Știi câmpul care începe în cartierul Dorobanțu, la capătul traseului 7? Ăla era islazul Ploieștiului, de pe vremea când ploieștenii creșteau animale care pășteau (oi, vaci, cai). De ce majoritatea creșteau oi? Pentru că era foarte avantajos si se câștigau bani frumoși. Iată cum:
Crescătorii de oi din Prahova puteau incheia contracte cu Întreprinderea Județeană pentru Recuperarea și Valorificarea Materialelor Refolosibile Prahova (fosta I.P.A.), pentru predarea lânii provenite de la animalele proprii. Sistemul de contractare asigura prețuri preferențiale pentru mai multe categorii și calități de lână, astfel:
- Lână merinos, calitatea I – 75 lei/kg
- Lână spancă, calitatea I – 63 lei/kg
- Lână țigaie albă, calitatea I – 57 lei/kg
- Lână țigaie colorată, calitatea I – 48 lei/kg
- Lână stogoșe albă, calitatea I – 56 lei/kg
- Lână stogoșe colorată, calitatea I – 41 lei/kg
- Lână țurcană albă, calitatea I – 55 lei/kg
- Lână țurcană colorată, calitatea I – 40 lei/kg
Pe lângă tarifele preferențiale, crescătorii beneficiau și de un avans de până la 45% din valoarea lânii contractate, de scutirea de cotele obligatorii de lână și de prioritate la atribuirea terenurilor de pășunat.
Statul comunist descuraja marcarea oilor: „se atrage atenția că lâna marcată cu vopsele nelavabile se clasează automat la calitatea a III-a, ceea ce reduce considerabil prețul de achiziție. Autoritățile îi încurajează pe deținători să respecte condițiile tehnice de colectare pentru a obține tarifele maxime și pentru a facilita procesul de valorificare a lânii la nivel județean.”
