PressOne.ro publică azi componența Grupului de Comunicare Strategică, ținută secretă în mod absurd de autoritățile române. Grupul nu include nici un medic, nici un virusolog, nici un expert în psihologia maselor sau în logistică.

1. ANDI MANCIU –  consilier de stat în Guvernul României, fost ziarist la Realitatea TV.
2. IULIAN DRĂGOI – comisar de poliție, fost purtător de cuvânt al MAI, fost ziarist la Realitatea TV și România TV.
3. SORINA ELENA COȘBUC – consilier al ministrului de Interne, fost producător la Realitatea TV. 
4. ADRIAN CUȚURESCU – adjunct al Centrului Cultural din Ministerul de Interne.
5. OANA GRIGORE – șefa Direcției Relații cu Presa din Ministerul Sănătății.
6. ANDREI ȚĂRNEA – directorul Direcției pentru Comunicare al Ministerului Afacerilor Externe.
7. OANA DARIE – purtător de cuvânt al MAE.
8. THEODOR DAN MIHAI – purtător de cuvânt al DSU.
9. CĂTĂLIN CHIRCĂ – locotenent-colonel, purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale.
10. CONSTANTIN SPÂNU – general de brigadă și șef al Direcției Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale.
11. LAURENȚIU VOICU – directorul Direcției de Comunicare  din Ministerul Transporturilor.
12. ALINA MOISOI –  colonel de pompieri, șefa Serviciului Relații Publice din cadrul IGSU.
13. ADRIAN MARIN – maior, purtător de cuvânt al IGSU.
14. GEORGIAN DRĂGAN – comisar-șef și șef al Centrului de Relații Publice din Poliția Română.
15. CORNEL OCTAVIAN DAN – comisar, șef al Serviciului de Comunicare din Poliția Română.
16. SORIN DESPINA – colonel, șef al Serviciului Comunicare din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române
17. GEORGE ENE – maior, lucrează la Revista „Jandarmeria Română”.
18. TATIANA BERLINSCHI – comisar-șef, șef al Centrului de Relații Publice din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
19. ALEXANDRA GĂVAN – comisar, șef al Biroului de Presă al Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

citește toată investigația pe PressOne.ro.

"Folosește telefonul ca un fotograf" este un curs rapid de fotografie, dedicat acelor tehnici care se potrivesc camerelor foto de pe smartphone-uri. Împărțit în patru module, cursul permite celor mici și mari să facă fotografii mai bune, să învețe cum să arate bine atunci când sunt fotografiați, cum se face o fotografie de produs sau un portret tematic, secretele fotografiei de eveniment și care sunt metodele cele mai simple de monetizare a fotografiilor făcute. Detalii si inscrieri pe creativ-academy.ro

Un reportaj scris in 1937 ar putea da peste cap toata retorica ecologistilor care au blocat exploatarea aurului de la Rosia Montana. In reportaj se prezinta un peisaj deja poluat (retorica moderna spune ca poluarea au facut-o comunistii), de la zacamintele de sulf din zona. In plus, reportajul prezinta o comunitate prospera, care traieste binisor din exploatarea aurului, nu ca acum, cand somajul este cronic.

Pe drumul ce merge din Câmpeni la Zlatna, se desface la dreapta un urcus. La răspântie se află capătul liniei unor vagonete, ce vin de la depărtate mine de aur. Tot acolo e gara Roşia-Montana. Urcuşul inaintează. dea-lungul Văii Roşia-Montana, al cărei nume vine desigur de la culoarea terenului. Apa aceasta curge printr'un bolovăniş colorat, iar nisipul ei are culoarea galbenă a aurului. Valea poartă toate nuanţele de la galben la roşu, apa rostogoleşte pietriş de un galben deschis de lămâie, pietre portocalii, cu străluciri de aur, bolovanii sunt ruginiţi, unii arămii, alţii de un roşu sticlos, în fine nu există nuanţă de acest fel, pe care valea să n'o cunoască. Cum roşul predomină, i s'a zis Roşia Montana. Urcăm prin pădurile de un verde-negru, umed, dar pe o arşiţă dogorîtoare. Apa auriferă şi-a săpat albia prin conglomeratele de minereuri de aur, argint, aramă şi sulf şi nisipul din această vale este bogat în tot felul de metale.

