Executivul a adoptat o Hotărâre de Guvern privind reglementarea prestării de către copii de activităţi remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling. Actul normativ a fost propus de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Astfel, minorul poate presta activităţi remunerate în domeniile menţionate, în baza unor convenţii care se vor încheia între organizator şi părinţi/reprezentant legal al copilului, sau direct cu copilul, dacă are peste 14 ani, dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor/reprezentantului legal. Activităţile remunerate pot fi prestate de copii în calitate de actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, alte concursuri sau activităţi de scenă, dar şi la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune, cu sau fără scopuri publicitare. Copiii mai pot presta activităţi de figurant sau model la şedinţe foto, cu sau fără scopuri publicitare, figurant sau model la prezentări de modă şi sportiv profesionist în sportul de performanţă. Documentul mai prevede că repetiţiile de orice fel, precum şi orice altă etapă menită să asigure buna desfăşurare a activităţilor, sunt considerate parte integrantă a acestora. Activităţile prestate de copil în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling se vor desfăşura cu respectarea mai multor condiţii: să nu fie munci periculoase pentru copii, să se desfăşoare între anumite intervale orare ale zilei, în funcţie de vârsta copilului. De asemenea, durata activităţii prestată de copii trebuie să nu depăşească un anumit număr de ore săptămânal și zilnic, în funcție de vârsta copilului, iar aceste activități să fie însoțite de pauze. Pe durata prestării activităţilor, copilul trebuie să fie însoţit de un adult, care poate fi unul dintre părinţi/reprezentant legal, ori o persoană desemnată de părinţi/reprezentant legal al copilului, faţă de care copilul a dezvoltat o relaţie de ataşament, sau o persoană desemnată de organizator şi agreată de comun acord cu părinţii/reprezentantul legal al acestuia. Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, prestarea de către copii a activităţilor menţionate este condiţionată de informarea prealabilă a serviciul public de asistenţă socială, prin depunerea unei note de informare înainte de începerea efectivă a activităţii. Aceasta trebuie depusă de către părinţi/reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul copilului cu o serie de documente. Potrivit actului normativ, sumele obţinute de copil ca urmare a activității prestate, vor fi administrate conform dispoziţiilor Codului Civil. Dacă există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinţi/reprezentanţi legali a sumelor obţinute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se autosesizează şi solicită părinţilor sau reprezentantului legal să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obţinute din activităţile prestate. În cazul în care părintele/reprezentantul legal nu poate justifica utilizarea sumelor obţinute de copil, DGASPC poate sesiza instanţa de tutelă. Actul normativ prevede și sancţiuni contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 8.000 de lei, în cazul în care părinţii sau organizatorii nu respectă condiţiile impuse prin lege.

Programul pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală va continua şi în 2015. Guvernul a stabilit plafonul garanțiilor care pot fi emise în acest an la nivelul de 10 milioane de lei, printr-o Hotărâre adoptată astăzi. Programul are scopul de a sprijini prin acordarea de garanții guvernamentale asociațiile de proprietari/persoane fizice care doresc să contracteze credite pentru reabilitarea termică a clădirilor, dar care întâmpină dificultăți în accesarea finanțării din cauza lipsei de garanții. De la începutul programului şi până la sfârșitul lunii octombrie 2014 au fost acordate 23 de garanții în valoare de peste 6,4 milioane de lei. Hotărârea de Guvern 736/2010 privind aprobarea normelor de aplicare a OUG 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală, prin care se stabilesc condiții de creditare avantajoase pentru contractarea unui credit cu garanție guvernamentală și dobândă subvenționată de către asociațiile de proprietari/persoane fizice, a fost emisă în august 2010. De asemenea, prin HG 736/2010 s-a detaliat mecanismul de aplicare, prin posibilitatea finanțării de către autoritățile publice locale a maximum 30% din valoarea execuției lucrărilor de reabilitare termică.

