In weekendul de dupa pasti, iubitorii de pisici sunt asteptati la Romexpo, unde are loc Sofisticat, editia de primavara. Vino să afli poveștile celor mai frumoase pisici, la #ROMEXPO, pe 14 și 15 aprilie, în prima expoziție felină multisistem. Printre atractii, SINGAPURA, considerată oficial cea mai mică rasă de pisică domestică din lume, dar si pisici din rasele Persian, Exotics, Maine Coon, Norwegian Forest Cat, Ragdoll, Turkish Angora, Bengal, British Shorthair, Devon Rex, Don Sphynx, Russian Blue, Sphynx, Burmese, Orientals and Siamese, Sacred birmans, Siberian. tot la aceasta editie, se anunta lansarea unei carti, Jurnal de Ghena pentru copii.

Targul este deschis intre orele 10 dimineata - 5 dupa amiaza, sambata si duminica. Ca la fiecare editie, Sofisticat va incurajeaza sa adoptati o pisica fara stapan. 

Invită-ți prietenii să participe la eveniment (www.facebook.com/events/1191054340998288)

Cu ocazia Paștelui, aproape 70% dintre persoanele intervievate, din mediul urban, au declarat că intenționează să cumpere cadouri celor dragi. Principalul „beneficiar” al acestor cadouri este persoana iubită (soțul/soția sau iubitul/iubita), peste 60% dintre respondenți oferind „perechii lor” daruri de Paște. Potrivit studiului Mednet Marketing Research Center, mai mult de jumătate dintre aceștia au declarat că vor oferi cadouri atât părinților (58,4%), cât și copiilor/nepoților (57,7%). Atunci când ne referim la familiile cu copii, principalul „beneficiar” al cadourilor de Paște devine copilul. Ai rămas fără idei cu privire la cadourile pe care vrei să le faci de Paşte? Te poţi inspira din lista de mai jos, care cuprinde cele mai des întâlnite daruri pe care şi le fac românii cu această ocazie. Potrivit unui studiu recent realizat de Mednet Marketing Research Center, cu ocazia Paştelui românii cumpără pentru cei dragi mai ales:

Dulciuri, vin şi cafea (60%) 

Articole de îmbrăcăminte (39%)

Genti si accesorii (34%)

Accesorii pentru casa (23%)

Incălţăminte (20%)

Bijuterii (7%) (cercei, pandantive si inele - sursa Bijuteria Armand) 

Bani cash (7%)

Jucării, carti (4%).

Un lanț de aur de 18 karate, cantarind  52 de grame, se vinde pe olx, de catre un user din Ploiesti, cu 160 lei pe gram, adica cu aproape doua mii de euro. Topul bijuteriilor scumpe vandute pe olx, din Ploiesti, continua cu un lanț aur de 14k (5 200 lei), un inel de aur Annamaria Cammilli cu diamante VS1 (4 700 lei) un colier de aur 14k (3 900 lei) si lant de aur Versace (3 350 lei). Specialistii si politistii nu recomanda insa achizitia de aur de pe internet. 

Investitia in aur, extrem de buna, daca e facuta cu cap

Specialistii nu recomanda sa va tineti toate economiile in aur, pentru ca aurul este greu de valorificat rapid la pretul corect. De aceea, NU e recomandat sa puneti deoparte, in aur, mai mult de 25% din economii, si nu ca sa-l vindeti imediat, ci sa asteptati macar 10 ani. "Tiganii si evreii au priceput aceasta lectie de mii de ani si au castigat, pe cand noua cultura ne-a spus sa investim in case, terenuri, in imobiliare, dar pretul acestora fluctueaza. Nu recomand nimanui economii in bani, pentru ca banii sunt confiscati legal prin inflatie sau prin diferente de curs, cum s-a petrecut in Cipru. In perioade ca aceasta, insa, cand inflatia creste, investitia in aur este o idee buna. Recomand lingourile, cu aur pur 99,999%, dar fiti atenti la preturi, pentru bancile le vand mai scump. BCR, de exemplu, vindea la sfarsitul lunii martie, aurul cu pretul de 210 lei/gram, adica cu mult mai mult decat pretul aurului din bijuterii, de aproximativ 170 lei/gram si il rascumpara la doar 148 lei/gram. Probabil va trebui sa tineti cele doua grame de la BCR cinci ani, in casa, ca sa le puteti vinde tot bancii, cu profit. Din acest motiv, recomand mai degraba investitia mai degraba in bijuterii din aur, pentru ca, in caz de urgenta, puteti vinde astfel aur in cantitati mai mici fara sa pierdeti mult din investitie. Si nu le luati de pe net. Mergeti in bijuterii, unde primiti acte, nu doar aur, ca internetul e plin de bijuterii contrafacute", a povestit, pentru myploiesti.ro, un expert in investitii financiare care a dorit sa-si pastreze anonimatul. 

