myPloiesti

myPloiesti

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected]

Corupții și risipitorii din Sănătate se vor gândi de două ori dacă să continue să cheltuie nechibzuit banii pacienților, știind că facturile de cumpărare ale achizitorilor publici reprezintă, pentru Curtea de Conturi și DNA, probe ale încălcării legislației achizițiilor publice, a căror publicare din oficiu și on-line va opri de la deturnare peste 300 milioane EUR anual, cu care se vor putea salva mai multe vieți omenești, oferind pacienților mai multe medicamente, tratamente și servicii medicale. Urmează votul Camerei Deputaților care este forul decizional. Inițiativa legislativă propune completarea Legii sănătății cu obligativitatea publicării din oficiu și prin mijloace on-line, pe site-urile achizițiilor publici din Sănătate, a facturilor de cumpărare, după anonimizarea datelor cu caracter personal. Prin această măsură preventivă, necostisitoare, simplă și eficientă, așa cum este transparența, se vor salva mai multe vieți omenești, pentru că diminuarea furtului și risipei vor crește finanțarea Sănătății cu peste 300 milioane EUR anual, fără noi taxe, fără alocări suplimentare și fără controale speciale din partea Guvernului, destinate depistării risipei și a furturilor, care acum nu sunt depistate, tocmai din lipsa transparenței. Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, la Art.11^1, menționează: „Orice autoritate contractantă … are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate … contractele de achiziţii publice”, dar contractele publice, ca și dovezile de achiziții din SEAP, reprezintă doar intenții, nu și dovezi de finalizare, așa cum sunt facturile de cumpărare, care au fost și plătite și reprezintă dovada încheierii și asumării unei tranzacții. Transparența facturilor de achiziție va divulga incompetența, risipa și furtul și va obliga pe decidenții din sănătate să se gândească de două ori dacă să cheltuie nechibzuit banii pacienților, știind că facturile de cumpărare reprezintă, pentru Curtea de Conturi și DNA, probe opozabile în instanță ale încălcării OG nr. 34/2006 privind achizițiile publice. La o examinare comparativă a facturilor de cumpărare se va constata că risipa și furtul din sănătate se regăsește în preţurile mari de cumpărare față de nivel pieții, în cantitățile nejustificate față de nevoile reale și în achizițiile fără o evaluare tehnologică specifică, care să dovedească cea mai bună cost-eficiență. Banii salvați astfel vor permite oferirea către pacienți a mai multor medicamente, tratamente și servicii medicale. În sănătate, furatul și incompetența ucid, așa cum rezultă și din raportul comisiei prezidențiale din 2008 care menționează că în România mor anual 60.000 români din cauza disfuncțiilor din Sănătate. Această listă funebră a morților din Sănătate va putea fi micșorată prin transpunerea în practică a transparenței cerută de Constituție, privind: i) drepturile cetățenilor prevăzute la Art. 31 din Constituție, privind liberul acces la informațiile de interes public, ii) drepturile cetățenilor de a influența creșterea eficienței utilizării fondurilor publice, pentru că în conformitate cu Art. 56 din Constituție cetăţenii contribuie cu impozite şi taxe la cheltuielile publice și pentru care iii) obligația statului, conform Art. 135 din Constituție este să garanteze o concurență loială și cheltuirea eficientă a fondurilor publice. Din toate rapoartele emise în ultimii ani de Curtea de Conturi, rezultă că banii din sănătate sunt cheltuiți prost. Aceste fapte, cu conotație penală, fac acum obiectul unei atenții speciale a DNA, risipa și furtul din Sănătate fiind uriașe. Prin implementarea acestei legi, cei care astăzi greșesc, cheltuind nejustificat banii publici, vor putea fi ajutați să greșească mai puțin, din proprie inițiativă și fără nicio cheltuială suplimentară de la Guvern și MS.

Cea mai bună rochie din garderobă a fost scoasă "flenduri" de la curăţătorie. Un costum scump a fost făcut "praf" după prima şedinţă la spălătorie. Cămăşile au fost încreţite sau au rămas fără nasturi. Ori, bluza roşie a ajuns doar de culoare roz. Sunt doar câteva dintre cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat bucureştenii atunci când au apelat la serviciile societăţilor comerciale pentru îngrijirea unor articole de îmbrăcăminte. Ce este de făcut într-o astfel de situaţie?

Pentru ce nu îşi asumă curăţătoriile reponsabilitatea

Cele mai multe spălătorii şi curăţătorii susţin, prin contract, că NU îşi asumă răspunderea în cazul în care hainele nu rezistă la modul de curăţare indicat pe etichetă.