La prima extragere ocazională a loteriei bonurilor fiscale, care va fi organizată a doua zi de Paşte, pe 13 aprilie, vor participa bonurile fiscale emise între 2 februarie şi 28 martie, fondul de premiere alocat fiind de 1 milion de lei, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanţelor. Fondul de premiere se va majora cu sumele necesare rotunjirii valorii câştigului aferent unui bon fiscal. Loteria bonurilor fiscale va consta în extrageri lunare sau ocazionale a bonurilor primite de cumpărători şi cu posibilitatea ca, din martie, un client să aibă dreptul să nu achite produsul selectat sau consumat dacă nu a primit bon fiscal de la comerciant. "Ordonanţa prevede că, începând cu 1 martie, în cazul refuzului agentului economic de a emite şi înmâna bon fiscal, cumpărătorul să poată să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzacţie nefiscalizată nu reprezintă altceva decât o încălcare a legii. Aşadar, cumpărătorul poate păstra bunul fără să îl mai plătească în cazul unui refuz al agentului economic de a emite bon fiscal", a transmis săptămâna trecută Ministerul Finanţelor printr-un comunicat.

Oana Vîjială a fost numită mall manager în cadrul AFI Palace Ploiești, începând cu luna ianuarie a acestui an. Deschis în octombrie 2013, după o investiție de peste 50 de milioane de euro, centrul comercial AFI Palace Ploiești își continuă strategia de a fi prima alegere a ploieștenilor în materie de branduri, modă și petrecere a timpului liber, o direcție pe care reprezentanții AFI au adoptat-o încă din stadiul de proiect al mall-ului. Oana Vîjială a revenit în familia AFI pentru a continua această strategie, fiind deja familiarizată cu managementul grupului și, în mod particular, cu AFI Palace Ploiești, după ce, cu puțin timp în urmă a ocupat poziția de Leasing Manager în cadrul departamentului de leasing al AFI Palace Malls Division. Oana are peste 7 ani de experiență în real estate, în principal pe segmentul de retail, iar din noua sa poziție se va ocupa de activitățile administrative ale AFI Palace Ploiești și va coordona o serie de proiecte și campanii. “Sunt foarte bucuroasă pentru oportunitatea de a conduce AFI Palace Ploiești, un centru comercial nou și modern în care cred cu tărie și, de asemenea, să mă alătur din nou echipei AFI. AFI Palace Ploiești are un potențial enorm și acest lucru se datorează rezultatelor foarte bune înregistrate în mai puțin de un an de la deschidere. Este un proiect unic, ce propune oferte și branduri care în mod sigur vor face diferența în alegerile ploieștenilor. Mai mult decât atât, consider că aceia care căutau în București brandurile preferate, precum și o atmosferă de shopping inedită, le găsesc acum chiar în orașul lor, în AFI Palace Ploiești” a declarat Oana Vîjială, Mall Manager AFI Palace Ploiești.

În perioada 2 – 27 februarie a.c., 6 studenți (2 fete și 4 băieți) din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea jandarmi, vor desfășura stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Județean Prahova. Acestora li s-a prezentat specificul unității, programul și misiunile executate de către jandarmii prahoveni. În vederea punerii în practică a cunoștințelor teoretice dobândite pe timpul orelor de curs, aceștia au fost repartizați la subunități cu specific de ordine publică și la cele de pază și protecție instituțională, unde vor fi sprijiniți de ofițeri tutori - cadre cu experiență din cadrul inspectoratului. Aceștia vor fi angrenați în activitățile specifice jandarmilor, își vor desfășura activitatea pe timpul programului de lucru al structurilor unde au fost repartizați, urmând ca, la finalul perioadei de stagiu să fie apreciați funcție de activitățile desfășurate, rezultatele obținute în misiuni și deprinderile acumulate.

