Este poate cea mai veche strada din oras, si, in mod sigur, este una dintre cele mai lungi. Acum vreo doua sute de ani, oamenii se angajau in zona asta la morile de grau si la tabacariile de piele insirate pe malul Dambului, care ii si inunda, periodic. A venit apoi sistematizarea, demolarea masiva, dictata lui Ceausescu, reconfigurarea strazilor si ridicarea puzderiei de blocuri in care locuiau, pana in 1989, muncitorii de la Uztel, Ubemar, Petrotel, Flacara, Dacia, etc. Zeci de mii. 

Dupa Revolutie, strada Mihai Bravu n-a fost uitata de autoritati, ca altele. Fostul primar a facut curat intre blocuri, iar actualul a luat la mana artera principala a cartierului. In zona dinspre centrul orasului, strada a fost asfaltata, trotuarele reparate, iar lumea care locuieste aici are case frumoase, ingrijite. In zona centrala a cartierului Mihai Bravu, strada cu acelasi nume arata foarte bine: s-au scos liniile de tramvai, s-au facut parcari, statii de taxi, iar BCR, Penny, Lidl si cateva farmacii salveaza, estetic, zona. 

Trebuie sa treci de intersectia cu strada Apelor ca sa vezi cealalta fata a strazii Mihai Bravu. Zona flancata de doua cimitire: cel al masinilor, pe stanga, vis-a-vis de cimitirul oamenilor, pe dreapta. Este zona firmelor si a ghinionistilor care nu si-au permis o casa mai spre centru. Dintre firme, doar Lukoil si Isover si-au ingrijit gardurile si intrarile. Restul, adica 80% dintre companii, nu. Nici nu stii daca businessul mai merge, sau e inchis, cand vezi cate o poarta ruginita, cu balariile imense, de doi metri, in fata, pazite de zeci de caini.

Iar dincolo de Lukoil n-ai de ce sa mergi decat daca esti curios. Pe stanga, cateva camine de nefamilisti, renovate ieftin, te fac sa crezi ca esti in ghetoul azilantilor politic din Bucuresti. Alt camin, abandonat, te priveste fix cu zeci de gauri negre, unde ar trebui sa fie montate ferestre. Urmeaza locuinte si magazine extrem de modeste. Barul din zona are gard, ca o casa oarecare. La fel si benzinaria de dinaintea indicatorului de iesire din oras. Totul e prafuit si murdar. Doar faptul ca circuli ok, fara gropi pe carosabil, te mai linisteste. Dar n-ai vrea sa mergi pe jos pe aici, seara. Nici sa-ti faci cumparaturile, nici sa conduci o fata acasa. 

Doar copiii care ies din curtea unui liceu dau o pata de culoare acestui loc, dar nu de bun augur. Vorbim de cele doua licee unde promovabilitatea e sub 50%, iar rata de succes la bac este de sub 10%. Majoritatea elevilor sunt bruneti, agresivi si galagiosi,, iar fetele au tinute stridente, suparator de premature. Toti te privesc urat cand faci poze, pentru ca stiu ca n-ai ce sa scrii de bine despre ei si despre strada lor.

Inca un detaliu: placuta cu "strada Mihai Bravu" lipseste cu desavarsire din zona. Ai zice ca oamenii civilizati care locuiesc doi kilometri mai spre centru nu vor sa fie bagati in aceeasi oala cu cei de aici.

Ar fi grozav ca Primaria Ploiesti sa-i roage pe investitorii din zona sa-si bata putin capul cu modul in care se prezinta. Sau sa-i amendeze pentru imprejmuirile fragile si mizeria pe care o fac in zona. 

VEZI MAI JOS O GALERIE FOTO CU CEALALTA FATA A STRAZII MIHAI BRAVU