Aţi rămas în pană de idei cu pregătirile pentru Valentine's Day? În opinia noastră, nimic nu spune mai bine "te iubesc" de Valentine's Day, decât o cina romantica la Casa Slivreta!

Valentine's Day bate la usa. Dar o vorba din popor spune ca dragostea trece prin stomac. Heaven Land te asteapta cu multe surprize: rasfat culinar deosebit, muzica live cu Formatia Muntenia Band, cadouri si sampanie pentru toti indragostitii si o atmosfera cu care iti vei cuceri jumatatea definitiv!

In seara de Craciun eram la masa toata familia: noi, copiii, mama mea si viitorii nasi ai copiilor. O seara linistita, fara excese, o atmosfera placuta. Dintr-o data, pe la ora  20, 30 am vazut cum se stramba gura mamei (are aproape 84 ani) si nu mai vorbeste clar. Am crezut ca a facut un accident cerebral. Ne-am speriat, am chemat  pe fratele si cumnata mea, care sunt  medici  si salvarea care a sosit in 10 minute (locuim pe strada Valeni din Ploiesti).  

Am ajuns la Spitalul Judetean, mama a intrat insotita de rudele mele si i-au facut procedurile de urgenta. Nu era accident cerebral,  ci doar un anevrism (un vas de sange de pe creier care se mareste). Cert este ca la ora 23 isi revenise si putea vorbi. Am cerut voie sa ramanem in spital sa o supraveghem peste noapte . Spre surprinderea mea placuta, am primit acordul imediat.

Am urcat la sectia de neurologie si am gasit asistenta in salon, dar si o alta persoana care supraveghea un alt bolnav. Asistenta mi-a cerut branula si perfuzor.  I-am raspuns ca nu aveam, ca nu stiam ca se va intampla un asemenea necaz ca sa fiu pregatita. S-a oferit sa imi imprumute  cealalta persoana o branula, un  perfuzor si un  pampers. 

Noaptea,  mama a facut un alt atac ischemic   pe aceeasi parte. Dupa  aceea, am stat pe rand cu ea pana  la externare. Nu toate asistentele intelegeau nevoia noastra de protectie fata de cea care ne daduse viata si ne crescuse frumos. Asa incat doua dimineti am lasat-o singura. Dar dupa amiezele si mai ales noaptea eram cu ea.

Sase   zile de spital la neurologie. Daca cineva vrea sa vada cum este la Spitalul judetean, care sunt conditiile,  sa se duca sa stea o noapte intr-un salon de la neurologie, unde bolnavii sunt imobilizati la pat. Dupa cele sase zile spun ca cei care lucreaza  la sectia de neurologie  sunt niste eroi: medici, asistente, dar mai ales infirmiere.

Toti cei care sunt bolnavi stau la pat, foarte putini fiind cei care au voie sa se miste sau sa se dea jos din pat. Aproape toti au nevoie de perfuzii. Perfuziile se pun de doua ori pe zi. Daca o branula se poate folosi cateva zile,  perfuzoarele  se schimba de fiecare data cand se pun perfuziile. In spital nu au  branule si nici perfuzoare. Este adevarat,  consumul este foarte mare, dar macar pentru cei care se interneaza noaptea si pentru asistatii  sociali ar trebui sa aiba.

Dupa perfuzie toti,  fara exceptie,  urineaza. Unde? In pampers. Si atunci trebuie schimbati. In spital nu au pampersi. Apartinatorii ( termenul este de la spital si ii denumeste pe cei care au  bolnavi in spital) trebuie sa aduca pampersi. Sunt multi amarati: ii vezi dupa bluzele de la pijama, pentru ca in jos toti sunt in pampers, dupa unghiile de la maini si de la picioare. Unii au apartinatori, altii nu. Apartinatorii vin in vizita la doua- trei zile, poate chiar mai rar. Unii stiu sa aduca pampersi, altii nu. Cumpara de la farmacia de peste drum. Dar de cele mai multe ori pampersii nu ajung, pentru ca in afara de urina bolnavii mai fac si altceva. Fiecare bolnav are nevoie de circa 5 pampersi pe zi. Daca nu au cu ce sa ii schimbe infirmierele,  ii lasa asa pana cand gasesc la altcineva un pampers ca sa ii schimbe. Cateodata miroase de nu poti sa stai, pana vine o infirmiera sa schimbe bolnavul. 

Infirmierele sunt neputiincioase. Schimba pe cate un bolnav (si nu este usor sa ridici, sa intorci  si sa speli la fund  pe cineva de 60-80 kg). Nici nu pleaca bine si acelasi bolnav sau un altul are nevoie de ele. Se uda pamparesul, dat trebuie schimbat si cearsaful. Cel putin odata pe zi. In spital nu sunt suficiente cearsafuri.   In fiecare salon sunt 8 paturi. Sunt peste de 20 saloane . Imi pare rau ca nu le-am numarat.