În cursul zilei de luni, 02.02.2015, în jurul orei 16.15, o patrulă aparținând Poliției Locale Ploiești a surprins, în zona Gării de Sud a municipiului, trei bărbați care desenau graffiti cu spray pe vagoanele de tren staționate pe liniile de cale ferată. Polițiștii locali l-au legitimat și reținut pe numitul S. Horia, de 23 de ani, cu domiciliul în Ploiești, ceilalți doi reușind să fugă. Suspectul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 100 lei - potrivit art.2 din Legea nr. 61/1991, fapta fiind comunicată și lucrătorilor Poliției Transporturi Feroviare Ploiești, în vederea continuării cercetărilor.

„8 hours overtime for a good cause” este o întâlnire de lucru între profesioniști din diferite domenii și ONG-uri care necesită consiliere profesională pentru o mai bună desfășurare a activităților și pentru creșterea capacității organizației. În loc să cerem bani pentru cauzele din comunitate, cerem profesioniștilor să doneze o seară din timpul lor și ceea ce au mai de valoare – experiența profesională. Echipele de voluntari pot fi specialiști în marketing, comunicare, vânzări, juridic, IT sau management. ONG-urile prahovene au ocazia să aplice pentru a se înscrie în program cu o problemă care poate fi rezolvată de profesioniști într-un anumit domeniu, spre exemplu: campania de comunicare pentru o tabără de tinere, etc. Voluntarii profesioniști prezenți la întâlnirea de lucru „8 ore peste program pentru o cauză bună” nu vor susține traininguri, ci vor lucra în echipe de 3-5 persoane timp de 8 ore, pentru a rezolva problemele propuse de ONG-urile locale. Din dorința de a oferi cât mai multor ONG-uri din Prahova șansa de a pune pe masa de lucru a voluntarilor profesioniști problemele cu care se confruntă în practica de zi cu zi, anunțăm prelungirea cu o săptămână a termenului de primire a aplicațiilor, de la data inițială de 8 februarie ora 23:59, la data de 15 februarie ora 23:59. Formularul de aplicație poate fi accesat aici: http://bit.ly/formularcauze8ore Fundația Comunitară Prahova s-a alăturat mișcării internaționale „8 ore peste program pentru o cauză bună” din dorința de a promova și valorifica voluntariatul profesionist. Aducem împreună experții din comunitatea noastră în beneficiul ONG-urile locale, oferim ploieștenilor o seară de lucru atipică, stăm peste program, pentru a face lumea din jurul nostru mai frumoasă. Fundația Comunitară Prahova, va selecta, împreună cu un juriu independent din comunitatea locală, între 3 și 5 proiecte. (ploiesti.8-i.ro). În 2014, evenimentul s-a desfășurat simultan în 16 orașe din lume. În București, evenimentul s-a desfășurat pentru prima dată în anul 2014 și a adunat 9 echipe de voluntari specialiști care au rezolvat 9 teme punctuale propuse de organizații non-profit. Implicarea voluntară a facilitatorilor, voluntarilor și a organizațiilor a însumat peste 600 de ore, adică 15 săptămâni de lucru ale unui angajat cu normă întreagă. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată acum zece ani la Amsterdam. Pentru mai multe informații despre 8 hours overtime for a good cause: http://www.8-i.ro/

Interviu cu Daniel Petre, directorul Directiei Generale Regionale de Finante Ploiesti

Exista vreo zona din Ploiesti, din Prahova, sau din tara, unde evaziunea fiscala e mai accentuata decat in alte zone?

Daniel Petre: Nu exista teritorialitate, in evaziunea fiscala. Exista, insa, zone de business asupra caror ne concentram mai mult decat asupra altora. In 2014, de exemplu, am prioritizat controlul in constructii, procesarea carnii si in ceea ce priveste munca la negru. Despre primele doua, vedeti zilnic, la tv, cate anchete se fac acum, avand la baza controalele fiscale. Despre munca la negru nu se vorbeste insa, destul de mult.

• In 2014, DGRFP a avut un plan de incasari de 1,7 miliarde de euro si a incasat peste 1,8 miliarde de euro

E asa o mare problema, pentru buget, munca la negru?

