Producătorul de vinuri Budureasca, din regiunea Dealu Mare, a avut în anul 2014 o cifră de afaceri de 15 milioane de lei și o rată a profitului de 6 ori mai mare decât în 2013. Directorul executiv al Budureasca, Olga Miloiu, a afirmat că 2014 a fost un an reușit pentru Budureasca. “Anul trecut s-a încheiat cu o creștere semnificativă, ceea ce ne-a creat premise favorabile pentru a ne propune obiective îndrăznețe și în 2015, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, căreia îi vom acorda o atenție sporită în viitorul apropiat”, a mai declarat Olga Miloiu. Din cele 280 de hectare de viță de vie ale Budureasca, in 2014 s-a produs un total de circa 1,6 milioane de litri de vin (dintre care 677.000 de litri de vin alb, 696.000 de vin roșu, iar 226.000 de litri de vin roze). Anul trecut a fost favorabil pentru aproape toate soiurile, în special pentru Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, Merlot și Cabernet Sauvignon. Noi medalii pentru Budureasca la concursurile interne și internaționale desfășurate în 2014. Anul 2014 a fost unul prolific pentru Budureasca și la capitolul medalii și premii obținute la concursurile de vin din țară și din străinătate. Producătorul român a obținut medalii de aur, argint și bronz la competiții internaționale precum Mondial du Bruxelles, Decanter, International Wine Challenge, International Wine and Spirit Competition, International Wine Contest Bucharest, Mundus Vini si Berlin Wine Trophy. Despre BUDUREASCA: Brandul Budureasca a fost creat in anul 2009. Viile Budureasca se intind pe o suprafata de 300 hectare situate la o altitudine cuprinsa intre 175 – 400 m, in inima renumitei podgorii Dealu Mare si in imediata apropiere a rezervatiei arheologice cu acelasi nume. Traseele Vaii Budureasca cuprind 31 de situri arheologice care fac dovada celei mai dense asezari umane stravechi din Dacia. Despre VINURI Vinurile rosii produse la Budureasca sunt obtinute din struguri de Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Merlot, Pinot Noir, Shiraz. Vinurile obtinute din aceste soiuri de struguri prezinta o intesitate coloranta ridicata, culoarea fiind stralucitoare si rezistenta in timp. Vinurile sunt catifelate, extractive si foarte pline, castigand foarte mult prin invechire. Vinurile albe produse la Budureasca sunt Sauvignon Blanc, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Chardonnay, Feteasca Alba, Pinot Gris, Riesling si Muscat ottonel. Vinurile rose de Budureasca sunt obtinute din struguri de Busuioaca de Bohotin, Syrah si prin cupajare in diferite proportii din struguri de Feteasca Neagra, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon. Nu in ultimul rand, in colectia de vinuri se regasesc si cateva cupaje – creatii deosebie care poarta semnatura de autor a vinificatorului Stephen Donnelly: Noble 5 – un cupaj de 5 vinuri rosii, unic pe piata romaneasca, Zenovius si Reserve – cupaje din vinuri rosii care si-au consolidat deja locul in portofoliul produselor de succes, Fume, Oro Manisa si Daphix – cupaje din vinuri albe cu o structura si personalitate remarcabile. Despre CRAMA Noua crama Budureasca, finalizata in primavara anului 2013 are o suprafata de 5.200 mp fiind una dintre cele mai noi si mai mari crame din Dealu Mare. Crama este ingropata pe 3 dintre laturi pentru a se incadra perfect in peisaj si pentru a beneficia de un control termic ridicat. Prin constructia avangardista si tehnologia de ultima ora utilizata pentru echiparea ei, crama BUDUREASCA este una dintre cele mai moderne crame din Romania, cu o capacitate de productie si stocare de 3 mil. litri vin. Complexul dispune de asemenea de birouri si mai multe spatii pentru degustare cu vedere spre sala baricurilor precum si un magazin pentru desfacere si vanzare. Degustarile organizate la Budureasca sunt o expresie a profesionalismului și a bunului gust pentru a-i multumi si pe cei mai exigenti dintre participanţi.