Aurul este un metal moale, de aceea, el va fi folosit doar sub forma de aliaj cu alte metale. Puritatea aurului este masurata in carate, prescurtate ca k sau kt. Cu cat aliajul are mai multe carate, cu atat contine mai mult aur pur. Exista trei tipuri de aur:

• Aur galben- obtinut din aur, argint, cupru si zinc
• Aur alb- aliaj intre aur si un metal alb (de obicei argint, mangan sau paladiu);
• Aur roz- aliaj intre aur si cupru.

Cum se marcheaza bijuteriile din aur:

Cum trebuie sa arate marcajul bijuteriilor? Conform ordinului 214/2011, conţinutul mărcii de garanţie proprie se înscrie: a) pentru aur - într-o elipsă; b) pentru argint - într-un dreptunghi; c) pentru platină - într-un romb; d) pentru paladiu - într-un hexagon neregulat. 

• Marcaj 375 aur de 9 karate ( 9k)
• Marcaj 417 aur de 10 karate (10k)
• Marcaj 500 aur de 12 karate (12k)
• Marcaj 585 aur de 14 karate (14k)
• Marcaj 750 aur de 18 karate (18k)
• Marcaj 833 aur de 20 karate (20k)
• Marcaj 916 aur de 22 karate (22k)
• Marcaj 999 aur de 24 karate (12k)

Ploiestenii cumpara mai mult cercei si pandantive decat lanticuri si bratari

Potrivit unor cercetari ale Asociatiei Bijutierilor, vanzarile de bijuterii din aur sunt mai mari de Pasti decat de Craciun. Difera si tipul de bijuterie, in functie de zona. In Moldova se vand foarte bine bratarile si inelele barbatesti, in Ardeal se vand lanturi decorative de buzunar, ace de cravata, brose si coliere.  In Muntenia, si implicit in Ploiesti, se vand mai mult cercei, pandantive si inele decat lanticuri si bratari. "E vorba si despre traditii. In Moldova, de exemplu, după slujba de Înviere si inainte de prima masă de Paşte în familie, exista obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean în care au fost puse ouă roşii şi bijuterii din aur, crezându-se că toţi vor fi astfel sănătoşi şi prosperi. În zona Vâlcea, mama, înainte de a îmbrăca copilului o cămășuță sau o haină nouă de pasti, cosea in ea o za de lantic de aur, pentru sănătatea celui ce-o purta", ne-a explicat G. Dumitru, de la Bijuteria Armand, unul dintre putinii care mai lucreaza manual bijuterii din aur. 

Ce fel de falsuri se poarta in Romania

Specialiştii ANPC spun că mai ales în preajma Sărbătorii Mărţişorului si a Pastelui creşte pericolul ca oamenii să fie înşelaţi dacă iau bijuterii de la tarabe sau din târguri, fără că vânzătorul să prezinte certificate de autenticitate şi de garanţie. O asociaţie de protecţie a consumatorilor a primit mai multe plângeri în ultima vreme de la cumpărători şi cere măsuri de control mai stricte. ″Discutăm de argint suflat cu aur, de cupru suflat cu aur, de aur cu 14 k suflat cu 18 karate. Discutăm chiar de pietre, de diamante, care sunt falsificate, pe care nu prea ai unde să le verifici sau de lanţuri sau inele care sunt umplute cu câlţi, chiar cu plumb, pentru a creşte gramajul. Recomandam oamenilor bijuteriile sau magazinele specializate”