Daniel Petre: Este. Pentru ca vorbim de doua categorii: angajari complet la negru, in care si angajatul si firma nu platesc nici un fel de contributii, dar si de asa-numitele salarii subdeclarate. Adica patronul te angajeaza cu minimul pe economie, plateste taxele aferente, dar iti da grosul de bani, la negru. In Prahova s-a desfasurat chiar un proiect pilot pe tema asta. Bucurestiul a ales 270 de firme, iar noi am facut verificarile. Am descoperit o situatie foarte grava, si am stabilit obligatii bugetare de 16 milioane de euro. Practic, rezultatele au fost atat de bune, incat proiectul o sa fie extins in toata tara.

• In Prahova trebuiau colectati, in 2014, 580 de milioane de euro si s-au colectat 642 milioane de euro

Dar cum se poate sa conteze atat de mult salariile subdeclarate?

Daniel Petre: Conteaza. Am descoperit, de exemplu, ca acum se dau, ca salarii mascate, suplimente de hrana, haine, se deconteaza transporurit, se fac cadouri. Am avut un caz cu o firma care a platit o excursie pentru 80 de angajati la Viena. Noi tratam aceste cheltuieli ca pe drepturi salariale pe care patronii nu si le trec asa in evidente.

• In 2014, 120 de milioane de euro s-au incasat numai prin Birourile Vamale

Care e cea mai recenta "fenta"din domeniu? 

Daniel Petre: Cea mai noua? Sa duci oameni in straintate si sa-i platesti pe baza diurnei Ori, nu poti sa-l tii un an pe diurna. Sunt mii de macelari si de lucratori in domeniul alimentar care lucrau in Germania, platiti cu salariul minim in Romania si o diurna de 30 de euro pe zi in Germania. Astea sunt drepturi salariale.

• Cele 270 de controale pe munca la negru au adus la buget 16 milioane de euro.

Ne intoarcem la evaziune. Aici ce metode noi au aparut?

Daniel Petre: Folosirea firmelor din spate. Adica se lucreaza pe societati in cascada, iar una dintre ele, a treia, a patra, intrerupe lantul tva si nu mai plateste nimic. Ne confruntam in continuare cu firme care au ca administratori persoane fara discernamant, sau foarte batrane. Sunt administratori fictivi, evident, altcineva colecteaza banii datoritati statului. Ce e mai grav este ca s-au rafinat un pic. Firmele astea au acum documente fiscale corect intocmite, si in sistem nu se mai vede, pana nu ajunge sa datoreze sume mari. Cand in declaratiile recapitulative nu apar diferente, doar controlul faptic poate sa le arate. Astfel, viteza de reactie a Fiscului scade.

• Desi pare ca Fiscul face ravagii, doar 10.000 de controale au avut loc in 2014, la cele 142.000 de firme din zona de responsabilitate. "Nu vrem sa inchidem pe nimeni, degeaba".

Si ce se poate face?

Daniel Petre: Deja se face. Avem o ordonanta foarte buna, care ne-a permis sa infiintam un  serviciu in fiecare judet, de informatii fiscale, care ii verifica inainte pe cei care vor sa se declare platitori de tva din oficiu. Daca vii cu actele unei firme noi, si tu ai mai avut probleme pe alte firme, nu ti se mai acorda acest drept. La fel, daca ai 84 de ani si te-a apucat cheful sa faci o firma, desi n-ai bani. Asa vrem ca tva-ul sa fie urmarit mai usor, la firmele care lucreaza corect. Avem 7 oameni in acest serviciu, resposabilizati serios. Daca una din firmele careia ii acorzi drept de a lucra cu TVA are probleme, tu, care ai semnat pentru ea, esti urmarit penal.

• 3.200 de angajati are Fiscul, pentru cele 7 judete coordonate fiscal de la Ploiesti. Exista 44 de firme la fiecare angajat al Fiscului

Pentru ca ati amintit de oameni: cum sunt salariile, acum, in sistemul fiscal?