Calitatea aerului pe care il respiri este esentiala pentru sanatatea ta. Umiditatea excesiva poate fi cauza principala a dezvoltarii sporilor de mucegai si a bacteriilor, iar solutiile pentru evitarea acestor neplaceri sunt la indemana oricui acum, prin Aleco Air. Produsele special concepute pentru imbunatatirea calitatii aerului de acasa sau de la birou sunt accesibile si usor de procurat. De aceea, trebuie sa incepi sa masori cu simt de raspundere umiditatea din spatiile in care-ti petreci timpul, mai ales daca ai observat deja schimbari cauzate de acest factor. Iata care sunt materialele si obiectele afectate vizibil de umiditate, care ar trebui sa-ti atraga atentia: Alimentele greu perisabile care rezista mai putin Conservele si alimentele ambalate care nu trebuie pastrate in frigider (cu ar fi faina) se strica mai repede decat ar trebui in camara? Acesta este primul semn ca umiditatea din locuinta ta depaseste parametrii obisnuiti. Poti verifica aceasta ipoteza cu ajutorul unui termohigrometru performant, care iti va indica atat temperatura, cat si umiditatea din spatiile de depozitare a alimentelor. Peretii care au urme de mucegai Sporii de mucegai si bacteriile sunt in mediul lor atunci cand umiditatea este crescuta. Mirosul de igrasie nu doar ca este extrem de neplacut, dar iti poate afecta odihna si capacitatea de a te concentra. De aceea, ar trebui sa iei masuri si sa folosesti un indicator de calitate a aerului. Il poti monta acasa sau la locul de munca pentru a detecta densitatea de CO2 din aerul pe care il respiri, umiditatea si temperatura din incapere. Piesele de mobilier afectate de igrasie Mobilierul, in special cel realizat din lemn natural, este sensibil la umiditate. Atunci cand nivelul de umiditate este crescut, este favorizata aparitia igrasiei si chiar umflarea lemnului. Daca vrei sa te asiguri ca mobila ta este in siguranta, masoara constant umiditatea aerului cu ajutorul unui umidometru. Acesta este creat special pentru obiecte din lemn si este precis si sigur.

1. Colectarea veniturilor bugetare în trim I 2015. Nivelul veniturilor a fost influențat de impactul reducerii CAS și al introducerii scutirii de impozit pe profitul reinvestit Creșterea colectării TVA se datorează atât măsurilor ferme de combatere a evaziunii, prin activitatea DGAF, cât și introducerii noilor prevederi cu privire la înregistrarea în scop de TVA. Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF in trim I 2015 a însumat 47.047,34 mil.lei, ceea ce reprezintă: 

         - un grad de realizare de 109,15% a programului de încasări venituri inclusiv taxa de clawback  (43.102,69 mil. lei);

- o depăşire cu 10,89% - indice nominal, cu 4.620,08 mil.lei în cifre absolute mai mult decât în perioada similară a anului 2014 (42.427,26 mil.lei), 

Diferente absolute (realizari trim. I 2015 față de legea bugetară): 3.944,65 miliarde lei

La bugetul de stat  s-au încasat  32.647,96 mil.lei, cu 4.457,97 mil. lei (15,81 % indice nominal) mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2014 (28.189,99 mil.lei), înregistrându-se un grad de realizare a programului de încasari de 110,95% 

a)La impozitul pe profit s-au încasat  3.120,51 mil. lei, cu 20,72 mil.lei ( -0,66% indice nominal ) mai putin decât în 2014 (3.141,23 mil.lei), cu un grad de realizare a programului de 95,84 %   

b)La impozitul pe venit s-au încasat  6.385,67 mil. lei, cu 807,26 mil.lei ( 14,47% indice nominal ) mai mult decât în 2014 (5.578,41 mil.lei), inregistrandu-se un grad de realizare de 106,08%