De-aceea cea mai rudimentară extracţie, prin mijloacele cele mai primitive, reuşeşte totuşi să realizeze cantităţi relativ bune de aur. Am întâlnit astfel, atât pe valea cât şi pe Roşia-Montana, numeroşi spălători de aur, a căror ocupaţie constă din a pune nisip pe pânza unui fel de chaise-longue, a turna apoi apă deasupra şi a culege în cele din urmă firişoarele de aur rămase pe pânză. Nimic mai simplu. Apa spală nisipul şi-1 dă jos de pe pânză; aurul, care este mai greu rămâne pe ţesătură. Spălarea cu apă constă în separarea „sterpului", şi se face în albie sau în troacă. E un mijloc importat direct din Canada şi pe alocuri se numeşte „şaitrog'', probabil dela „scheiden" şi „tragen", a separa prin spălare. O întreagă populaţie de moţi se ocupă în aceste regiuni cu spălarea aurului, dar câştigul lor este foarte mic, deoarece trebue să muncească săptămâni întregi 1a acest triaj migălos, ca să obţină câteva grame de aur.

Un alt sistem de extracţie a aurului, utilizat pe Valea Roşia-Montana, îl formează steampurile. Steampul este un fel de moară pentru măcinat minereul, e aşadar un fel de concasor primitiv, format dintr'o roată de moară, ce se invârteşte prin căderea apei, şi care pune în mişcare o osie (arbore). Pe acest arbore se află nişte iesituri în formă de dinţi mari. In dreptul arborelui orizontal, aşezate în mod vertical, sunt un fel de scânduri grele, cari atunci când roata se invârteşte, dinţii arborelui le ri-dică in sus şi le lasă apoi să cadă pe minereul adus de apă, şi pe care îl sfărîmă astfel, ca nişte ciocane. Steampul are ceva din piuă şi moară la un loc. Sunt sute de steampuri pe valea Roşie şi ele dau acestei văi un aspect foarte pitoresc. Ca un sgomot de ciocănitoare, se aude în toată valea, când ele funcţionează. Fiecare locuitor işi are în curte steampul său, care-i macină aurul, ca şi când ar avea o râşniţă de măcinat grâu. Urcăm astfel vreo două ore prin pădure, şi steampurile se ţin lanţ. Pe alocuri sunt aglomerări de steampuri şi de căsuţe rudimentare, acoperite cu şindrilă, unde locuesc îngrijitorii acestor mori de aur.

In fine, după vre-o 7 km. de urcuş, am ajuns în satul Roşia-Montana, unde se termină această vale, scormonită şi măcinată în toate felurile, de căutâtorii de aur. Indată dăm de gura principală a minei statului, deasupra căreia scrie „Galeria Sfânta Cruce din Orlea". Pare o poartă de cavou, cu o cruce deasupra, dar dinăuntru iese un vagonet cu minereu. Nu ştiu câţi kilometri am mers pe sub pământ, prin aceste galerii, în fundul cărora se pot vedea urmele romanilor cari exploatau şi ei aurul, tot prin mijloacele de azi. Săpăturile lor par scobituri lăsate de o lingură uriaşă. Am înaintat astfel, spre Cetate şi Chirneg, am trecut pe lângă puţuri, în care oamenii intrau la mari adâncimi, numite Puţul Cetatea sau Puţul 81 Ţarina. In fine, am ieşit iară la lumină şi am luat-o la deal până la biserica ortodoxă, unde se află birourile unei mine particulare. De acolo, căţărîndu-ne dealungul unei conducte de apă, am urcat un deal urias, brăzdat de funiculare şi am dat de gura unei galerii foarte primitive, care exală un suflu rece şi se afundă în pământ. Un om de acolo ne spune că toate dealurile acestea sunt brăzdate pe dedesubt de galerii, ca un adevărat furnicar. Am văzut asadar în această plimbare pe Valea Roşia-Montana, cele trei principale feluri de extracţie a aurului: prin spălare, cu steampul, sau din mine. E interesant de notat că nimeni nu ştie pe aci ce inseamnă „mină", deoarece toţi numesc aceste galerii subterane: „baie". Se pare că locuitorii din părţile acestea, trăiesc mizerie ceva mai redusă decât a moţilor din regiunile neaurifere, pe care le-am vizitat până acum, împreună cu caravana de moţi ce plecau în lume.

