Senatorii și deputații au nevoie de pensii speciale pentru că nu au beneficiat de spor de vechime pe perioada cât au fost aleși. Asa suna explicatia data de parlamentarii care in aceste zile forteaza nota pentru a-si mai atrage niste avantaje materiale. Acest proiect este semnat de peste 200 de deputaţi şi senatori (LISTA COMPLETA AICI).

Potrivit unor calcule aproximative, cei cu un singur mandat ar urma să primească, în plus față de pensie, o indemnizație de 1.200 de lei, cei care au stat prin Parlament două mandate - 2.400 de lei, iar celor cu trei sau mai multe mandate le-ar reveni 3.600 de lei.  Pensia se va da si pentru cei care au fost parlamentari doar sase luni. 

Ce spune proiectul de lege al pensiilor nesimtite

"Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Cuantumul indemnizaţiei îl reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete, indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia de parlamentar ar urma să se actualizeze ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Indemnizaţia de parlamentar se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate. Indemnizaţia este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi se suportă din bugetul de stat", spune textul proiectului de lege. 

Pare incredibil, dar este foarte adevarat! Parlamentarii romani, pe care 90% din populatia Romaniei ii detesta si acum, pe motiv ca toaca banii degeaba si stau la baza piramidelor coruptiei din toata tara, se pregatesc acum sa-si voteze niste pensii mai mari decat pensiile nesimtite pe care le au deja. Myploiesti.ro va prezinta lista parlamentarilor  care considera ca  merita niste bani la batranete pentru ca muncesc acum o zi pe saptamana!

Proiectul pentru pensiile speciale a fost depus la Parlament si semnat de 255 de deputați și senatori care vor astfel de pensii speciale. Iata lista lor. 

Deputati neafiliaţi care vor pensii speciale

Ciobanu Liliana, Condurăţeanu Andrei-Răzvan, Dragomir Maria, Iriza Scarlat, Niculescu Dumitru, Petrescu Petre, Tănase Răzvan-Ionuţ

Deputati PSD care vor pensii speciale

Adam Luminiţa-Pachel, Adăscăliţei Constantin, Andea Petru, Anton Marin, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Babuş Radu, Baltă Mihai, Bălan Ion, Benga Ioan, Birchall Ana, Bîrsăşteanu Florică, Boboc Valentin Gabriel, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Bogdănici Camelia-Margareta, Bordeianu Dan, Bucura-Oprescu Simona, Buicu Corneliu-Florin, Caloianu Mario-Ernest, Călin Ion, Căprar Dorel-Gheorghe, Chebac Eugen, Chirvăsuţă Laurenţiu, Ciobanu Gheorghe, Ciocan Dan, Ciofu Tamara-Dorina, Ciolacu Ion-Marcel, Codîrlă Liviu, Covaci Dorel, Cristea Aurelia, Cristea Victor, Daea Petre, Delureanu Virgil, Diaconu Adrian-Nicolae, Dima Toader, Dîrzu Ioan, Dobre Mircea-Titus, Dolineaschi Andrei, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Mircea-Gheorghe, Drăghici Sonia-Maria, Dumitrache Ileana Cristina, Emacu Gheorghe, Enache Marian, Florea Daniel, Frăticiu Gheorghe, Găină Mihăiţă, Ghiveciu Marian, Gliga Vasile Ghiorghe, Grama Horia, Harbuz Liviu, Iacoban Sorin-Avram, Iancu Iulian, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manolache Marius, Marica Petru-Sorin, Marin Laura, Matei Călin-Vasile-Andrei, Măduţa Flavius-Luigi, Melinte Ion, Mihăilescu Ion-Bogdan, Mitrea Manuela, Mîrza Gavril, Mocanu Adrian, Mocioalcă Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Moţ Constantin-Stelian-Emil, Muntean Mircia, Munteanu Ioan, Murgu Neagu, Nassar Rodica, Neacşu Marian, Nica Nicolae-Ciprian, Nichita Cristina, Nicolae Florian, Niculae Aurel, Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae, Nistor Laurenţiu, Nistor Marioara, Niţă Constantin, Niţă Emil, Nosa Iuliu, Ochi Ion, Pană Adriana-Doina, Pârgaru Ion, Pâslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Pop Georgian, Potor Călin, Răducanu Ion, Rădulescu Cătălin-Marian, Răţoi Neculai, Rizea Cristian, Roşca Lucreţia, Simionescu Adrian Constantin, Solomon Adrian, Stanciu Anghel, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stan Ion, Stănescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Stroe Radu, Sturzu Mihai-Răzvan, Suciu Vasile-Daniel, Şimon Gheorghe, Şova Lucian, Ştefan Viorel, Ştefănescu Elena Cătălina, Tătaru Florin-Cristian, Teodorescu Ioan Viorel, Traicu Rodin, Tudorache Daniel, Tudorie Violeta, Uricec Eugen Constantin, Vasilică Radu Costin, Vizitiu Sergiu-Constantin, Vlase Petru Gabriel, Vlădoiu Aurel, Voicu Mădălin-Ştefan, Vreme Valerian, Weber Mihai, Zaharcu Neviser