c)În domeniul  accizelor (inclusiv taxa pe viciu), faţă de încasările din perioada analizată a anului precedent (5.180,64 mil.lei),  accizele au fost mai mari cu 10,66 % (în termeni nominali),  veniturile colectate cumulat 3 luni 2015 fiind de 5.732,71 mil. lei ( plus 552,09 mil.lei); gradul de realizare a programului la aceasta taxa a fost de 98,18%

d)Încasările la capitolul „rest venituri” au fost mai mari cu 394,58 mil.lei (18,98) fata de cele din aceeasi perioada a anului 2014 (realizări 2014 2.078,93 mil.lei, respectiv 2.473,51 mil.lei – realizari in anul 2015), gradul de realizare a programului a fost de 144,03%

e)Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 14.550,72 mil. lei, cu 2.509,08 mil.lei ( 20,84 % indice nominal ) mai mari decât  încasările din perioada similară a anului 2014 ( 12.041,72 mil. lei), gradul de realizare a programului fiind de 117,03%.

Volumul încasărilor brute din TVA, în trimestrul I 2015, a fost de 18.136,14 mil.lei cu 1.503,21 mil.lei mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioada a anului 2014 (16.632,93 mil.lei). La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate  se constată o creştere a volumului sumelor încasate cu 14,53% indice nominal ( 5.140,54 mil lei in trimestrul I 2015 faţă de 4.488,27 mil lei în perioada similară a anului 2014); gradul de realizare a programului de încasări a fost de  105,12% 

La bugetul asigurărilor sociale de stat  se constată  o scadere cu 5,67%  (8.857,16 mil lei cumulat pe primele 3 luni ale anului 2015 faţă de 9.389,95  mil lei în perioada similară a anului 2014), înregistrându-se un grad de realizare a programului de 105,14%. (menţionăm faptul că încasările din 2015 la acest buget sunt influentate negativ de  cresterea volumului varsamintelor la Pilonul II de pensii, precum si de reducerea cu 5 p.p a contributiei datorate de angajator); 

La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj se constată o creştere cu 11,88% (401,69 mil lei in trimestrul I 2015 faţă de 359,05  mil lei în perioada similară a anului 2014) înregistrându-se un grad de realizare a programului de 110,53%.

Direcţia Regională a Finanţelor Publice Ploieşti informează  contribuabilii:

10 APRILIE TERMEN PENTRU: 

•Depunere Declaratiei de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art.152 din Codul fiscal (formular 096)

20 APRILIE TERMEN PENTRU:

•Depunerea Declaratiei speciale de TVA (sistem VOES) pentru trimestrul precedent - persoanele impozabile nestabilite in U.E. care presteaza servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune persoanelor impozabile;

- persoanele impozabile stabilite in U.E., dar in alt stat membru decat statul membru de consum care presteaza servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune. 

NOUTATI LEGISLATIVE 

Legea nr. 54/2015 – pentru completarea art. 73 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (M.O. 198/25.03.2015).

O.M.F.P. 256/2015 – pentru modificarea si completarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare- dezvoltare la determinarea profitului impozabil, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr.2086/4504/2010 (M.O. 178/16.03.2015).

O.P.A.N.A.F 632/2015 – pentru aprobarea modelului si continutului formularului (311) “ Declaratie privind taxa pe valoare adaugata colectata, datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoare adaugata a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit.a)-e), lit.g) sau lit h) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (M.O. 178/16.03.2015). 

CONSTANTIN RĂDULESCU

DIRECTOR  GENERAL

Patronatul Serviciilor Private din Romania (PSPR) se pronunta ferm impotriva incercarilor repetate ale specialistilor din Ministerul Finantelor Publice de a ignora realitatile pietii muncii specifice secolului XXI.

