Potrivit statisticilor, peste 1,4 milioane de romani persoane îşi serbează onomastica de Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută şi ca Sărbătoarea Floriilor. Dintre acestea, 850.848 sunt femei, cele mai multe purtând numele Viorica (145.020), Florentina (129.947), Florica (91.751) şi Camelia (73.637). De Florii sunt sărbătoriţi şi 634.935 de bărbaţi, majoritatea având numele Florin (336.793), Viorel (145.673) şi Florian (54.608). Acestora li se adaugă 9.065 care poartă numele Mugurel şi peste 2.300 care se numesc Trandafir. De asemenea, conform statisticilor MAI, doar un singur român poartă numele de Floricică.

Nume de flori sărbătorite de Florii

Anemona

Brânduşa

Camelia

Codrin

Codrina

Codruţ

Codruţa

Crăiţa

Crenguţa

Crina

Crinu

Crinuţa

Crizantema

Dalia

Delia

Floarea

Flora

Florenţa

Florentin

Florentina

Florica

Florin

Florina

Garofiţa

Gentiana

Gherghina

Iasmin

Iasmina

Iris

Lăcrimioara

Laur

Laura

Laurenţiu

Laurian

Lauriana

Malina

Margareta

Micsunica

Mugurel

Narcis

Narcisa

Panseluţa

Romaniţa

Roza

Rozalia

Trandafira

Violeta

Viorel

Viorela

Viorica

Zambila

Zambilica

Eveniment de FLORII: Sambata, 8 aprilie, superpetrecerea Pik Elegance este dedicata celor ce poarta nume de floare. Cost meniu: 120 de lei de persoana. Muzica: Taraful Ion a lu' Barbu. Suna la 0751 142 225 pentru rezervari. Detalii aici: Pik Elegance 

Activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate. Modificările vor fi operate de Guvern în această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare, premierul Victor Ponta arătând că este nevoie de o serie de "reglaje" care să prevină eventuale excese ale inspectorilor ANAF. "Nu vreau să cădem în extrema cealaltă, a unor abuzuri şi lucruri duse la extrem, motiv pentru care am decis să facem nişte reglaje. Măsura suspendării activităţii unei companii să poată fi luată doar dacă diferenţele găsite de ANAF sunt plus/minus 300 sau 500 lei, altfel se plăteşte doar amendă. Atunci când se ia măsura suspendării activităţii, aceasta să poată fi revocată în aceeaşi zi dac se plăteşte o amendă de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate Ai 400 lei în plus în casă ? Plăteşti 4.000 lei şi prima dată te iert. A doua oară - asta rămâne să discutăm - putem să punem de 20 ori suma respectivă şi a treia oară să nu mai existe nicio amendă şi să se suspende activitatea", a spus Ponta, citat de www.zf.ro.

Este posibil să fie trataţi în condiţii decente oameni care, din cauza lipsei banilor, nici nu îndrăznesc să se gândească la intervenţii medicale complexe? Este posibil să fie realizate gratuit sau să coste o sumă decentă, intervenţii/tratamente care în mod normal ar fi de neatins pentru cei mai mulți dintre noi? DA! Mai mult, poţi deveni chiar tu parte a acestui proiect unic şi generos.

“După 32 de ani de practică medicală, pot spune că cea mai mare durere a mea, ca om şi ca medic, este situaţia infernală în care unii dintre pacienţi, cu şanse reale de recuperare, nu pot continua schemele de tratament ca urmare a lipsei resurselor financiare. De-a lungul carierei m-am întâlnit cu sute de astfel de cazuri. Aceste situaţii m-au făcut să conştientizez faptul că sprijinul nu poate veni decât într-o formă organizată, riguroasă şi continuă. Astfel, studiind în special modul de funcţionare al rigurosului sistem medical german, am considerat că a venit timpul unei organizări cu adevărat profesioniste a acestor eforturi ale mele şi ale colegilor din cabinetul medical”, spune doctorul Alin Scarlat, fondatorul Centrului de Sănătate AS Medica Bucov care va fi deschis în a doua parte a acestui an.