Noi marcaje pentru aur din aceasta vara

Pentru a mai ″curăța″⁣ piaţa de falsuri şi pentru a reduce evaziunea fiscală, Protecţia Consumatorilor vrea ca, de la 1 iulie, bijuteriile să fie gravate cu trei mărci. Înainte să ajungă în vitrine, bijuteriile vor trece mai întâi pe la Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor. Acolo, toate obiectele din aur, argint sau alte metale preţioase vor fi însemnate cu marca de stat. Pe lângă această marcă de stat pusă de ANPC, mai apar alte două: una specifică metalului din care e făcută bijuteria respectivă, de exemplu, numărul 585 pentru aur, şi alta de responsabilitate a comercianţilor în eventualitatea unor defecte ascunse. În prezent, obiectele din metale preţioase pot fi marcate de către comercianţii autorizaţi prin aplicarea propriei mărci, numită marca de garanţie. În cazul în care comerciantul nu doreşte sau nu este autorizat să aplice marca de garanţie proprie, statul, prin ANPC, aplică marca sa, denumită marca de certificare. 

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Ploiestiul a dat Romaniei si lumii nu doar petrol si texte amuzante semnate de Caragiale. O intreaga pleiada de nume au lasat urme adanci in cultura romaneasca, chiar daca recunoasterea publica nu le-a fost acordata. Printre ei se numara si sculptorita Florica Ioan. Artista i-a atras atentia criticului Eugen Schileru, inca de la prima sa expozitie, "Simeza" (1963), prin "modernismul temperat, de nuanta clasicizanta". "Familiarizată cu toate materialele destinate sculpturii (lut, lemn, bronz), Florica Ioan realizează lucrări de factură realistă, preocupată fiind îndeosebi de reprezentarea figurii umane, a portretului, şi mai ales a portretului de copil. Artei sale, inspirate din real, nu-i lipseşte însă un anume lirism, o poetică subtil evocatoare". Florica Ioan apare in "Dicţionarul artiştilor români contemporani", Editura Meridiane, Bucureşti, 1976, scris de Octavian Barbosa, si in "Sculptura în România", Editura Medro, Bucureşti, 2005, de Mircea Deac.

Florica Ioan s-a nascut la Ploiesti, in 1923 si a murit in Bucuresti, in anul 2008. A absolvt Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avandu-i profesori pe Cornel Medrea şi Nicolae Dărăscu. A fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. A avut mai multe expozitii personale: in 1964 - Galeria Simeza, Bucureşti; in 1970 - Galeria Simeza, Bucureşti; in 2005 - Ritmuri şi respiraţii, Galeria Dialog, Bucureşti si a participat la numeroase expoziții de grup. Din 1952 participă la majoritatea saloanelor municipale şi republicane, precum şi la expoziţiile de grup ale sculptorilor; 1958 - Rusia; 1960 - Germania; - Budapesta, Ungaria; 1961 - Moscova, Rusia; 1963 - Ungaria şi Cehoslovacia, 1968 - Paris, Franța; 1970 - Torino, Italia; - Varşovia, Polonia. De la debut, pe parcursul celor 50 de ani dedicati creatiei artistice, din multimea lucrarilor realizate, artista a alcatuit, in propriul atelier, un muzeu personal cu  77 de sculpturi in marmura, piatra si bronz, precum si o serie de desene, realizate in penita sau laviu. De numele Floricai Ioan se numara sim cateva lucrări monumentale: 1956 - George Enescu (bust), Grădina Publică din Galaţi; - Odihna, Pitesti, Argeș; - Legenda, Băile Felix, Bihor; - Tabăra Magheru, Râureni, Vâlcea.