PSPR atrage atentia Ministerului Muncii ca, prin actiunile sale pur birocratice, Ministerul Finantelor Publice compromite procesul de creare de locuri de munca cu valoare adaugata, situatie caracteristica profesiilor liberale si drepturilor de autor, al caror statut este reglementat prin legi speciale. Indirect, propunerile facute de Ministerul Finantelor Publice desfiinteaza in fapt sensul profesiilor liberale si drepturilor de autor si rolul lor intr-o economie bazata pe competenta si profesionalism.

In contextul actualelor proiecte de acte normative prin care se intentioneaza abrogarea punctului 1 din HG nr. 44/2004 (Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal) si, totodata, stabilirea unor criterii comune de reconsiderare ca dependenta a activitatii desfasurate de catre orice persoana fizica, fara a se diferentia intre activitatile care genereaza venituri din profesii liberale si drepturi de autor, pe de o parte si activitatile desfasurate de persoanele fizice autorizate infiintate in baza OUG nr. 44/2008, pe de alta parte.

Prin prezenta, dorim sa atragem atentia asupra pericolului iminent, de o gravitate extrema, cu privire la independenta si chiar existenta profesiilor liberale si a drepturilor de autor, creat prin initiative legislative de genul celor mai sus enuntate.

Intrucat modificarea Codului Fiscal din anul 2010, in sensul introducerii criteriilor de dependenta prevazute de art. 7, ar fi putut să aibă un impact negativ semnificativ asupra persoanelor care exercită profesii liberale si drepturi de autor, legiuitorul a clarificat, la scurt timp, aceasta situatie prin introducerea punctului 1 din HG nr. 44/2004 privind exceptarea neconditionata a activităţilor ce generează venituri din profesii libere si drepturi de autor de la reconsiderarea în activitate dependentă.

Aceasta exceptare este pe deplin intemeiata avand in vedere faptul ca exista diferente fundamentale intre activitatea care genereaza venituri din profesii liberale/drepturi de autor si activitatea prestata de catre o persoana fizica autorizata (PFA). Orice asimilare intre aceste activitati se poate face numai cu incalcarea oricarui temei juridic si principiu statutar al profesiilor liberale si drepturilor de autor. Diferentele sunt atat de evidente incat o asimilare a tratamentului aplicabil nu are niciun fundament logic sau juridic. Astfel, PFA se infiinteaza si functioneaza in baza OUG nr. 44/2008, iar profesia liberala si drepturile de autor se exercita conform legii specifice. Caracterul independent al profesiei liberale este reglementat prin legea specifica. Independenta profesiilor liberale si drepturilor de autor tine nu numai de natura acestora, cat mai ales de esenta lor, in timp ce independenta PFA-ului este recunoscuta doar in contextul in care nu sunt indeplinite criteriile de dependenta prevazute de legislatia fiscala. Spre deosebire de PFA, persoanele care exercita profesii liberale respecta un cod etic/deontologic, au un nivel specific/corespunzător de pregătire pentru practicarea profesiei, incheie asigurare de raspundere profesionala, au obligatie legala de a participa la pregatirea profesionala continua, fac parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei. De asemenea, dreptul de autor este recunoscut si garantat in conditiile legii specifice, este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial, aspecte care nu se regasesc in cazul PFA-ului.

Dacă se va elimina exceptia prevazuta de punctul 1 din HG nr. 44/2004 se va genera, in mod cert, un risc major ca profesiile liberale si drepturile de autor să fie reconsiderate în baza unei interpretări subiective a organului fiscal, cu consecinta directa a suprimarii independentei acestor profesii, asa cum aceasta este reglementata prin legea specifica si cum rezulta din natura activitatii care genereaza venituri din profesii libere si drepturi de autor.

In masura in care legislatia aplicabila fiecarei profesii liberale reglementeaza caracterul sau independent, precum si in masura in care indepedenta drepturilor de autor este reclamata de natura acestor drepturi asa cum este ea legiferata, o eventuala modificare legislativa fiscala care ar permite

reconsiderarea unei astfel de activitati in dependenta ar echivala cu o dublare a cadrului legislativ, incalcandu-se astfel principiul unicitatii reglementarilor legale, de natura sa afecteze dezvoltarea profesiilor liberale si drepturilor de autor in Romania.