articol susținut de Capsula Timpului

Vitolfilii sunt cei ce colecționează etichete de trabucuri, chestii ce pot fi extrem de valoroase câteodată. Cea mai scumpă etichetă de trabuc vândută vreodată și-a schimbat proprietarul pentru 150.000 de dolari.Vezi VIDEO pentru a afla mai multe.

articol susținut de Capsula Timpului

Zimbria a pregatit, pentru aceste sarbatori pascale, produsele care au consacrat-o dar si specialitati noi, ca drobul de miel si drobul de curcan, cozonac, pasca, piept nobil de rață, brânză de Covurlui, porc de Mangaliță. Pentru că stocurile sunt limitate, trebuie sa stii ceva despre modul in care le poti comanda. Astfel, datorită volumului ridicat de comenzi din această perioadă și pentru a vă livra bunătățile de Sărbători proaspete, Zimbria vă roagă să comandați în avans produsele dorite pentru Paște.Pentru București și Galați - data limită este 31.04.2021. Pentru restul țării - data limită este 27.04.2021. Livrările se vor face astfel: București și Galați - ultima zi de livrare va fi 1 mai 2021. Pentru restul țării - ultima zi de livrare va fi 28.04.2021. Clientii sunt rugati sa specifice în campul NOTE COMANDĂ" (la completarea formularului cu datele de livrare) data la care vor să primească sau să ridice comanda
Detalii pe zimbria.ro

Afacerea Zimbria s-a născut în 2005 atunci când Maria și Marius Verdeși, cu afaceri în cultura mare de producție vegetală ci și în creșterea animalelor, au decis să ajungă cu produsele lor la clienți. 15 ani mai târziu, Zimbria a devenit o rețea de șase magazine în Galați, Constanta și Bucureșt, plus magazinul online, iar zeci de mii de români se bucură de gustul produselor Zimbria, unele făcute după rețete vechi de zeci de ani, transmise din generație în generație în familiile celor doi, altele inventate și brevetate de ei. Cum Maria Verdeși este motorul afacerii, ocupându-se de producție, contabilitate, vânzări, logistică, resurse umane și  relații cu clienții, i-am solicitat un interviu: 

A trecut un an de la debutul pandemiei. Cum v-ați adaptat la noua realitate, la restricții, la lockdown?

Vă dați seama că a fost un șoc și pentru noi: azi erau mall-urile pline cu oameni care ne treceau pragul magazinului și în următorul moment totul era pustiu, iar noi eram puși în fața unui scenariu complet nou. A trebuit să ne adaptăm, în primul rând, la normele impuse de autorități. Apoi am studiat ce fac companii similare, în alte țări, și am mai implementat o serie de proceduri menite să ne proteze clienții, angajați și produsele. Apoi ne-am orientat eforturile spre e-commerce.

Nu vă întreb dacă a fost grea această perioadă, pentru că a fost, sigur, grea pentru toți. Vrem să știm ce vi s-a părut cel mai greu?

Cel mai greu a fost să gestionăm relația cu oamenii. Am avut toate problemele posibile, de la fluctuații în vânzări până la probleme  cu transportul marfii, al comenzilor dar cea mai grea provocare a fost că trebuia să fim și psihologi pentru clienții, angajații și partenerii noștri. Și noi eram speriați dar am încercat să ne plasăm ca o stâncă în toată această furtună în care ne-a aruncat pandemia. Să fim un sprijin de neclintit pentru oricine apelează la noi. Așa am reușit să menținem și să consolidăm echipa și să ne creștem numărul de clienți.

link util: Zimbria - Specialități din Carne

Unde credeți că va fi Zimbria când va trece furtuna Covid-19?

