinuta in aer liber a atras si cateva zeci de curiosi care s-au uitat ca la spectacol.
Pe 24 iunie credinciosii ortodocsi sarbatoresc nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, dar tot azi se tin si sarbatoarea populara romaneasca Dragaica, dedicata Sanzaienelor, zane bune din mitologia romaneasca, da care atunci cand nu le este respectata sarbatoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zane rele. Conform lui Mircea Eliade, Sanzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeita Diana. "Cultul acestei zeite a aparut o data cu romanizarea Daciei si a supravietuit dupa retragerea romana, astfel ca numele de Diana se gaseste in vocabula romaneasca ca "zana", iar Diana Sancta din latina a devenit San (Sancta) ziana, figura centrala a folclorului romanesc.
De asemenea, Sfantul Ioan Botezatorul, vestitorul lui Iisus, apare atat in religia crestina cat si in cea islamica, drept predicator, botezator, inainte-mergator si vestitor, numit chiar de Iisus „cel mai mare dintre cei nascuti din femei”. In "clasamentele" Bisericilor Crestine Sf Ioan este cel mai important dintre sfinti, avand trei sarbatori dedicate.
Vezi mai multe imagini de la slujba de azi pe https://www.facebook.com/MyPloiesti/
vezi ce-ti propun si partenerii nostri:
bijuterii etnice romanesti din argint
cadouri cum nu gasesti in magazine