In perioada cat am stat eu, fiind sarbatori, noaptea erau 2 infirmiere la toata sectia. Nu aveau timp sa stea jos sau sa bea o cafea. Mizeria pe care o indura ele este de nedescris. In afara de curatenia pe care trebuie sa o faca pe sectie, ele trebuie sa schimbe pampersi si sa spele de urina si de rahat in fiecare zi, pe unii de doua ori, femei si barbati, toti bolnavi, agitati,  iritati si iritabili (din cauza bolii), toti vrand sa li se acorde lor mai multa  atentie, simtindu-se neglijati.

Unii tipa noaptea ca vor apa, altii tipa inconstient si se vaita. Te doare sufletul. Poti sa ajuti cu cate ceva: sa le dai apa, sa-i invelesti, sa le cumperi pampers, branule sau perfuzoare. Sa le dai  sa manance. Dar este prea putin. Pentru cat tu pleci si vin altii, care poate nu au nici bani si nici timp sa ii vada. 

Dintre cei care nu au voie sa se dea jos din pat sunt  unii care pleaca si cad in salon sau pe holuri, sau nu vor sa isi faca nevoile in pampers si cauta galeata cu gunoiul menajer sau cu resturile medicamentoase. Si daca nu este cineva in apropiere isi fac nevoile in salon, in galeti.

Personalul este foarte putin in raport cu nevoile sectiei. Asistentele sunt cele care pregatesc si administreaza medicamentele. Atunci cand vor sa puna perfuziile constata ca unii bolnavi nu au branule si perfuzoare, sau daca au, nu  pot pune perfuziile pentru ca nu suficiente suporturi pentru perfuzoare. Si atunci trebuie sa astepti ca sa iti puna perfuzia, dupa ce se termina cea a altui bolnav.  Intr-una dintre zile se facuse ora 11 si asistenta nu reusise sa administreze medicamentele pentru ca era singura pe sectie si avusese multe urgente.

Daca vezi  cum arata suportii pentru perfuzii,  te apuca plansul. Sunt ruginite, cu vopseaua decojita.  Cu trei litri de vopsea ar putea fi vopsiti toti suportii pentru perfuzii din spital. Dar cine sa vada?

Noaptea  trec  prin saloane pe rand: asistenta care administreaza medicamentele, infirmierele care spala, schimba, invelesc bolnavii sau le dau apa.

Intr-una din zile o asistenta i-a adus mancare unei batrane, asistata social, care voia ceva anume.

Doctorita de salon venea, statea  de vorba cu pacientii, cu cei care puteau vorbi, ii controla, le verifica medicatia, le schimba tratamentul, le spunea ce au voie sa faca si ce nu. 

Nu pot sa spun ca in perioada cat am stat acolo as avea ceva de reprosat personalului, ba din contra, le aduc multumiri pentru ca au tratat-o pe mama mea cu responsabilitate si cu grija pe care trebuie sa o acorde fiecarui bolnav, indiferent de varsta.

Si daca vreti sa stiti,  nu am dat bani, cadouri sau alte atentii personalului medical.

Dar ma supara nepasarea si indolenta celor care conduc spitalul si nu fac lucruri care sunt la vedere si nu costa mult, cum ar fi suportii de perfuzoare, sau scaunele din salon. Renoveaza spitalul pe exterior. Dar in interiorul spitalului  nu vad ca mozaicul de pe jos s-a uzat, in unele locuri sunt mici gropite, ca usile de la saloane sunt nevopsite, ca paturile sunt de 100 ani, unele fiind rupte de au cazut bolnavii cu ele, ca nu sunt cearsafuri, ca pentru invelit nu sunt paturi, iar unele sunt transparente ca niste strecuratori,  ca nu sunt  branule, perfuzoare, pampersi.

Stiti ce mi-as dori? Sa stea o noapte la neurologie acesti conducatori administrativi care spun ca la Spitalul judetean totul este in ordine.  Sa miroasa rahatul bolnavilor pana ar veni infirmierele sa-i schimbe. Sau pentru ca sunt considerati vip-uri ar sta la rezerve? Si pentru ei s-ar gasi branule, perfuzoare si chiar suporti albi, vopsiti,  pentru perfuzii. Sau poate chiar unii noi. Si paturile nu ar fi rupte: ar putea sa doarma linistiti ca nu se rastoarna cu patul. Iar mecanismul de ridicare al pernei ar functiona. Dar si asa tot ar patrunde pana la ei tipetele bolnavilor noaptea, care vor apa sau doar se vaita pentru dureri ascunse.