De asemenea, acestea NU răspund pentru petele dificile care nu ies sau pentru deteriorarea materialului.

Articolele din piele/blană naturală sau care conţin astfel de componente se vor curăţa NUMAI pe răspunderea clientului, aceste articole putând prezenta în urma curăţării decolorări accentuate şi neuniforme, pete de grăsime şi rupturi.

Firma NU răspunde de pierderea/deteriorarea nasturilor, fermoarelor, cataramelor şi a altor accesorii.

Dacă solventul chimic de curăţate atacă ţesătura şi aceasta se dezlipeşte (ex: etichetele de la spatele blugilor), firma NU îşi asumă răspunderea.

Spălătoria NU garantează pentru obiectele uitate în buzunare, indiferent de valoarea acestora.

Firma NU este răspunzătoare dacă nu prestează serviciul la timp, din cauza unor terţi (lipsă energie electrică, lipsă presiune apă)

În cazul în care clientul nu îşi ridică hainele în 30 de zile, firma îşi rezervă dreptul de a le dona, considerându-le abandonate.

Citeste toate textele din sectiunea www.myploiesti.ro/curatatorii-ploiesti  

Cea mai bună rochie din garderobă a fost scoasă "flenduri" de la curăţătorie. Un costum scump a fost făcut "praf" după prima şedinţă la spălătorie. Cămăşile au fost încreţite sau au rămas fără nasturi. Ori, bluza roşie a ajuns doar de culoare roz. Sunt doar câteva dintre cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat bucureştenii atunci când au apelat la serviciile societăţilor comerciale pentru îngrijirea unor articole de îmbrăcăminte. Ce este de făcut într-o astfel de situaţie?

Păstraţi bonul de la cumpărarea bunului dus la curăţat

În cazul în care produsul este distrus, consumatorul poate cere operatorului economic să îi restituie contravaloarea lui. Dar aici apare o problemă discutabilă. Spălătoria solicită bonul de cumpărare al acelui bun. Şi câţi dintre noi mai au aşa ceva în casă? Presupunând că mai există bonul fiscal de la cumpărare, practic începe o negociere "ca la piaţă" între client şi spălătorie. De cele mai multe ori, curăţătoriile impun o clauză în contract care stipulează că părţile recunosc un grad de uzură de cel puţin 30% a produsului predat. În aceste condiţii, despăgubirea nu poate fi mai mare de 70% din valoarea de achiziţie a bunului respectiv.

La ce trebuie să fim atenţi la spălătorie

Pentru a evita astfel de neplăceri, reprezentanţii de la Protecţia Consumatorului recomandă clienţilor să ceară bon de comandă şi bon fiscal de la spălătorie şi să consulte, anterior, lista de servicii şi operaţiuni ce urmează să fie prestate. În plus, aceştia trebuie să se documenteze despre "efectele secundare" care ar putea apărea întrucât, de regulă, curăţătoriile informează în scris că nu îşi asumă răspunderea şi nu garantează, de exemplu, pentru degradarea nasturilor şi a fermoarelor, scămoşarea îmbrăcămintei, smulgerea pluşului sau încreţirea la cusături datorită diferenţei de contracţie a aţei comparativ cu suportul textil utilizat. Clienţii trebuie să verifice, de asemenea, pe bonul de comandă dacă sunt menţionate datele de identificare ale firmei, operaţiunile de curăţare ce urmează să fie prestate, în mod explicit, tarifele aferente şi termenul de execuţie.

Ce abuzuri fac spălătoriile profesionale

Nefiind suficient de bine reglementat domeniul, s-a ajuns în situaţia ca mare parte din clauzele din contractele încheiate cu spălătoriile profesionale să fie abuzive, potrivit specialiştilor de la Protecţia Consumatorilor. Curăţătoriile se spală pe mâini aproape la orice problemă care poate apărea în timpul serviciului şi susţin că nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventuale daune produse, în astfel de cazuri:

- Dacă obiectul predat se deteriorează (se decolorează) sau îşi modifică dimensiunile (intră la apă) din cauza unor vicii ascunse, operatorul economic este absolvit de vină, se menţionează în contractul cu spălătoria. În replică, ANPC este de părere că o astfel de prevedere ar trebui exclusă din contract pe motiv că este abuzivă. Numai în baza unei expertize externe, aparţinând unui organism tehnic independent, se poate determina dacă s-a fixat sau nu temeinic culoarea în ţesătură. Nu poate decide spălătoria acest lucru.