Deputati PNL care vor pensii speciale

Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu

Deputati DP care vor pensii speciale

Blăjuţ Viorel-Ionel, Burlacu Ştefan, Dalca Ştefan-Petru, Deaconu Mihai, Gurzău Adrian, Mincă Liliana, Movilă Petru, Oajdea Daniel Vasile

Deputati UDMR care vor pensii speciale

Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kereskényi Gábor, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Seres Dénes

Deputati Minoritati  care vor pensii speciale

Amet Varol, Păun Nicolae, Vainer Aurel

Deputati PC-PLR care vor pensii speciale

Avram Constantin, Calotă Florică Ică, Cioată Cezar, Galan Constantin, Ionescu Aurelian, Negruţ Cornelia, Tănăsescu Claudiu-Andrei, Tocuţ Dan-Laurenţiu

Senatori neafiliaţi care vor pensii speciale

Agrigoroaiei Ionel

Senatori – PSD care vor pensii speciale

Anghel Adrian, Arcaş Viorel, Bădălău Niculae, Bereanu Neculai, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bujor Dumitru Marcel, Bumbu Octavian-Liviu, Burlea Marin, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Chiriac Viorel, Coca Laurenţiu Florian, Constantinescu Florin, Cordoş Alexandru, Corlăţean Titus, Coste Marius, Costoiu Mihnea Cosmin, Cristache Iulian, Dumitrescu Florinel, Duruţ Aurel, Jipa Florina Ruxandra, Lazăr Sorin Constantin, Marin Nicolae, Mitu Augustin (Ploiesti), Mocanu Victor, Moga Nicolae, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Nicolae Şerban, Oprea Stefan Radu (Ploiesti), Pavel Marian, Păunescu Teiu, Popa Constantin, Popa Florian, Pop Gheorghe, Rogojan Mihai-Ciprian, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Savu Daniel (Ploiesti), Silistru Doina, Stuparu Timotei, Tămagă Constantin, Toma Ion, Valeca Şerban Constantin, Vasiliev Marian, Vochiţoiu Haralambie

Senatori PNL care vor pensii speciale

Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian

Senatori UDMR  care vor pensii speciale

Biró Rozalia Ibolya, Pataki Csaba, Vegh Alexandru

Senatori PLC  care vor pensii speciale

Anghel Cristiana-Irina, Banias Mircea Marius, Barbu Daniel-Constantin, Durbacă Eugen, Ilieşiu Sorin, Mihai Alfred-Laurentiu-Antonio, Mihai Cristian Dănuţ, Nistor Vasile, Niţă Mihai, Pelican Dumitru.

Citeste si:

Cat de mari sunt pensiile nesimtite ale parlamentarilor?

Nu uita sa dai SHARE acestui text, pentru ca toti romanii sa poata afla daca cel pe care l-au votat in colegiul electoral de domiciliu este unul dintre parlamentarii care vor pensii nesimtite.

PNL Ploiesti are o prezenta mai degraba discreta pe internet. Exista doar un site al PNL Prahova, cu un formular de contact (http://prahova.pnl.ro/) si o pagina de Facebook, tot a filialei judetene (www.facebook.com/pnlph).