Este clar că lumea s-a schimbat și modul în care brandurile și companiile acționează trebuie să se schimbe odată cu această perioadă. Ne-am schimbat și noi. Suntem mai informați decât înainte, analizam feed-back-urile primite cu mai multă atenție, îmbunătățim din mers tot ceea ce se poate îmbunătăți, nu mai așteptăm anumite momente ca să facem schimbări. Inovăm permanent. Zimbria a fost și va rămâne un brand quality și am decis să nu ne micșorăm pentru a conserva profiturile anterioare, ci dimpotrivă, o să ne extindem cu magazinele în toată țara și chiar peste hotare. Veți tot auzi de Zimbria.

Cum v-au schimbat condițiile actuale de piață modul de a conduce compania?

Cred că, în primul rând, vorbim de obiective. S-au dus vremurile în care firmele se gândeau doar la profit și mai puțin la produse. O dată cu dezvoltarea comerțului online și cu modul în care poți interacționa cu brandurile prin intermediul platformelor de social media, vedem un nou început în comerț. Este o nouă epocă - clienții sunt atenți atât la calitate, cât și la modul în care interacționezi și ai grijă de ei; sau la alte detalii care până acum păreau neînsemnate: dacă poluezi, dacă îți plătești taxele. Deci vor produse bune, healthy și vor să se asigure că le produci fără să afectezi mediul înconjurător. De aceea, cred că firmele care vor rămâne în picioare vor fi cele care vor investi permanent în sustenabilitate. Calitatea produselor manufacturate Zimbria vine chiar din această filozofie, care include respect față de persoanele care depun zilnic eforturi pentru obținerea unui produs perfect și față de cele care-l cumpără.

link util: Zimbria - Specialități din Brânză

Ce produse noi vă gândiți să adaugați în portofoliul Zimbria?

Noi mergem în această direcție pe două căi: pe de o parte, îmbunătățim permanent portofoliul actual de produse, iar pe de cealaltă, inovăm și experimentăm rețete noi. Știm exact care din produsele noastre sunt potrivite anumitor segmente de piață și anumitor tipuri de oameni. De exemplu, eu, fiind mamă a trei copii minunați, m-am gândit întotdeauna la alimente bune pentru cei mici și la ce mi-ar plăcea mie să găsesc în magazine pentru ei. Așadar, am dezvoltat segmentul HCFK (Healthy & Clean Food for Kids), și mă ocup personal de acest lucru astfel încât toate mămicile care ne trec pragul să simtă că au fost înțelese. Aici vorbim de gama de produse din carne de curcan (cremwursti de curcan, salam de curcan, piept de curcan) fără aditivi și 100% naturale și sănătoase. Un alt segment vizat sunt cei vor să slăbească sau să își crească masa musculară fără să renunțe la produsele naturale, venite direct de la fermă. Pentru ei, avem produse Zimbria cu un conținut foarte mare de proteine și un nivel foarte scăzut de grăsimi, cum ar fi urda sau carnea de curcan.

Ce planuri de viitor aveți pentru brandul Zimbria?

Viața m-a învățat că viitorul stă în mâinile tale, în puterea ta de muncă, în disciplina și seriozitatea cu care acționezi spre îndeplinirea scopului pe care îl ai. În cazul nostru, plănuim să ducem Zimbria în cât mai multe locuri fie prin platformele clasice – alimentarele și supermarket-urile, fie prin online și toate canalele disponibile în acest sens. Totodată vizăm câteva locații noi pentru a deschide o serie de magazine. Unul este deja în dezvoltare și foarte curând îl veți putea vizita: este vorba de un Concept Store Zimbria, situat la adresa Erou Iancu Nicolae 58, zona Pipera.Ca urmare a prezenței internaționale făcute la evenimente internaționale de profil precum SIAL Paris, ANUGA Koln, GulFood Dubai, unde ne-am dus cu produse premium precum Pieptul de rață, Curcanul copt la jar, Jumările de rață, am fost invitați la începutul acestui an în Dubai pentru a discuta despre deschiderea unui magazin gourmet cu produsele noastre. Suntem încântați de aprecierea gustului oferit pe o piață în care accesul este destul de dificil și ne dorim să fie doar un prim pas în colaborările noastre la nivel internațional.

link util: Zimbria - Alte Specialități

Câteva zeci de mașini au traversat Ploieștiul, în noaptea de 30-31 martie, în jurul miezului nopții, pentru a protesta altfel împotriva restricțiilor privind circulația de noapte (interzisă după ora 22.00). Mașinile au circulat în coloană, claxonând zgomotos, șoferii lor rămânând indiferenți la mașinile de poliție care le-au urmărit fără semnale acustice sau luminoase pornite.