Unul din cei mai pregnanti critici romani de arte vizuale, Ruxandra Garofeanu, ii dedica un text elogios in catalogul expozitiei personalei "Insula de sculpturi", din 2005. Ruxandra Garofeanu a fost initiatoarea primei expozitii din cladirea recent construita a Primariei sectorului 2, spatiu numit ulterior Galeria Dialog. Galeria s-a deschis cu expozitia "Ritmuri si respiratii" (sculptura si desen) a Floricai Ioan. Natura reflexiva si parcimonioasa cu efectele de scurta durata, Florica Ioan si-a construit cu admirabila rabdare opera, poposind in aproape jumatate de veac numai de sase ori in spatiile de expunere. Inconjurata in atelierul propriu din Pangrati de stralucirea misterioasa a sculpturilor, a "insulei de sculpturi", cum spune in catalogul expozitiei Ruxandra Garofeanu, artista a stiut sa valorizeze formele iesite din "bisturiul" sau de artist, "vii si nevatamate", mesajul artistic constituindu-se intr-un act exterior de virtuozitate stilistica. Lucrarile sale arata intr-o cadenta logica vitalitatea unei opere redate timpului, dezgolite de umbra apasatoare a monumentalului incongruent. Corpul uman, pentru care Florica Ioan are o veneratie lesne de vazut, strapunge aerul in linii si forme cizelate, in stranii glisari si cu echilibrul proportiei. In fapt, obiectul veneratiei, corpul uman, ii da posibilitatea sa arate, sculptandu-l, statornicia acestei frumuseti. Datoria spirituala este de-a potoli insasi starea de gratie, ferind-o de pacatul artistic al sentimentalismului. Din oricare unghi ai privi, sculpturile Floricai Ioan au sete de miscare, glisand ca intr-un vis al materiei in propriile volume. Torsuri, dansuri, nuduri, maternitati, nu in vartejuri de exprimari sau detalii plastice accidentale, ci intr-o impacare admirabila cu spatiul in care au poposit. Bronzul, piatra, marmora in care este memorat corpul uman au fost cu atata rost folosite, incat ai senzatia ca aceasta truda artistica a vrut in primul rand eliberarea materialului de mutenia lui anonima. Stilizarea lucrarilor duce deseori cu gandul la Brancusi, ceea ce vine in sprijinul ideii de continuitate in sculptura noastra, dar Florica Ioan are totodata un subtil si coerent stil propriu, imbinand fascinatia vazutului cu tragismul frumusetii, de care nici un artist adevarat nu poate fi strain. In expozitie, sculpturile sunt insotite de desenele Floricai Ioan. La vernisaj au participat numeroase personalitati, artisti plastici, actori si critici de arta. Printre invitati s-au aflat pictorii Viorel Marginean, Constantin Blendea, criticul si istoricul de arta Mircea Deac, pictorul Vasile Parizescu, presedinte al Societatii Colectionarilor de Arta din Romania, sculptorii Ovidiu Maitec si Silvia Radu, actorii Carmen Stanescu, Ileana Stana Ionescu, Ion Dichiseanu, regizorul Geo Saizescu, artistul decorator Serbana Dragoescu, graficiana Anamaria Smighelschi s.m.a.

De foarte putine lucrari ale Floricai Ioan se mai stie. De exemplu, bustul lui George Enescu, realizat in 1956 de Florica Ioan, din piatră artificială, si amplasat in Gradina Publica din Galati, a suportat însă cu greu trecerea anilor şi intemperiilor. Si e pacat, pentru ca George Enescu era un prieten al Galaţiului, marele compozitor obişnuia să vină des pe la Galaţi şi, la concerte de binefacere, dar şi să cânte serile în Casa Mantu de pe Cuza 46, unde cânta la pian şi talentatul Menelas Mantu, preşedinte al Curţii de Apel Covurlui, fratele pictorului. Enescu cânta şi la orga construită în Germania, din casa Macri, de pe Domnească nr. 80, la recepţiile consulului onorific al Portugaliei, Cristopher Macri. Autoarea a mai avut la Galaţi şi sculptura în bronz „Pacea”, furată în 1996 de pe strada Navelor.

Monumentul „ Taberei Revoluţionare:, din Ramnicu-Valcea, este insa in stare buna. Amplasat pe locul unde şi-a instalat generalul Gheorghe Magheru tabăra revo­luţionară din 1848, obeliscul a fost dezvelit în anul 1973, în cadru unor manifestări a 125 de ani de la declanşarea revoluţiei paş­optiste. Ansamblul monumental este am­plasat pe un postament cu scări de marmură şi este format dintr-un obelisc înalt de circa 10 metri şi o masă rotundă cu un diametru de 112 cm şi înaltă de 40 cm. Lucrarea este opera sculptorului Florica Ioan şi este exe­cutată din calcar cristalin. Obeliscul în poliendru are o robustă verticalitate, ce pare să înfăţişeze ideea neatârnării. El se proiectează pe cer asemenea unei coloane a luptelor nesfârşite ale poporului pentru apărarea vetrei strămoşeşti şi menţinerea fiinţei naţionale. Pe faţă sunt sculptate unele simboluri: flacăra revoluţiei, un turn roman de apărare, o goarnă aşezată pe un document, un chenar înconjurat de lauri pe care este înscris anul revoluţiei, un pandur călare ţinând într-o mână „Proclamaţia de la Islaz”. Pe un hrisov se află înscris textul „Eu fraţilor sunt român şi ca român mă simpt ferice de a muri pentru ţara mea” - Gh. Magheru. Pe partea dreaptă a feţei obeliscului se află ca simboluri o flacără, câteva documente, două mâini ce ţin cu hotărâre steagul tricolor al revoluţiei, marşul triumfal a doi bărbaţi sub stindardul naţional.