Intelegem ca exista situatii in care activitatea PFA-urile s-a indepartat, in ultimii ani, de la sensul avut in vedere de actul normativ care o reglementeaza (OUG nr. 44/2008), insa acesta nu reprezinta un motiv pentru care, prin modificari ale legislatiei fiscale, sa fie afectate profesiile liberale sau drepturile de autor.

Profesiile liberale si drepturile de autor reprezinta un segment extrem de important in orice stat de drept, iar rolul lor in dezvoltarea societatii romanesti este atat de important incat astfel de initiative legislative fiscale nu fac decat sa conduca la scaderea interesului profesionistilor de a desfasura astfel de activitati in Romania, cu consecinta suprimarii existentei acestor profesii in societatea romaneasca sau, cel putin, a restrangerii drastice a ariei lor de desfasurare, fapt care ar avea un impact negativ semnificativ asupra intregii societati romanesti.

Pentru toate aceste motive, consideram ca este absolut necesara mentinerea punctului 1 din HG nr. 44/2004 prin care, in mod corect si legal, se reglementeaza imposibilitatea reconsiderarii ca dependente a activitatilor care genereaza venituri din profesii liberale si drepturi de autor, in totala armonie cu legislatia de organizare si exercitare a acestora.

Patronatul Serviciilor Private din Romania

Prin Presedinte Parvan Nicolae-Cristian

Deschiderea celui de-al II-lea brand din cadrul proiectului MOOZA Pop-Up store a avut loc pe 2 aprilie în Băneasa Shopping City. Culorile pastelate și materialele diafane definesc stilul brand-ului Oana Nuțu. Designerul va avea propriul magazin, timp de o lună, în Băneasa Shopping City. Colecțiile Oanei Nuțu cuprind rochii de inspirație art deco, cu aplicații spectaculoase din dantelă și voal ce accentuează perfect personalitatea femeilor etern visătoare. Elegante, rafinate și în culori pastelate, toate colecțiile designerului sunt realizate la comandă respectând criterii importante, precum fizionomia, înâlțime și stilul fiecărei cliente. La deschiderea oficială a brand-ului Oana Nuțu, desfășurată joi, 2 aprilie au participat cliente, bloggeri, jurnaliști de fashion, precum și vedete. Toți invitații s-au delectat cu creațiile designer-ului. MOOZA Pop-Up store s-a transformat pentru o seară într-o grădină victoriană cu elemente de decor ce au pus în evidență ținutele Oanei Nuțu și au reliefat nuanţele pastelate și croielile elegante. MOOZA Pop-Up store este un proiect unic în România, ajuns la a II-a ediție, care își propune să ofere o primă experiență comercială antreprenorilor aflați la început de drum. Cei care au dorit să se înscrie în competiţie au urcat pe platforma www.baneasashoppingcity.ro/mooza câte un videoclip de prezentare a brand-ului, iar câştigătorii au fost desemnaţi în funcţie de numărul de voturi.

Lungimea degetelor unei persoane poate oferi informaţii despre inteligenţa acesteia, despre riscul pe care îl prezintă în faţa cancerului, şi chiar despre orientarea sa sexuală. Este vorba însă doar despre degetul arătător şi cel inelar, relatează View Zone, citat de gandul.info. 