Finanțare după model german

Diferenţa între doctorul Scarlat şi majoritatea celor din jur este aceea că, după 32 de ani dedicaţi aproape exclusiv îngrijirii aproapelui, a considerat că este momentul să o ia de la capăt. Să se implice. A studiat în special modul de funcţionare şi finanţare a spitalelor din Germania, fiul său profesând acolo de mai mulţi ani, şi a ajuns la o concluzie simplă şi eficientă: medicina se poate practica la cele mai înalte standarde chiar şi la noi, în Prahova. Şi nu doar atât: “Aveam să constat că în Germania, al cărei sistem de finanţare a Sănătăţii l-a implementat şi România, pot accesa servicii medicale de top, unele chiar foarte scumpe, chiar şi oamenii cu venituri mici sau fără venituri. Am fost intrigat şi am vrut să aflu cum este posibil acest lucru. Răspunsul era cât se poate de simplu: acolo, pe lângă finanţarea venită de la stat, fiecare spital mai are asigurate alte câteva surse de finanţare independente, dar foarte eficiente. Pe lângă persoane fizice cu mulţi bani, este vorba despre fundaţii, asociaţii, firme şi chiar biserici, care se implică prin donaţii sau alte activităţi pentru strângerea de fonduri destinate activităţilor medicale. Aşa se face că un spital să aibă nu una sau două, ci mai multe surse independente de finanţare a serviciilor. Având asigurate în acest fel fondurile, spitalele îşi pot permite efectuarea de intervenţii medicale costisitoare gratuit sau la preţuri cu adevărat mici. Acest sistem de finanţare vreau să-l implementez şi la AS Medica”, ne destăinuie dr. Alin Scarlat.

Aşa a luat naştere ideea înfiinţării “Asociaţiei Sănătate pentru toţi – Dr. Scarlat” care are ca unic scop facilitarea accesului la servicii medicale de calitate pentru un număr cât mai mare de oameni aflaţi în dificultate. “Acest scop este cu atât mai realizabil, cu cât în foarte scurt timp vom deschide porţile Spitalului AS Medica Bucov, o unitate medicală unică în România. Prin intermediul Asociaţiei intenţionăm să oferim tuturor posibilitatea de a sprijini într-un mod transparent şi eficient cât mai mulţi dintre semenii noştri care au şanse reale de recuperare după boli grave sau de a depista din timp aceste boli, dar care se află în situaţia de a nu putea accesa servicii medicale din cauza lipsei banilor. 

De la această idee am demarat în luna februarie 2014 proiectul Asociaţiei şi vreau să vă spun că, imediat după înfiinţare, acest proiect mi-a oferit una dintre cele mai mari satisfacţii ale vieţii: toţi cei care au luat contact cu noi, au început să sprijine concret demersul nostru fie sub forma unor donaţii, fie solicitându-ne informaţii despre cum se pot implica mai mult. Nu pot să vă spun cât de recunoscător le sunt şi, mai ales, cât de important este sprijinul lor pentru această comunitate, pentru schimbarea unor mentalităţi nocive din jurul nostru”, spune dr. Alin Scarlat. 

Şi tu poţi deveni parte a acestui proiect şi poţi sprijini Centrul de Sănătate AS Medica Bucov. Poate că ţi se pare că 2% din impozitul pe venit reprezintă o valoare mică însă ea este vitală pentru ca acest proiect să devină cu adevărat eficient şi permisiv pentru un număr cât mai mare de pacienţi. 

Poţi face această donaţie către “Asociația Sănătate pentru toţi – Dr. Scarlat” descărcând şi completând şi depunând la ANAF formularul pe care îl găseşti publicat pe: www.asociatiadoctorscarlat.ro, pe www.facebook.com/Dr.AlinScarlat. 

De asemenea, pentru informaţii suplimentare, puteţi suna la 0244. 210.386.