Detalii - in video

Este imposibil să-ți dai seama câte și în ce proporție sunt reale puzderia de relatări din culisele comunismului românesc, făcute mai toate în presa din anii 90. Vă lăsm vouă opțiunea de a decide dacă relatarea care urmează ar putea fi reală.

"Un ziarist patrunde sub nume fals în celula în care era deţinut A.C., prieten al Ceauşestilor şi temut tortionar, acuzat de genocid dupa revolutie. In celula ticsită de băuturi şi tigări, A.C. incepe pină la urmă să-şi depene amintirile.

"- 0 să vă spui o-ntimplare adevarată cu tovarăşu Popescu, cu o gagică a dumnealui şi cu tovarăşa doctor-inginer-academician cacat Elena. Popescu ăsta era-nsurat... da' nu contează... la porcii ăştia nimic n-a contat. Cunoaste el o gagică tinerica, proaspătă de s-a dus vestea, el era prietenu' Ceauşeştilor, i-a scris mult timp discursurilr tovarăşului... Tovarăşa academician căcat a aflat că Popescu-al-el a luat-o pe de-aIăturea cu X tinerică!... Hopa! Piu-piu, pericol de gradul trei. Mă cheamă la ea şi-mi zice: ia vezi Aceule - eă dânsa aşa-mi zicea, ce-i cu Popescu ? Aflu că-si Inşeală nevasta cu una care şi tânără şi frumoasă!  Mare boală avea tovarăsa pă alea tinere şi frumoase! Şi eu ce trebe să fac, doarnnă ?, că din doamnă n-arn scos-o niciodată pe analfabeta Elena. Zice ea: "dumneata ştii cît ţincrn noi la moralitatea cornitetului central. Vezi, zice ea, cine-i aia, pune-i să o retina, undeva, unde se poa-te, şi fă-în aşa fel încit să văd şi eu ca să am o dovada clara că Popescu e curvar. Ai inţeles? Arn înţeles! Trebe să ştii că eu n-am fost numai "prietenu" de nezdruncinat al familiei analfabete, am fost şi buhalu' eomitetului central. Cu scula mea, Gică. Gică al-meu a jucat un rol foarte important în conducerea partidului comunist român! Aflând eu toate astea de la comandanta mea supremă. mă duc direct la Omăt,- subalternu' meu direct, Dumnezeu să-1 lerte şi-i zic: Omătule, - află cu cine trăieşte Popescu, aresteaz-o şi adu-o poimîine în... aveam trei case de-ntllniri numa' ale mele! După ' două zile, aia era acolo.. Buun. Garsoniera unde se afla gagica avea de toate: microfon, camere video de filmat ascunse, mă rog, tot ce trebe ca să se Imprime, să se filmeze din diferite unghiuri, şi să se prezinte ca docurnent pentru tovarăşa...

