- La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

- În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

- În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.

– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

- În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

- Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

- Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

- La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

- Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.

- Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.

- Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

- De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

- Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

- Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

În acestă zi începe să se manifeste o divinitate feminină care controlează torsul, denumită Joimăriţă sau Joimărică. Despre ea se spune că este soră cu Muma Pădurii. Rolul Joimăriţei este acela de a pedepsi fetele leneşe sau nevestele tinere care nu au terminat muncile casnice specifice perioadei de iarnă.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Joia Mare - Joia Neagră; Joia Verde; Moşii de Joimari; Nunta Urzicilor

Tradiţii: 

Deschiderea Raiului În această zi se spune că se deschide Raiul, care va rămâne deschis până la Rusitori (şapte sau nouă zile după Rusalii).

Nunta Urzicilor În această zi încep să înflorească urzicile, marcându-se astfel momentul din care acestea nu mai pot fi consumate. Interdicţia are ca substrat simbolic şi credinţa că Iisus a fost bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.

Obiceiuri: 

În această zi morţii se întorc la vechile lor locuinţe, unde vor sta până în sâmbăta dinainte de Rusalii sau până în Duminica Mare. Locul predilect al acestor suflete este streaşina casei, de aceea în curţi se aprind focuri pentru morţi, pentru ca aceştia să aibă lumină şi căldură. Se dau de pomană colaci şi se aprind lumânări pentru cei decedaţi.

În ziua de joi se împarte de dimineaţă fiertură de grâu, varză, fasole, cartofi care se pun în ulcele noi, împodobite cu brebenei. Pentru morţii uitaţi se face un colac special, lung, numit uitata, care se dă de pomană. Femeile dau de pomană orez fiert cu prune. Din prunele împărţite se păstrează câteva, acestea fin un leac pentru abubă (umflături ale gingiilor).

Pentru morţi, se dă apă de pomană: se aruncă pe mormânt o găleată sau două de apă sau se duce apă la femei bătrâne.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Joi în Săptămâna Patimilor nu se spală rufe deoarece se crede că la morţi, în loc să se ducă pomana, se duce apa murdară de la spălat.

Se perie cânepa şi se începe torsul ei, ca să fie spor peste an.

Dacă în Joia Mare se pune cloşcă, ea va scoate numai cocoşi.

Se dă de pomană uliului ca să nu mănânce puii vara.

Cine doarme în această zi va fi leneş întreg anul.

Se ţine pentru a fi ferit de secetă sau de piatră.

Joia mare se ţine pentru primejdii şi pomenirea morţilor. Cine nu o serbează visează rău şi îi ies în cale strigoi.

Se dă foc la gunoiae ca să nu rămână şerpii în curte.

Cine posteşte din ziua de Joi Mare până în ziua de Paşti şi nu mănâncă nimic, acela va şti cu trei zile înainte că va muri.

În această zi se plantează pomi, crezând că se vor prinde mai uşor decât în alte zile.

Buba rea (cărbune, erizipel) se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joi Mare.

Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.

Fetele care vor să fie scoase la joc fură mătrăgună din curtea unui vecin şi o îngroapă pe pragul bisericii ca să treacă proetul peste ea.

În Joia Mare se face câte o cunună de flori pentru fiecare membru al familiei şi se aruncă pe acoperiş. Cel a cărui cunună se usucă prima, va muri în decursul acelui an.

Dacă moare cineva în sat în Joia Paştilor, ouăle roşii nu vor ieşi frumoase.

sursa: www.cimec.ro 

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Alături de ouăle roşii, pasca reprezintă simbolul alimentar al sărbătorii Paştelui. Potrivit regulilor cultului creştin ortodox, pasca este preparată din aluat dospit.

În mod tradiţional, pasca este preparată din făină de grâu la care se adaugă produse lactate, ouă şi zahăr. Fiind un element central al mesei pascale, fiecare dintre etapele de preparare sunt marcate de o serie de prescripţii rituale. Astfel, făina trebuie să fie curată, de grâu ales, cernută prin sită deasă; cojile de ouă folosite pentru aluat nu se aruncă decât pe o apă curgătoare; făina de pe lopata cu care se bagă pasca în cuptor se adună şi se presară pe stratul de varză; când se bagă în cuptor, se face cruce cu lopata sus pe pereţii şi apoi la gura cuptorului. Aceste prescripţii se aplică şi persoanei care prepară pasca: femeile se spală pe cap, se piaptănă, îşi pun haine curate şi fac mătănii sau spun rugăciuni înainte de a începe iar când se apucă de frământat, se închină.

Pasca reuneşte semnificaţii complexe, pornind de la simbolistica ingredientelor (grâul - simbol al renaşterii) şi a formei (rotundă - deoarece se spune că scutecele lui Iisus aveau această formă sau dreptunghiulară - după forma mormântului lui Iisus) pentru a condensa ideea biruinţei vieţii asupra morţii. Corelată cu simbolurile renaşterii şi regenerării incluse în caracterul acestei sărbători, pasca devine un aliment cu virtuţi revitalizante şi revigorante pentru cei care o consumă.

sursa: www.cimec.ro 

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Ouăle nu se fac cu alte culori decât roşu deoarece morţii le vor găsi seci pe lumea cealaltă.

Oamenii ţin această sărbătoare pentru că altfel le va merge din sec tot restul anului.

În această zi nu se pun răsaduri şi nici cloşca pe ouă pentru că vor ieşi seci. Nu se coace pâine şi nu se seamănă nimic şi nici nu se lucrează la vie.

Nu se mănâncă urzici pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici.