- În urma prelucrării obiectelor de piele şi blană naturală, acestea pot suferi modificări de culoare, pete sau se pot rupe datorită unor defecte de tăbăcire, motiv din care prestaţia se face numai pe riscul consumatorului, informează spălătoriile prin contract. Este abuziv să impui aşa ceva pentru că, într-o relaţie contractuală, ambele părţi au atât drepturi cât şi obligaţii respectându-se principiul proporţionalităţii.

- Eventualele obiecţiuni trebuie făcute în momentul ridicării produselor, solicită curăţătoriile profesionale. Dacă am şase costume de damă şi şase de bărbaţi, cum pot să le desfac pe toate acolo? În plus, sunt trase în folie şi nu poţi să ambli la ele decât când ajungi acasă.

- Negocierea preţului cu clientul în cazul în care produsul predat prezintă un grad avansat de uzură sau emană un miros dezagreabil (transpiraţie puternică). "MiUn operator economic trebuie să aibă o listă de servicii prestabilite, precum şi tarifele percepute, printr-o politică clară în relaţia cu consumatorii.

Citeste toate textele din sectiunea www.myploiesti.ro/curatatorii-ploiesti  

Cea mai bună rochie din garderobă a fost scoasă "flenduri" de la curăţătorie. Un costum scump a fost făcut "praf" după prima şedinţă la spălătorie. Cămăşile au fost încreţite sau au rămas fără nasturi. Ori, bluza roşie a ajuns doar de culoare roz. Sunt doar câteva dintre cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat bucureştenii atunci când au apelat la serviciile societăţilor comerciale pentru îngrijirea unor articole de îmbrăcăminte. Ce este de făcut într-o astfel de situaţie?

Păstraţi bonul de la cumpărarea bunului dus la curăţat

În cazul în care produsul este distrus, consumatorul poate cere operatorului economic să îi restituie contravaloarea lui. Dar aici apare o problemă discutabilă. Spălătoria solicită bonul de cumpărare al acelui bun. Şi câţi dintre noi mai au aşa ceva în casă? Presupunând că mai există bonul fiscal de la cumpărare, practic începe o negociere "ca la piaţă" între client şi spălătorie. De cele mai multe ori, curăţătoriile impun o clauză în contract care stipulează că părţile recunosc un grad de uzură de cel puţin 30% a produsului predat. În aceste condiţii, despăgubirea nu poate fi mai mare de 70% din valoarea de achiziţie a bunului respectiv.

Despăgubirea pleacă de la 30% din valoarea produsului

În caz de daună, clienţii pierd oricum 30% din start pentru că se consideră că este gradul minim de uzură al produsului. Asta fie şi în situaţia în care haina este nou-nouţă, îmbrăcată o singură dată la o petrecere. Deşi gradul de uzură nu este stipulat nicăieri în lege, cele mai multe firme pornesc de la acest nivel, ca într-o înţelegere mutuală. Astfel, banii pe care îi primeşte în final clientul variază de la caz la caz, în funcţie de puterea de convingere a fiecăreia dintre părţi. În situaţia în care clientul şi reprezentanţii spălătoriei nu ajung la un numitor comun, oficialii de la Protecţia Consumatorului recomandă să fie făcută o plîngere scrisă. Au fost cazuri în care s-a obţinut valoarea costumului, de exemplu, dar doar pentru daune produse în afara celor menţionate pe bonul de comandă. Adică, pe bon era precizat că s-ar putea topi nasturii în urma procedurii de curăţare dar, în realitate, costumul a fost făcut franjuri. 

La ce trebuie să fim atenţi la spălătorie

Pentru a evita astfel de neplăceri, reprezentanţii de la Protecţia Consumatorului recomandă clienţilor să ceară bon de comandă şi bon fiscal de la spălătorie şi să consulte, anterior, lista de servicii şi operaţiuni ce urmează să fie prestate. În plus, aceştia trebuie să se documenteze despre "efectele secundare" care ar putea apărea întrucât, de regulă, curăţătoriile informează în scris că nu îşi asumă răspunderea şi nu garantează, de exemplu, pentru degradarea nasturilor şi a fermoarelor, scămoşarea îmbrăcămintei, smulgerea pluşului sau încreţirea la cusături datorită diferenţei de contracţie a aţei comparativ cu suportul textil utilizat. Clienţii trebuie să verifice, de asemenea, pe bonul de comandă dacă sunt menţionate datele de identificare ale firmei, operaţiunile de curăţare ce urmează să fie prestate, în mod explicit, tarifele aferente şi termenul de execuţie.