Intru eu în garsonieră şi văz o blondă tinerică. în jur de 20-25 de ani, speriată pînă peste cap. Săraca nu întelegea cum, ea, favorita lu' Popescu, e reţinută și adusă într-o încapere cu pat, baie, băuturi tigări, muzică, chestii...  Intru eu, mă vede fata... Acu' eu nu poci să precizez dacă mă cunoştea sau nu. Mai degrabă nu... fiindcă, cînd m-a văzut, mi-a spus clar: Vreau să vorbesc cu tovaraşul Popescu! E, ce sa spui, mă făcuse praf cu numele lui! Zic: Lasă-l fătuca pe tovarăşu Popescu, cu vrâjeala lui 1 Eu zic că e cazu° să te pregăteşti matale, nu de vorbit, ci de futut!  Ştiarn că se imprima şi se filmează tot... şi mai ştlam că tovarăsa făcea pă ea de plăcere când auzea ce porcăril îmi ieșeau pă gura. Aia a-ncremenit şi mi-a dat o replică de milioane: Cum adică să mă fut? Recuuosc că am rîs și l-am scos pe Gică: e-te, cu scula asta !... S-a lipit, repede de spatele patului, îngrozită. Păi bine, tovarăşa, am zis eu în timp ce mă apropiam de pat, matale nu ştiai că tovarăşul Popescu e însurat?  Ba ştiam, zice ea, strîngîndu-şi pulpele. Păi, dacă ştiai, de ce, tovară'şa, ai acceptat imoralitatea de a te chiţăi cu el?  Şi-auzi răspuns la ea: sa fiu a dracu' dacă mi-a tras-o! Doamne, ee-a mai rls tovarăşa la replica asta, când i-am pus caseta! P-atunci e şi mai grav, tovărăşico, am zis eu, pentru că 1-ai băgat pe tovarasu° Popescu în căcat fără să intre. N-am nici o vina, zicea ea, că ne-am plimbat prin parcuri şi am discutat!. Nici măcar nu m-a sărutat!... Eu nu sînt decît o studentă care s-a îndragostit de el Acu°, zic eu, tu nu te superi dacă o să te fut un pic. Nu, nici nu poate fi vorba de aşa ceva si după o pauză, îşi dă arama pe faţă. Ascultă, ştiu că de aici nu scap nefutută, dar nu aşa! Adică cum, puişor, zic eu. E prea mare pentru mine, zice ea. Şi completează. Cit ? Cît ce, curvetule?, că mă dumirisem că e curvă. Cît îmi dai  strigă ea la mine. Puişor, zic eu, ai de ales: ori cu mine pe gratis, orl cu ăi vreo şapte din spatele uşii... tot pă da'-n schirnb, poti să pleci liberă şi cu' conditia să nu-l mai vezi niciodată pe toyarăşul Popescu. E clar ? Clar, a zis ea, şi a început să se dezbrace. Ce să zic, arăta foarte bine, numa' că avea curu strîmt. Or, asta era semn că e strimtă, că nu-i pentru Gică-al-meu!... Şi ea şi-a dat seama, pentru că mi-a zis: n-ai vrea să rezolvam totul altfel?! Eşti prea mare pentru mine! In afară de durere n-o să simt nimic! Cum vrei tu, puişor... Gică-al-rneu era pregătit ca pentru defilare. Arn zis aşa, vezi, Doamne, la pereti: băgati, mă un prim-plan cu Gica-al meu, să rămâie in istorie ca Terente ! Si-al dra-cu', ăia cu imprimatu' şi filmatu' rni l-a prins pe Gică în prim-plan. Gagica lu' Popescu, de cînd aflase că sînt de acord şi cu altfel, se-mbrăcase, a dracu, intr-o clipită şi se proptise în cur, pă marginea patului în aştep-tare, adică cu gura deschisă. Recu-nosc că m-a terminat, repede — avea o mare esperienţa în domeniu dar când a fost Ia o adică, l-a scos pe Gică şi 1-a aplecat cu capu spre covor! Urît, foarte urît din partea ei.