Sanctiunile nu se opresc aici: termenul de returnare pentru un produs cumparat online va creste de la 14 zile calendaristice la 12 luni, conform OUG 34/2014. Prin acesta lege, magazinele online sunt obligate sa instiinteze consumatorii cu privire la conditiile, termenele si procedurile de exercitare a dreptului de retragere si sa puna la dispozitie utilizatorilor un formular de retragere (vezi art. 6, alin. h si art. 11, alin. 1 din OUG 34/2014). Concret, legea romaneasca obliga magazinele online sa ii informeze pe potentialii consumatori – inca dinaintea achizitionarii produsului – asupra dreptului de a returna produsul comandat in termen de 14 zile calendaristice de la data in care clientul primeste produsul, fara ca acestia sa ofere vreo explicatie sau un motiv anume pentru retur. Pe langa mentionarea acestui drept, magazinele trebuie sa le puna la dispozitie utilizatorilor un formular prin care acestia pot renunta la contractul comercial dintre cele doua parti si, deci, pot returna produsul. Lipsa acestui formular de pe website-urile magazinelor online poate atrage amenzi. Astfel, daca nu scriu explicit pe site-urile lor despre acest drept, magazinele online sunt pasibile de o amenda de pana la 4.000 lei, iar perioada in care clientul poate returna produsul comandat se mareste de la 14 zile pana la 12 luni. Foarte putine magazine online respecta legea De 10 ani in Romania, GPeC.ro (Gala Premiilor eCommerce) auditeaza magazinele online atat din punct de vedere al criteriilor legislative, cat si din punct de vedere al bunelor practici in e-commerce, decernand premiile industriei in acest domeniu. Potrivit reprezentantilor GPeC.ro, sub 10% din magazinele online respecta noile prevederi ale OUG 34/2014. “Criteriile de preselectie in Competitia GPeC te ajuta sa afli si sa indeplinesti principalele obligatii legale. Daca, ulterior, treci de cele peste 120 de criterii de jurizare – inseamna ca ai un magazin online cu reale sanse de succes!”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC. Exista sanse Orice magazin online care alege sa se inscrie in Competitia GPeC primeste, in perioada de inscriere, un raport despre respectarea legislatiei in vigoare, precum si recomandari despre cum sa corecteze eventualele probleme. In plus, peste 20 de specialisti in e-commerce – membri in juriul GPeC – le vor arata magazinelor online cum isi pot creste vanzarile daca respecta cele peste 120 de criterii de evaluare (un adevarat audit) raportul fiind transmis tuturor magazinelor, indiferent daca sunt desemnate castigatoare sau nu in urma competitiei. Inscrierile magazinelor online in Competitia GPeC au loc pana pe data de 27 aprilie 2015. De mentionat ca pana pe 10 aprilie exista si o oferta early-bird care aduce reduceri de pret magazinelor online pretendente. Detalii si inscrieri pe www.gpec.ro, sectiunea Competitia Magazinelor Online. Informatii detaliate despre toate actiunile GPeC regasiti pe website-ul evenimentului la www.GPeC.ro.

Poliţiştii prahoveni efectuează, la această oră, 28 de percheziţii la puncte de lucru ale unor societăţi comerciale şi locuinţele mai multor persoane bănuite de evaziune fiscală şi contrabandă. La data de 31 martie a.c., poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova efectuează 28 de percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Galaţi, Constanţa şi Ilfov. Percheziţiile sunt efectuate la puncte de lucru ale unor societăţi comerciale şi locuinţele mai multor persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă. Poliţiştii urmăresc documentarea activităţii infracţionale a nouă persoane, bănuite de obţinerea, transformarea şi scoaterea din ţară, în mod fraudulos, a unor cantităţi semnificative de metal preţios/aur, precum şi reintroducerea în România, în mod ilicit şi comercializarea unor bijuterii din acelaşi material, fără înregistrarea în documentele contabile şi fără achitarea taxelor şi impozitelor aferente, veniturile realizate nefiind declarate. Prejudiciul creat prin activitatea infracţională, estimat până în prezent, este de 300.000 de lei. La percheziţii, participă şi jandarmi.

Fostul sef al ANAF Sebastian Bodu invata patronii cum sa conteste rezultatele controalelor ANAF. El a scris o Excepție de neconstituționalitate a proceselor-verbale încheiate de ANAF-DGAF si ii indeamna pe oamenii de afaceri s-o foloseasca.

Iata textul:

Către:   JUDECĂTORIA……………………..