Ce abuzuri fac spălătoriile profesionale

Nefiind suficient de bine reglementat domeniul, s-a ajuns în situaţia ca mare parte din clauzele din contractele încheiate cu spălătoriile profesionale să fie abuzive, potrivit specialiştilor de la Protecţia Consumatorilor. Curăţătoriile se spală pe mâini aproape la orice problemă care poate apărea în timpul serviciului şi susţin că nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventuale daune produse, în astfel de cazuri:

- Dacă obiectul predat se deteriorează (se decolorează) sau îşi modifică dimensiunile (intră la apă) din cauza unor vicii ascunse, operatorul economic este absolvit de vină, se menţionează în contractul cu spălătoria. În replică, ANPC este de părere că o astfel de prevedere ar trebui exclusă din contract pe motiv că este abuzivă. Numai în baza unei expertize externe, aparţinând unui organism tehnic independent, se poate determina dacă s-a fixat sau nu temeinic culoarea în ţesătură. Nu poate decide spălătoria acest lucru.

- În urma prelucrării obiectelor de piele şi blană naturală, acestea pot suferi modificări de culoare, pete sau se pot rupe datorită unor defecte de tăbăcire, motiv din care prestaţia se face numai pe riscul consumatorului, informează spălătoriile prin contract. Este abuziv să impui aşa ceva pentru că, într-o relaţie contractuală, ambele părţi au atât drepturi cât şi obligaţii respectându-se principiul proporţionalităţii.

- Eventualele obiecţiuni trebuie făcute în momentul ridicării produselor, solicită curăţătoriile profesionale. Dacă am şase costume de damă şi şase de bărbaţi, cum pot să le desfac pe toate acolo? În plus, sunt trase în folie şi nu poţi să ambli la ele decât când ajungi acasă.

- Negocierea preţului cu clientul în cazul în care produsul predat prezintă un grad avansat de uzură sau emană un miros dezagreabil (transpiraţie puternică). "MiUn operator economic trebuie să aibă o listă de servicii prestabilite, precum şi tarifele percepute, printr-o politică clară în relaţia cu consumatorii.

Pentru ce nu îşi asumă curăţătoriile reponsabilitatea

Cele mai multe spălătorii şi curăţătorii susţin, prin contract, că NU îşi asumă răspunderea în cazul în care hainele nu rezistă la modul de curăţare indicat pe etichetă.

De asemenea, acestea NU răspund pentru petele dificile care nu ies sau pentru deteriorarea materialului.

Articolele din piele/blană naturală sau care conţin astfel de componente se vor curăţa NUMAI pe răspunderea clientului, aceste articole putând prezenta în urma curăţării decolorări accentuate şi neuniforme, pete de grăsime şi rupturi.

Firma NU răspunde de pierderea/deteriorarea nasturilor, fermoarelor, cataramelor şi a altor accesorii.

Dacă solventul chimic de curăţate atacă ţesătura şi aceasta se dezlipeşte (ex: etichetele de la spatele blugilor), firma NU îşi asumă răspunderea.

Spălătoria NU garantează pentru obiectele uitate în buzunare, indiferent de valoarea acestora.

Firma NU este răspunzătoare dacă nu prestează serviciul la timp, din cauza unor terţi (lipsă energie electrică, lipsă presiune apă)

În cazul în care clientul nu îşi ridică hainele în 30 de zile, firma îşi rezervă dreptul de a le dona, considerându-le abandonate.

Citeste toate textele din sectiunea www.myploiesti.ro/curatatorii-ploiesti  

Rineea Clean Ploiesti: Spalatorie-Curatatorie de haine si covoare. Folosim produse ecologice. 

Bd. Republicii 199 bl. 5A (vis-a-vis de LIDL Nord) Ploiesti, Romania.

Telefon: 0722800904; 0344100002

Program 08:00 - 20:00

Web: www.rineeaclean.ro  

Facebokook www.facebook.com/rineeaclean

 

Lebada Alba SNC Ploiesti, spalatorii ecologice din Prahova Descriere: Curatatorie si spalatorie pt. gospodarii individuale. Adresa: Strada Nicolae Balcescu 9, Ploiesti, judetul Prahova Telefoane: 0244-573.921

Involac SRL Ploiesti, spalatorii ecologice din Prahova Descriere: Curatatorie si spalatorie pt. gospodarii individuale. Adresa: Strada Elena Doamna 44, Ploiesti, judetul Prahova Telefoane: 0244-515.009

Go to top
JSN Time 2 is designed by JoomlaShine.com | powered by JSN Sun Framework