Daniel Petre: Eu zic ca bune. Salariul mediu este de vreo 3.500 de lei, adica destul, pentru o tara ca Romania. Problema e ca inspectorul fiscal nu are dreptul sa desfasoare nici o alta activitate, cu exceptia invatamantului. Pana in 1999, inspectorul fiscal putea fi cenzor, la firme de stat si private. Ii convenea si lui, pentru ca mai castiga un ban. Convenea si statului, pentru ca avea garantia ca situatiile financiare sunt intocmite corect. Ii convenea si patronului, pentru ca avea certitudinea ca nu va fi sanctionat pentru erori, in caz de control. 

• DGRFP Ploiesti se ocupa de sapte judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman si coordoneaza zece birouri vamale de interior si de frontiera.

Dumneavoastra spuneti ca salariile sunt decente. Oamenii Fiscului cum cred ca sunt?

Daniel Petre: Pai, cred ca si ei sunt destul de multumiti. Avem foarte putine cazuri de angajati care au facut ce nu trebuia sa faca. Avem un caz, la Dambovita, cu niste angajati ai Fiscului urmariti de DNA pentru foloase necuvenite. Avem unul si la Arges, condamnat cu suspendare pentru fapte mai vechi. Avem insa si un caz, de cercetat timp de 5 ani, judecat si considerat nevinovat.

• Rata de colectare a datoriilor prin executare silita a ajuns la 67%

Noutati, in 2015, la Finante?

Daniel Petre: O sa fie. Avem nevoie de niste spatii, pentru regionala. Anumite servicii existente la regiune vor avea sedii tot in Ploiesti. Serviciul verificarilor marilor averi, de exemplu. Sunt 15 oameni, care vor avea nevoie de birouri, spatii de arhiva, etc. In rest, stam bine. Avem masini destule, vine tot timpul tehnica de calcul noua. Ne descurcam. Asteptam cu interes si reactia populatiei la Loteria Fiscala, care mi se pare o idee foarte buna. Pana acum, doar Garda Financiara era interesata de bonul fiscal de la magazin. Acum, o sa fie toata lumea interesata, si asta e bine. Daca se inregistreaza venituri legal, banii merg la buget, de unde se intorc prin pensii, somaj, investitii in scol si spitale. Fiscul doar asta face. Nu vrem sa inchidem firme. Vrem doar ca toti cei care datoreaza bani statului sa-i si plateasca.

• Inspectiile fiscale facute in 2014 la 13 mari contribuabili au mai adus la buget, suplimentar, 10 milioane de euro

Proconsul, adica una dintre cele mai indragite trupe rock din Romania, deschide in Ploiesti seria concertelor la care merita sa te duciin acest an. Bodo & Co. vor concerta sambata, 31 ianuarie, la sala de evenimente din complexul Pik Elegance, de la iesirea din Ploiesti spre Bucov.

"Ne-am gandit la ceva care sa semene cu o petrecere privata. Bodo si Proconsul vor canta la cativa metri de fanii muzicii lor, care vor putea sta confortabil, la mese, cu preparate de calitate. Nu ne adresam celor foarte tineri, asa ca am pregatit un meniu vanatoresc, cu friptura de mistret, carnati de caprioara si un desert romanesc. Biletul costa 95 de lei si mai avem cateva zeci, din cele 300, cate am scos la vanzare", spune Sorin Nita, managerul Pik Elegance.

Proconsul este o formație de muzică rock înfințată în 1999 si a fost prima trupa din Romania care a castigat trofeul Cerbul de aur . In 1999 devin cunoscuti, cu piesa De la rusi vine ploaia… In anul 2001, Proconsul a scos un album atat de bun, “Mi-ai luat inima”, incat a devenit cel mai piratat album rock din Romania, cu 50.000 de exemplare vandute oficial si peste 30.000 de copii ilegale. 

Bilete si Info concert: www.facebook.com/pikelegance sau 0753 66 44 22