(T.D.)

Vrei sa povestesti ceva ploiestenilor? Scrie la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si mesajul tau va fi publicat pe www.myploiesti.ro/mesajedinploiesti 

În premieră în România, în atelierul ciocolatierilor de la Pralin, din oraşul Cisnădie (judeţul Sibiu), a început producţia primelor conserve de ciocolată, asemenea celor de sardine, în care se aşează opt inimioare din cea mai fină ciocolată din lume, importată din Belgia, de la liderul mondial, Callebaut, pentru Valentine’s day, a anunta Florin Balan, managerul firmei şi singurul român invitat la toate ediţiile World Chocolate Masters. Deja primele inimi la conservă sunt în drum spre Bistriţa şi Cluj, unde se vor putea cumpăra de cei mai nonconformişti gurmanzi, iubitori ai ciocolatei, considerată de unii, cel mai dulce afrodisiac. Unii clienţi preferă fructe de mare în conserve de sardine, totul în ciocolată, în timp ce majoritatea vor putea savura de Valentine’s day opt inimioare, fiecare de câte 10 grame, cu arome şi culori diferite. Desigur, nu vor lipsi inimioarele roz şi roşii, cele cu arome de căpşuni, portocală, strugure, alune şi scorţişoară. Ultima modă în materie de cadouri de ciocolată de Valentine’s day costă patru euro. Avantajul este că dragostea la … cutie se poate păstra mult mai mult, iar inimioarele se pot savura şi la vară, peste şase luni, pentru că vor fi în termenul de garanţie. Spre deosebire de o cutie de conservă obişnuită, aceasta este comestibilă, fiind realizată din ciocolată neagră, iar capacul se desface uşor, fără cheiţă.

Rand Refinery, principalul furnizor mondial de aur, intră pe piaţa din România, anunţă un comunicat al companiei.

Înfiinţată în anul 1920, în Africa de Sud, de către Ministerul Minelor cu scopul de a rafina aurul din minele naţionale, Rand Refinery este în prezent cel mai mare complex integrat de topire şi rafinare a metalelor preţioase. De la înfiinţare, Rand Refinery a rafinat aproape 50.000 tone de aur pur, ceea ce reprezintă 30% din cantitatea totală de aur rafinată în lume din antichitate până în prezent, se arată în comunicat. Rand Refinery a evoluat de la un producător de aur semipur (doré, un aliaj de aur şi argint ce rezultă din rafinarea primară a minereului de aur chiar la gură minei) la o companie integrată ce produce o gama largă de produse finite, de la lingouri turnate, la lingouri ştanţate, monede, medalioane şi plancheti, semi-fabricate pentru industria bijuteriilor şi industria producătoare. Rand Refinery este singura companie autorizată legal să bată moneda sud-africană Kruggerrand şi este singurul furnizor autorizat din lume pentru această moneda, care este folosită că bun de schimb în toată lumea. Totodată, Rand Refinery este una dintre singurele cinci companii producătoare de aur acreditate LBMA (London Bullion Market Association) din lume şi singura de acest fel din emisfera sudică’, precizează reprezentanţii companiei. Pentru a obţine un grad de puritate a metalelor preţioase de 99,99%, Rand Refinery foloseşte procedeul de rafinare electrolitică (Wohlwill), prin care aurul brut este turnat în formă de anozi şi este purificat electrolitic până la 99,99% aur pur. Pe lângă serviciile de topire, rafinare şi imprimare, Rand Refinery oferă şi o gama largă de servicii suport, de la logistică până la depozitare de valori. Compania este agent exclusiv de depozitare pentru metale preţioase pentru clienţii săi, iar divizia de marketing internaţional se ocupă de distribuţia produselor Rand în toată lumea.

Cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax, îşi vinde, în regim de urgenţă, toate suprafeţele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. De curând, reprezentanul local al companiei Scopolax, care sustine interesele Universitatii Harvard in Romania, a fost reţinut de către procurorii anticorupţie de la DNA Ploiesti.

Scolopax este un SRL românesc controlat în proporţie de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiţii. În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăştiate în 21 de judeţe, conform RISE Project. Dragoş Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soţia sa. 

Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial preţul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria şi un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunţul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu.

Eler a obţinut, la rîndul său, o parte dintre suprafeţele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoşani, Eugen Nichita, cercetat şi el în acest dosar. Terenurile au fost iniţial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră. Modelul tranzacţiilor succesive, prin care pădurea din Botoşani a ajuns la Scolopax, la un preţ mult mai mare decât cel iniţial, a fost replicat în alte locuri din ţară.