SECŢIA ………………………………

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subscrisa ……………, cu sediul social/ales în ………….., solicit

anularea procesului-verbal de contravenție nr. ….. din ………. întocmit de ……………

Având în vedere că procesul-verbal în speță a fost emis în baza art. 10 lit. d)/gg) și art. 11 alin. 1 lit. …) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, solicit, de asemenea

Admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru a judeca excepția de neconstituționalitate a I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgență nr. 91/2014, publicată în Monitorul Oficial al Româmiei, partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014 (anexată excepția de neconstituționalitate), care modifică și completează OUG nr. 28/1999, precum și suspendarea cauzei de fond, până la soluționarea excepției.

În fapt, prin procesul-verbal nr. ….. din ………….

Către:   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subscrisa ………………, cu sediul social/ales în …………………, solicit prin prezenta verificarea constituționalității art. I pct. 10 și 11 din Ordonanța de urgență nr. 91/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014, care modifică și completează OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și care prevede că articolul 10 lit. d) și gg) din OUG nr. 28/1999 vor avea următorul cuprins:

„Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni:

d) neîntocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea în numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a serviciilor efectuate către populație sau cele utilizate pentru a acorda restul clientului.

gg) deținerea la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanțe“.

De asemenea, solicit verificarea constituționalității art. I pct. 11 al aceluiași act normativ, care prevede că art. 11 alin. 1 a) și d) al OUG nr. 28/1999 vor avea următorul cuprins:

„Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează:

cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), t), v), aa) și gg), cu amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei, precum și cu

confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contravenția prevăzută la lit. gg)

d) cele prevăzute la art. 10 lit. b), c), d), e) și dd), cu amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de     lei , precum și cu

i) suspendarea activității operatorului punctului de lucru, de la o lună la trei luni, în funcție de gravitatea faptelor, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), c), d) și e)”.

DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI

Articolele mai sus citate încalcă următoarele principii ale legii fundamentale:

Cel al economiei de piață, consacrat la art. 135 alin. 1 din Constituția României, conform căruia „economia României este economie de piață, bazată pe liberă inițiativă și concurență”

Cel al inviolabilității proprietății private, consacrat de art. 136 alin. 5 din Constituția României, conform căruia „proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“.

Conform art. 4 din HG nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), aceasta are rolul de a asigura administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii și reglementărilor în domeniul vamal și exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală și vamală, precum și a altor fapte date de lege în competența sa.

Inspecţia fiscală (controlul fiscal) are ca obiect, conform art. 94 alin. 1 C. proc. fisc., verificarea legalității şi conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora. Inspecția fiscală se realizează prin inspectori fiscali. Altfel spus, inspecția fiscală reinterpretează modul în care contribuabilul și-a calculat baza de impozitare, asupra căreia se aplică rata de impozitare. Controlul operativ şi inopinat are ca scop, conform art. 933 C. proc. fisc., prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, adică acea diminuare frauduloasă a bazei impozabile, și se efectuează de către inspectorii antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, în condiţiile legii. Controlul vamal are ca obiect stabilirea drepturilor de import asupra unor bunuri introduse pe teritoriul României.

Așadar rolul ANAF este acela de a stabili și colecta la bugetul de stat sumele datorate de agenții economici ca urmare a activității economice a acestora. Atunci când nu conduce la restabilirea bazei impozabile, verificarea gestiunii agenților economici de către ANAF reprezintă o atribuire neconstituțională de competențe. Modul cum fiecare agent economic este gestionat – mai bine sau mai prost, mai eficient sau ineficient, mai corect sau mai puțin corect, mai atent sau mai puțin atent – ține de relația dintre gerat și gerant (gestionar), nu de organul de control fiscal, operativ și vamal.

Un agent economic poate avea în casa de marcat, la un anumit moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operațiunile de vânzare sau prestare de servicii din ziua respectivă. Aceste diferențe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea lor în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacșișuri (în plus), din greșeli de calcul (în plus sau în minus) sau chiar din fraude ale gestionarilor precum delapidare sau neutilizarea caselor de marcat electronice. Atunci când diferențele de sume în gestiunea zilnică sunt semnificative și provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenție, fie infracțiune, în funcție de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenție, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din OUG nr. 28/1999, în speță „neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale”. Însă atât contravenția, cât și infracțiunea trebuie probate, sancțiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumții că de exemplu, prezența în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operațiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Cât privește sumele lipsă din casa de marcat, nici măcar nu știm ce ar putea să prezume, din punct de vedere fiscal.