Prima parte a cercetării a presupus analizarea rezultatelor obţinute de 75 de copii la o serie de teste (Standardised Assessment Test/SAT) în funcţie de dimensiunile celor două degete menţionate anterior. Astfel, oamenii de ştiinţă au constatat că abilităţile celor mici la matematică şi literatură se modifică în concordanţă cu lungimea degetelor. Acest lucru se datorează diferenţelor nivelurilor de testosteron şi estrogen din pântecul mamei, ce influenţează atât dezvoltarea creierului bebeluşului, cât şi a lungimii degetelor, susţin cercetătorii. Un nivel mai mare de testosteron face ca degetul inelar să fie mai lung decât arătătorul, în vreme ce nivelul crescut de estrogen are efect invers. Cercetătorii au legat aceste informaţii de altele deja cunoscute: „Testosteronul ajută la dezvoltarea zonelor din creier asociate deseori cu o gândire foarte matematică”, a explicat dr. Mark Brosnan. „Pe de altă parte, estrogenul face acelaşi lucru, însă în zonele asociate cu abilităţile de comunicare, verbale”, a adăugat acesta, precizând totodată că, în timpul studiului, copii al căror deget inelar era mai lung s-au dovedit a fi mai buni la matematică. De asemenea, specialiştii au stabilit că fetele al căror deget inelar este mai scurt comparativ cu cel arătător au obţinut rezultate mai bună la testul de literatură.

O cercetare anterioară publicată în „British Journal of Cancer” sublinia că bărbaţii al căror index este mai lung decât inelarul prezintă mai puţine riscuri de a dezvolta cancer la prostată. O expunere mai mică la testosteron, asociată cu un index mai lung, scade riscul apariţiei acestei boli, susţin oamenii de ştiinţă. În ceea ce priveşte orientarea sexuală, o altă cercetare amintită de sursa citată a arătat că femeile heterosexuale au, de obicei, degetul arătător şi cel inelar de dimensiuni similare. În cazul bărbaţilor homosexuali, indexul este mai scurt decât inelarul, toate aceste caracteristici fiind, de asemenea, influenţate de nivelul de testosteron. În cazul lesbienelor însă, caracteristicile degetelor sunt similare celor specifice bărbaţilor, spun specialiştii.

In Romania se deschid săptămânal challenge-rooms si escape-rooms. Mai populare, escape room-urile sunt gândite pentru a evaluat logica, intuiţia, atenţia la detalii şi altele. Challenge room-urile oferă mai mult, pot da detalii despre modul în care un angajat se raportează la aspecte financiare, ce decizii ia, cât de cinstit este în competiţie şi cât de departe ar merge pentru a câştiga. 

In Ploiesti exista deja un escape room. Pe strada Romana nr. 106, la Teatrul Ancuța, vei gasi X3M Real Escape.

Credinţe şi superstiţii: 

Joi în Săptămâna Patimilor nu se spală rufe deoarece se crede că la morţi, în loc să se ducă pomana, se duce apa murdară de la spălat.

Se perie cânepa şi se începe torsul ei, ca să fie spor peste an.

Dacă în Joia Mare se pune cloşcă, ea va scoate numai cocoşi.

Se dă de pomană uliului ca să nu mănânce puii vara.

Cine doarme în această zi va fi leneş întreg anul.

Se ţine pentru a fi ferit de secetă sau de piatră.

Joia mare se ţine pentru primejdii şi pomenirea morţilor. Cine nu o serbează visează rău şi îi ies în cale strigoi.

Se dă foc la gunoiae ca să nu rămână şerpii în curte.

Cine posteşte din ziua de Joi Mare până în ziua de Paşti şi nu mănâncă nimic, acela va şti cu trei zile înainte că va muri.

În această zi se plantează pomi, crezând că se vor prinde mai uşor decât în alte zile.

Buba rea (cărbune, erizipel) se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joi Mare.

Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.

Fetele care vor să fie scoase la joc fură mătrăgună din curtea unui vecin şi o îngroapă pe pragul bisericii ca să treacă proetul peste ea.

În Joia Mare se face câte o cunună de flori pentru fiecare membru al familiei şi se aruncă pe acoperiş. Cel a cărui cunună se usucă prima, va muri în decursul acelui an.

Dacă moare cineva în sat în Joia Paştilor, ouăle roşii nu vor ieşi frumoase.

sursa: www.cimec.ro