Procurorii DNA Ploieşti investighează o afacere similară în Buzău, unde Scolopax a cumpărat 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări şi tranzacţii suspecte. Scolopax a fost, din nou, reprezentantă de Dragoş Lipan Secu. Rădăcinile tranzacţiei ajung până în anul 2006, când unul dintre moştenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din judeţ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu.

Potrivit documentelor din arhivă, moştenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafaţă de 225 de hectare, pe raza localităţilor Lopătari şi Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus iniţial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a şi primit rapid 226 de hectare. Acelaşi Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiaşi primărie. Comisia judeţeană Buzău a validat şi această a doua cerere.

Reprezentanţii primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoţite de aceleaşi documente, pentru suprafeţe diferite, iar pădurea se afla împrăştiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcţionari din primărie, a depăşit competenţele comisiei.

Referatul nu a fost luat în seamă, iar moştenitorii au fost puşi în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleaşi documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la judecătoria Buzău şi a câştigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moştenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deşi avea dreptul la nici jumătate.

Suprafeţele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcţia Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localităţii Gura Teghii, cer acum, în instanţă, anularea dreptului de proprietate.

După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focşani: Nicuşor Cosor, Ion Alexe, fost consilier judeţean, Nelu Scînteianu, mandatar al soţiei sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soţiei sale Alina Iosif, sora şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Vrancea, şi, respectiv, Ionel Guţan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focşani, locaţie care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preţ de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.

Preşedintele Traian Băsescu îl acuză pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, că a minţit atunci când a spus că va introduce modificările necesare la Codul de Procedură Penală, însă, nu a făcut acest lucru. “Ce îmi pare rău este că domnul Cazanciuc, şi aici eu pot aduce martori, a fost sesizat în mod repetat şi de Înalta Curte, şi de DNA, a promis că va emite ordonanţă de urgenţă care să corecteze şi problema din Codul de Procedură Penală pe care a ridicat-o doamna Hăineală şi în CSM, dar avea sesizările făcute de DNA. Tot în Consiliul (CSM – n.r.) din 6 ianuarie a promis că va introduce în ordonanţa de urgenţă şi sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Eu am fost acolo. Cazanciuc a minţit şi nu a făcut modificările, pentru ca pe urmă să vină Ponta să ne dea lecţii: ‘eu nu fac modificări la Coduri prin ordonanţă de urgenţă’”, a declarat Băsescu, marţi seară, la B1 TV. Întrebat dacă ministrul Cazanciuc ar fi dorit să facă respectivele modificări, dar nu a fost lăsat de ‘factorul politic’, Băsescu a răspuns afirmativ. “Cred că nu l-a lăsat Ponta”, a adăugat Băsescu. “Domnul Cazanciuc a minţit, pentru că o fi avut bune intenţii, dar premierul Ponta nu vrut chipurile să emită ordonanţă de urgenţă, l-au lovit înaltele principii”, a adăugat Băsescu.

"Ma uit si constat cu durere ca in ultima perioada, clubul FC PETROLUL, club pe care-l iubim cu totii, e atacat de unde ne asteptam mai putin. De aici.. de acasa...In Consiliul Local se propune suspendarea unui contract care premiaza PERFORMANTA..Lucru care din fericire si datorita unor oameni care au inteles ca victoriile echipei sunt si victoriile lor,nu s-a intamplat si sper sa nu se intample...Pentru ca echipa a facut si va face,chiar daca ma repet,PERFORMANTA!!Prin oras mesaje, afise....Oameni buni ..Capra,Crangu,Contra,Mario,Bucuroiu,Rosu,Peribanez,Lopez si toti ceilalti din staff pana la Peco si Vasile,au castigat CUPA si au terminat un 2013 pe locul 3 in urma unei munci titanice...Azi suntem pe locul 2 si in semifinale..speram sa castigam TITLUL si sa pastram Cupa ...Lucruri la care ,acum 5 ani cand jucam in mocirla nici nu speram sa visam...Sa nu ne batem singuri cuie in talpa...Sa lasam deoparte luptele si culorile politice sau mai stiu eu ce interese ascunse...Nu vreau sa cred ca cineva ar indrazni sa faca in asa fel incat sa ne intoarcem de unde am plecat .. Sau Doamne fereste, mai rau decat atat...Eu cred in mareea galben-albastra de pe 1 iunie 2013 de pe National Arena... Eu cred in PETROLUL, CAMPIOANA ROMANIEI 2014..EU CRED IN SPIRITUL PETROLULUI ,CARE MERGE MAI DEPARTE PRIN COPIII PE CARE-I VEDEM MECI DE MECI CANTAND PE "ILIE OANA"..", a postat Cristi Vlad pe Facebook