Atunci când există neregularități în gestiune sub formă de sume în plus sau în minus dar acestea nu sunt contravenții sau infracțiuni în sensul de diminuare intenționată și semnificativă a bazei impozabile, intervenția statului, prin organul de control operativ, reprezintă o violare a proprietății private constituită din patrimoniul agentului economic supus sancțiunilor, violare sub forma amenzii contravenționale, sub forma confiscării sumelor de bani în plus față de cele înregistrate sau sub forma suspendării activității. Într-o economie de piață în care agenții economici controlați sunt 100% privați, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea. Desigur că, atunci când frauda în gestiune îmbracă forme infracționale, geratul păgubit poate sesiza organul de urmărire penală cu privire la fapta gerantului (gestionarului).

Pentru cele de mai sus apreciem că stabilirea, prin OUG nr. 28/1999, de contravenții sub forma unor neregularități în gestiune fără legătură cu intenția de modificare a bazei impozabile, așa cum sunt contravențiile prevăzute la art. 10 lit. d și gg), respectiv art. 11 alin. 1 lit. a) și d) din acest act normativ, reprezintă o intruziune nepermisă în gestiunea unor agenți economici privați, deci o violare a proprietății private, precum și o încălcare a principiilor economiei de piață în care gestiunea fiecărui agent economic se realizează fără intervenția statului.

-----------------------

Stii vreo tipa misto? Cumpara-i o carte buna:

Inspectorii Antifraudei Fiscale nu pot să facă perchiziţii corporale, o astfel de atribuţie nefiind prevăzută de niciun act normativ. Prin urmare, administratorii şi angajaţii supuşi controlului nu pot fi căutaţi în buzunare, genţi sau alte obiecte personale, aşa cum s-au plâns, recent, reprezentanţii din sector. Abuzurile de acest fel ar trebui sesizate conducerii instituţiei „Nu există o prevedere legală care să le permită inspectorilor Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) să facă percheziţii şi nici nu cred că au fost astfel de situaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Alexandru Cristea, care le recomandă celor care se simt nedreptăţiţi să facă sesizări. Reprezentanţii sectorului de retail au reclamat abuzuri ale inspectorilor, după ce, pe 15 martie, a fost demarată o campanie naţională de verificare a utilizării caselor de marcat. Preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA, Constantin Sebeşanu a spus că ospătarii sunt puşi “să-şi întoarcă buzunarele pe dos”. Oficialii DGAF susţin că la mijloc ar putea fi o neînţelegere. Ei spun că unele magazine şi restaurante nu au sertare de bani la casele de marcat şi, din acest motiv, în cazul unui control, atunci când li se cere angajaţilor şi/sau administratorilor să facă monetarul, ei încep să scoată sumele din buzunare, de exemplu, sau din alte locuri, cum ar fi borcane, cutii etc. Odată cu verificarea încasărilor, inspectorii le solicită şi completarea unor declaraţii. Dacă angajaţii declară toată suma pe care au, inclusiv cea personală, eventual provenită din bacşiş, inspectorii o vor considera încasare din vânzări. Conform prevederilor legale, comercianţii trebuie să completeze un registru special la începerea şi închiderea programului. Suma de serviciu, depusă în casă la deschidere şi folosită pentru a da restul clienţilor, precum şi orice sumă luată din casă trebuie înregistrate în acest registru şi justificate cu chitanţe şi/sau dispoziţii de plată. Orice alte sume neînregistrate şi găsite în unitate sunt confiscate de inspectori.

În urma ședinței de ieri a Biroului Permanent Municipal Ploiești, au fost validate adeziunile domnilor parlamentari Nicolae Alexandri, Andrei Volosevici și Dragoș Gunia. Partidul Național Liberal este partidul în cadrul căruia libertatea de opinie este apreciată și încurajată. Astfel încât, au fost și membri care s-au exprimat împotriva acestor validări, însă majoritatea a decis cu 42 de voturi pentru, 26 împotrivă și 6 abțineri.

Considerăm înscrierea în partid a domnilor parlamentari un act de normalitate și, pe această cale, ne exprimăm deschis dorința de a consolida construcția noului Partid Național Liberal.