Ce este foarte amuzant este ca pe Facebook mai exista o pagina numita PNL Ploiesti. Linkul, insa, indica ca este vorba despre rebelii care s-au dus spre Tariceanu: www.facebook.com/stiri.plr.ploiesti. Nu va imaginati ca veti gasi aici mesajele PLR, ci ale ... PRU, Partidul Romania Unita, facut recent de cativa dintre membri PNL care s-au declarat dezamagiti si de PLR. Adevarata pagina de Facebook a PNL Ploiesti este de gasit la linkul www.facebook.com/pnlploiestiph, unde apar cateva mesaje ale PNL.

Nu mai intelegeti nimic, nu? Ei bine, confuzia continua! Si paginile organizatiilor de cartier din Ploiesti ale PNL si-au schimbat destinatia. Cautati PNL Ploiesti Penes Curcanul si veti gasi www.facebook.com/plr.ploiesti.penes.curcanul. Si de pe pagina www.facebook.com/pages/PNL-Ploiesti-Ienachita-Vacarescu/250894171750643 va zambeste Tariceanu, nu Klaus Iohannis sau Alina Gorghiu. 

Este limpede, pentru oricine, ca nimeni n-a stat sa verifice cum se prezinta, pe internet, filiala PNL Ploiesti, dar si ca diverse persoane, cu atributii in promovarea online, si-au luat si paginile create atunci cand au parasit partidul. Problema, chiar daca nu pare foarte grava in aceste zile, poate crea situatii neplacute in perspectiva alegerilor care urmeaza, confuzia intre partide fiind intotdeauna buna pentru partidele mici cu denumire asemanatoare cu partidele mari. 

Homofobia vine din cuvintele grecesti homos, insemnand „acelasi”, si phobikos, „avand frica de sau aversiune pentru”. Homofobia este termenul prin care se definesc atitudinile si sentimentele negative fata de gay si lesbiene sau aversiunea fata de homosexualitate in general. Ea include, de asemenea, respingerea persoanelor despre care se crede ca ar fi gay si a tuturor lucrurilor asociate cu acestia. Homofobia este componenta cea mai activa si vizibila a heterosexismului.

Iata si cele mai importante forme de manifestare a homofobiei:

Atitudini homofobe - Convingerea sau sentimentul ca gay-i sau lesbienele sunt anormali sau bolnavi.

Limbaj homofob - Utilizarea unui vocabular sau a unor expresii care pot varia de la glume la insulte.

Homofobie inspirata de heterosexism - Falsa convingere ca toti oamenii sunt heterosexuali si ca doar heterosexualitatea este acceptabila si legitima. Aceasta convingere se bazeaza pe ideea ca majoritatea determina si stabileste norma.

Homofobie interpersonala - Manifestarea nonverbala a senzatiei de disconfort, nesiguranta sau teama pe care o simt unele persoane heterosexuale in preajma barbatilor gay sau a lesbienelor.

Homofobie institutionalizata - Crearea si promovarea unor practici institutionale care dezavantajeaza persoanele gay.

Homofobie oportunista - Folosirea homosexualitatii doar pentru un castig personal sau financiar si dorinta de a nu fi perceput ca gay sau asociat cu persoane gay.

Homofobie internalizata - Este o forma a homofobiei care afecteaza persoanele gay in momentul in care acestia preiau si internalizeaza mesajele negative ale societatii cu privire la homosexuali.

Homofobie pasiva (de evitare) - Tacerea sau lipsa de reactie fata de un limbaj sau un comportament homofob.

Violenta homofoba - Manifestarea extrema a homofobiei care poate varia de la atacuri verbale, la crime savarsite din ura fata de LGBT.

Homofobia cuprinde o serie de atitudini și sentimente negative față de homosexualitate sau persoane care se identifică a fi ori sunt percepute ca fiind lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali ori intersex (LGBTI). Se poate manifesta prin apatie, dispreț, prejudecată, aversiune, sau ură, ce poate fi bazată pe o frică irațională, legată uneori de convingerile religioase. Homofobia este asociată comportamentului ostil și defectuos, cum ar fi discriminarea și violența pe baza orientărilor sexuale, neheterosexuale. Un cuvânt provenit de la homofobie este: homofob (subst.), descriind persoana care afișează homobobie sau despre care se crede că ar afișa.

Sunt recunoscute mai multe tipuri de homofobie, printre care:

• homofobia instituționalizată,
• homofobia religioasă
• homofobia susținută de stat
• homofobia internalizată.