Se ţine post ca să fie belşug în casă.

În Vinerea Mare fetele se suie în clopotniţă şi sună clopotul ca să crească cânepa.

În Vinerea mare oamenii se spală ca să nu se umple de bube sau de friguri.

Ca să fie protejate casele livezile şi animalele erau afumate şi înconjurate de trei ori.

Vinerea Mare se ţine pentru gândaci.

Dacă plouă în Vinerea Mare, va fi un an îmbelşugat.

Cojile de ouă folosite pentru pască nu se aruncă decât pe o apă curgătoare, ca să nu atace peste vară uliul găinile sau puii.

Covata şi lopata în care s-a preparat pasca nu se spală, ci doar de udă cu apă, pentru că dacă sunt spălate va bate grindina, iar cine nu le udă deloc, se va usca.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

În unele zone pasca se face în Sâmbăta Mare. Din anafura de Paşti sau din crucea paştei se spune că a făcut Dumnezeu, în Sâmbăta Paştelui, toate florile şi toate seminţele (cerealele). A sfărâmat crucea de la pască mărunt şi a aruncat în părţi peste lume şi toate au răsărit. Crucea de la pască se păstrează, iar atunci când se apropie o furtună mare, se face cruce cu ea în direcţia grindinei şi se spune: "cum s-a schimbat pasca la faţă în cuptor, aşa să se schimbe şi furtuna care vine. Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru că 

Cojile de ouă consumate în această zi se aruncă pe o apă curgătoare. Ele vor da de ştire Blajinilor că a sosit Paştele. Din cojile de ouă roşii se înfruptă şi cei care au murit spânzuraţi sau înecaţi.

Se spune că în noapte de Paşti, la miezul nopţii, se deschide în fiecare an cerul. Cine priveghează în această noapte, dacă va vedea cerul deschis, va primi de la Dumnezeu tot ce va cere.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Cine moare în Sâmbăta Paştelui nu e nici cu morţii nici cu viii.

Dacă pomii nu rodesc, gospodina le mânjeşte tulpinile cu aluat de pască.

În această noapte oamenii merg la câmp pentru a vedea comorile arzând. Comorile care ard de seara până la miezul nopţii sunt comori rele, iat cele care ard de la miejul nopţii până la ziuă sunt comori curate.

Oasele şi resturile de la miel sunt îngropate la rădăcina unui măr sau păr sănătos pentru ca familia respectivă să fie tot anul sănătoasă.

Se udă vitele cu apă sfinţită de la Botez, spre a avea noroc de ele.

Cine fură ceva în noaptea Paştelui va putea fura tot timpul anului fără să fie prins.

Straturile de flori plantate în această zi se fac frumoase.

Din aluatul de pască se face o pască mai mică pentru vaci care trebuie sfinţită şi împărţită animalelor pentru a fi protejate şi a da lapte mult.

Ca să nu îţi fure nimeni de la câmp, nu se dă nimic din casă în Sâmbăta Paştelui.

Când se iese de la Înviere nu se mănâncă nimic cu carne, ca să nu vină lupii la vite.

După ce se iese de la Înviere nu se mănâncă ouă, că pe urmă miroase gura.

Singura zi în care femeia poate să bată bărbatul este în sâmbăta Paştelui.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va merge direct în Rai deoarece în această perioadă porţile Iadului sunt Închise.

De Paşti cine merge la biserică pune în sân un ou roşu ca să fie totdeauna rumen la faţă.

Se spune că toţi cei care ciocnesc ouă roşii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă.

Omul al cărui ou se sparge mai repede este mai slab şi va muri mai curând.

Cojile ouălor roşii nu se aruncă afară în ziua de Paşti pentru că se duce norocul.

Fetele mari şi flăcăii tineri se uită în apa din fântână când se întorc de la slujbă, ca să fie frumoşi tot anul.

Cine mânăncă în ziua de Paşti caş, va fi tot anul alb la faţă.

În ziua de Paşti e bine să se consume întâi carne de peşte sau de pasăre, pentru ca oamnii să fie iuţi ca peştii şi uşori ca păsările în anul ce urmează.

De o parte şi alta a pragului casei se pune o glie de iarbă verde ca să fie belşug în casă.

Usturoiul sfinţit în această zi împreună cu smirnă şi busuioc este folosit de fete ca să fie plăcute şi apărate de farmece. Usturoiul şi busuiocul acestea, semănate ca să se înmulţească, sunt bune de leac.

Cu lumânarea de la Înviere se înconjoară casa ca să fie protejată. Lumânările de la Înviere se păstrează tot anul şi se aprind pe timp de furtună, inundaţii, fulgere.

Cine doarme în această zi, va avea viermi în straturi.

În ziua de Paşti nu se mătură pentru că face grâul secară.

Nu se cerne în ziua de Paşti deoarece din tărâţe se fac lăcuste care vor ataca culturile.

Cine vrea să ştie dacă va avea noroc, să ia un ou roşu sfinţit din ziua de Paşti şi să-l păstreze până la Paştele următor. Dacă oul e plin înăuntru, e cu noroc, dacă e gol, nu.

Cine vrea să aibă noroc la pescuit, ia o bucăţică de anafură şi o aruncă în apă ca să prindă tot anul peşte.

Dacă plouă în ziua de Paşti, perioada până la Rusalii va fi ploioasă. Dacă bate grindina, anul va fi îmbelşugat.

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste 

Oul - simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos. VEZI VIDEO

Citeste toate articolele din sectiunea www.myploiesti.ro/paste