Aş fi vrut s-o pedepsesc dar ştiam că tovarăşa nu vazuse pina atunci o scenă d-asta! Şi eram curios cum o să reactioneze. Aşa că i-am spus că e liberă chiar in seara aia m-am prezentat cu caseta la tovarăşa. Ii zic: tovarăşu Popescu e rezolvat.  Vreţi să vedeţi? Da, imediat, imediat! mi-a zis ea şi se proiectează caseta. Cand s-a ajuns la prim-planu' ăla cu Gică-al-meu, numa' ce-o auz: Nu-i adevărat! Asta e o chestie de plastic cumpărată din Occident, care merge la 220 de volti! Doamnă, zic, totu' e adevărat! E chestia mea cu care m-am născut .Nu te crez, nu te crez! Arată-mi-o ! Spune drept, ce-ai fi făcut In locu' meu?!... Cum să-ndrăzneşti să-i arati scula tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu? Trebe să fil nebun să faci aşa ceva! Mai ales că ştiai ca-ntr-o clipă te poate distruge, total. Incerc eu s-o fac să renunţe la hotărlre... Că hir, că mîr, că mi-e ruşine, că nu se face... Nimic... Era pornită rau... O văz că dă banda Inapol... că numai ea personal umbla la aparat... şi ajunge lar la prim-planu' cu Gică  şi pune stop pa sculă!... Hai, zice, scoate-o repede, să văz dacă e adevărat, dacă corespunde cu realitatea !... Corespunde, doamnă, zic eu, pă cuvântur meu că aşa e şi în realitate !... Ea, nu şi nu !.,, Că s-o scot. Imi zic că... fie ce-o fi, aşa mi-o fi mie -scris, să mor pentru că 1-arn arătat scula tovarăşei. Mă deschei la prohab. Gieă-al-meu, săracu, dormea tun, ca să zic aşa... nici vorba să arate ca pe ecran. N-o să mă credeţi, da' tovarăşa, cum a văzut-o a-nceput să tremure toată. O apucase, nene, o biţiială de muiere isterică, care nu mai văzuse aşa ceva în viaţa ei!... O văz şi nu crez cum sc lasă în genunchi în fata mea, în semi-intunericu' dln sala de prolecţie şi incepe să mi-o pipăie sa o apese cu deştele să-şi plimbe miinile pă ea, de la cap pînă la radacină, s-o tragă, s-o-ntinda, era roşie şi desfigurată!... Gică-aI meu de necrezut începe să să creasca să semene cu ăla dă pă ecran. Doamne o auz şoptind, cu ce minune ai înzestrat un dobitoc !... Eu inţepenisem cu capu-n jos,.. şi mă pomenesc că-i spui: Doamnă, dacă doriţi, puteti s-o folosiţi!... Măi fraţilor, in momentul ăla, parcă aş fi lovit-o cu leuea în creştetu' capului !... S-a ridicat brue, şi-a sters balele de la gură că aveaa bale de poftă şi mi-a zis, şuierInd: porcule, cum îți permiţi să stai deschelat la pantaloni în faţa mea? Fac şi eu pă prostu'şi zic: vă rog să mă lertaţi, nu mi-arn dat seama, şi repede, repede îl bag pe Gică-n pantaloni şi mă închei.  Ea, dă drumul la aparat şi-mi zice: hai să vedem mai departe ce i-ai făcut ăsteia! Cînd aia dă pă ecran a-nceput să mă lucreze, tovarăşa Elena imi zice cum, mă, Aceule, şi româncele noastre face chestii d-astea frantuzeşti? Da, doarnnă! Nu ştiaţi? Doanme, ce scârboşenie şi-nchide aparatu'... Altceva nu i-ai dat? Nu doamnă. Oribil. Şi altă data sa nu-mi mai arăţi scene d-astea şi nici altceva!, a subliniat, ea... Acu' te lert... Nu ştiu şi n-am vazut niznic, şi nici dumneata!.Și ăștia mă acuză de genocid Cum să le spun eu ce făceam în cadru' comitetulut politic executiv? Că nu făceam nimic... Onorată instanţă, eu aveam sarcina să-i arăt scula tovarăşei..."

rubrică susținută de MECUM PORTO

Mitingul anti-restrictii organziat de AUR la Ploiesti, in fata Palatului Administrativ, ar fi putut sa se termine deloc pasnic, daca participantii ar fi raspuns la provocarea unui individ care s-a dus glont in mijlocul oamenilor adunati si l-a apostrofat pe vorbitor cu un "du-te, bai, la munca!". Acesta insa a avut prezenta de spirit sa nu raspunda pe acelasi ton, i-a oprit pe participantii care se indreptau spre "curajos" si a spus ca "trebuie sa ne fie mila de acest om, caruia sclavia ii place".

Mitingul a adunat circa 100 de persoane si s-a desfasurat fara incidente, desi unul dintre vorbitori a facut afirmatii de genul:

1. "vor sa ne puna botnita cum puneau arendasii evrei taranilor la 1907"
2. "se doreste ca vaccinul sa fie obligatoriu"
3. "daca acceptam restrictiile o sa ajungem sa pupam mainile celor ce ne flageleaza"
4. "se va ajunge la testarea antivirus in anus"

Vezi pe Facebook o galerie foto de la eveniment (LINK)