Formele de homofobie față de grupurile sociale LGBT au nume specifice similare:

• lesbofobie - homofobia asociată sexismului și manifestată față de lesbiene,
• bifobia - manifestată față de bisexualitate și bisexuali
• transfobia - îndreptată împotriva transsexialismului, transexualilor și persoanelor transgen, și persoanelor intersex, cu variație sexuală sau neconformitate de gen. 

De ce nimeni nu reglementează relaţiile dintre cuplurile de acelaşi sex? Pentru ca majoritatea clasei politice româneşti cred că nu ar mai primi voturile populaţiei. În plus, tema nu este una de actualitate, si nu există o presiune a societăţii civile. De aceea, Romania nu pare pregătită pentru căsătoriile între homosexuali. Pana atunci, miza la care se raportează politicienii, în primul rând, par a fi sondajele şi votul. Astfel că, prin discurs şi acţiuni, se adresează prea mult publicului mediu, se tem să nu provoace prejudecăţile curente.

Spre deosebire de alte state, România stipulează chiar în Codul Civil că o căsătorie nu poate fi încheiată decât între persoane de sex opus. Din aceasta cauza, un homosexual roman nu are dreptul să lase moştenire ceva partenerului său şi nici nu primeşte pensie de urmaş. Dacă perechea sa este în spital, în stare gravă, un homosexual nu poate sta lângă persoana iubită.

În şapte dintre statele Uniunii Europene, cuplurile de acelaşi sex se pot căsători, iar în alte 13 ţări, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt recunoscute. România sta alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Serbia, Muntenegru şi Ucraina, in lista tarilor care stipulează în Codul Civil că actul căsătoriei poate fi încheiat numai între persoanele de sex opus. 

În prezent, in Romania nu mai există legi împotriva persoanelor LGBT. Actele consensuale între două persoane de același sex au fost legalizate în 1996, deși ultima lege care discrimina persoanele gay, Articolul 200 al Codului Penal, a fost abrogată abia în 2001.

Vârsta de consimțământ pentru sex intre gay este de 15 ani, ca si la actele sexuale heterosexuale

Guvernul a adoptat, printr-o Hotărâre, Programul Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”, un program de intervenție la nivelul învățământului liceal și al învățământului superior, ale cărui direcții de acțiune vor conduce la ameliorarea calității educației prin creșterea gradului de trecere de la nivelul liceal către nivelul universitar și îmbunătățirea gradului de menținere a studenților în învățământul universitar. Obiectivele Programului sunt reducerea ratei de abandon școlar în licee, creșterea ratei de absolvire și îmbunătățirea performanței la bacalaureat, precum și o creștere a ratei de înscriere în învățământul superior. Astfel, se preconizează o reducere a abandonului școlar în anii terminali ai liceului la 3,5%, o creștere a ratei de participare și promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanțe slabe, precum și o reducere semnificativă a abandonului școlar în primul an de facultate. Aceste obiective vor fi atinse prin finanțarea de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice a unor proiecte acordate liceelor și universităților prin calificarea și participarea la competiții de acordare de granturi. Programul Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate” se va desfășura pe o perioadă de șapte ani, începând cu luna septembrie 2015. Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au finalizat cel puțin nivelul secundar inferior (clasa a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. În România, în 2013, PTȘ era de 17,3%, ținta urmărită pentru 2020, fiind de 11,3%. La nivelul UE, ținta este de 10%. În anul academic 2013/2014, 20.000 de studenți au abandonat studiile universitare. Studenții considerați în situație de risc de abandon fac parte, de regulă, din următoarele categorii: studenți care au intrat la universitate cu note mici la examenul de bacalaureat, studenți care provin din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate și studenți de etnie romă.

Începând cu luna aprilie 2015 versiunile speciale Lodgy Stepway şi Dokker Stepway pot fi comandate de clienţi în reţeaua Dacia din România. Lansată în 2009, ca serie limitată în gama Sandero, versiunea Stepway a ajuns, de-a lungul anilor, să se impună ca un veritabil succes atât în România, cât şi la export, vânzările sale ajungând să reprezinte, pe unele pieţe, peste 50% din totalul înmatriculărilor modelului Sandero. Atât rezultatele comerciale, cât şi capitalul de imagine pe care şi l-a construit în timp această versiune specială, reprezintă argumentele care au stat la baza deciziei de a include o versiune Stepway şi în oferta modelelor Lodgy şi Dokker. Prezentate la ultima ediţie a Salonului Auto de la Paris, aceste versiuni aduc un plus de temperament și personalitate celor două modele de familie, datorită numeroaselor elemente specifice inspirate din universul vehiculelor crossover: - bară de protecţie faţă (şi spate, pentru Lodgy) în nuanţa caroseriei, - ornamente faţă şi spate de culoare crom satinat, - proiectoare de ceaţă cu ornamente de culoare crom satinat, - elemente de protecţie pentru pasajele roţilor de culoare neagră, - bare de pavilion longitudinale Dark Metal. Aceeaşi nuanţă este utilizată pentru carcasa oglinzilor retrovizoare exterioare şi pentru jantele de aluminiu, - calandru negru cu bandou superior de culoare neagră, Lodgy Stepway şi Dokker Stepway sunt disponibile în cinci nuanțe, printre care o culoare nouă, Bleu Azurite. Pe portierele din față se remarcă stripping-ul specific « Stepway ». Asemenea modelului Sandero Stepway, noile versiuni afişează un stil robust. La interior, Lodgy Stepway şi Dokker Stepway dispun de o tapiţerie specifică cu broderii şi cusături de culoare albastră. Conturul indicatoarelor de bord şi al aeratoarelor este de culoare albastră, nuanţă care se regăseşte și pe marginile faţadei centrale a planşei de bord. Această culoare contrastează în mod plăcut cu nuanţa tapiţeriei, Carbone Foncé, accentuând impresia de dinamism a acestor versiuni. Lodgy Stepway și Dokker Stepway completează gama actuală, fiind dotate cu numeroase echipamente (disponibile în serie sau opțional) : sistemul de navigaţie și multimedia MEDIA NAV, aer condiționat, regulator-limitator de viteză (cruise control), asistenţă la parcarea cu spatele. Lodgy Stepway este disponibil cu motorizările pe benzină 1.2 TCe 115 CP și 1.6 MPI 85 CP. Aceste motoare sunt asociate cu o cutie de viteze mecanică cu 5 trepte. Motorul TCe 115 CP afișează un consum de numai 5,9 l/100 km (ciclu mixt), ceea ce corespunde unui nivel al emisiilor de CO2 de 135 g/km. Motorul 1.6 MPI 85 CP consumă numai 7,0 l/100 km (ciclu mixt), ceea ce corespunde unor emisii de 161 g/km3 de CO2. Lodgy Stepway este disponibil de asemenea în varianta diesel, beneficiind de motorul 1.5 dCi în versiunile de 90 CP și 110 CP. Acest propulsor afișează unele din cele mai reduse consumuri din segment: respectiv 4,2 l/100 km (echivalent cu 109g de CO2) și 4,4 l/100 km (116g de CO2). Oferta de motorizări a modelului Dokker Stepway cuprinde un propulsor pe benzină și două motoare diesel. Oferta pe benzină este constituită din motorul TCe 115 CP, al cărui consum de carburant nu depăşeşte 5,8 l/100 km în ciclu mixt, ceea ce corespunde unui nivel al emisiilor de CO2 de 135 g/km. În varianta diesel, Dokker Stepway este echipat cu motorul 1.5 dCi în versiunile de putere de 75 CP şi 90 CP, motor care se dovedeşte deosebit de economic, cu un consum de numai 4,5 l/100 km în ciclu mixt şi emisii de CO2 de numai 118 g / km. În ceea ce priveşte preţurile, acestea variază între 12 500 de Euro pentru Dacia Lodgy Stepway echipată cu motorul 1.6 MPI de 85 CP şi 15 200 de Euro pentru acelaşi model, echipat cu motorul 1,5 dCI de 110 CP. În cazul modelului Dokker Stepway, tarifele variază între 13 320 de Euro, pentru motorizarea 1.2 TCe 115 CP şi 14 120 de Euro pentru motorizarea 1.5 dCI de 90 CP.

Detalii despre structura gamei precum şi lista completă de echipamente şi preţuri sunt disponibile pe site-ul www.dacia.ro