E o noua obsesie neanatoasa: thigh gap - un spaţiu între coapse, care face ca atunci când picioarele sunt întinse, sa nu se atinga. Este, aparent, un ideal fizic, care denota finete, delicatete, si este prezent in special in fotografia de fashion. In realitate, este o chestiune de structură osoasă, o particularitate fizica. De aceea, orice dieta sau set de exercitii care promite ca aduca un thigh gap poate fi considerat o escrocherie. 

Cele 736 de detinute de la Penitenciarului de Femei Târgşor au mare grija de sanatatea lor. In 2013, a fost înregistrat un  număr  de  14375 consultaţii  de  medicină generală,  184 consultaţii stomatologie, 5964 examene medicale de specialitate, 347 internări în spitale si 37 de internări în infirmeria unităţii.

De Ziua Mondială a Lupusului 2014, marcată anual pe 10 mai, este bine sa tragem un semnal de alarmă pentru o mai bună informare cu privire la lupus, “marele imitator” al altor boli

Avertizarea vine din partea Asociațiilor de Pacienți și a specialiștilor, în contextul în care lupusul este una dintre bolile cel mai dificil de diagnosticat, fiind supranumit “marele imitator”, “boala care imită alte boli” – din cauza simptomelor ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni mai comune, precum o simplă răceala, boala Lyme (boala “mușcăturii de căpușă”), artrita reumatoidă, afecțiuni ale inimii sau ale tiroidei; 

Specialiștii atrag atenția că informarea și cunoașterea simptomelor sunt vitale pentru micșorarea perioadei de diagnosticare a acestei afecțiuni incurabile și invalidante; Lupusul este o boală puţin cunoscută, iar pentru diagnosticarea acestei afecţiuni sunt necesari, în medie, 4 ani şi consultarea a 3 medici diferiţi.   În 90% din cazuri, lupusul atacă femeile tinere, active, cu vârsta între 15 şi 44 ani1 și poate apărea oricând, fiind o boală ale cărei cauze rămân necunoscute; În Romania, peste 9.000 de persoane suferă de lupus.

Potrivit unui studiu încheiat recent (2013), desfășurat în România, Polonia și Ungaria pe o cohortă largă ce a cuprins 737 de pacienţi, la 4 din 10 pacienți era deja prezentă o formă de invaliditate din această cauză, ceea ce arată că boala este insuficient controlată și se poate agrava rapid.  Din punct de vedere socio-economic, povara lupusului la acești pacienți cu distrucții ireversibile instalate, se reflectă și prin creșterea ratei de spitalizare, a unui număr mai mare de cazuri de șomaj și dependență de ajutoare sociale, precum și mai multe pensionări timpurii pe caz de boală.2

Totodată, specialiștii atrag atenția asupra faptului că lupusul este printre bolile cel mai greu de diagnosticat, fiind supranumit ”marele imitator” din cauza diversității simptomelor care imită adesea caracteristicile altor afecțiuni. Lupusul este o boală incurabilă, invalidantă, autoimună, care poate apărea oricând, fără a putea fi prevenită sau vindecată. Cauzele apariției bolii rămân în continuare necunoscute.

“Pentru această boala incurabilă, cu multe necunoscute, accesul pacienților la tratamente noi care dau rezultate este foarte important, însa ele apar după zeci și zeci de ani de cercetare. Din păcate, acestea nu sunt compensate, așa că puțini pacienți pot beneficia de ele. Realitatea este că în lipsa tratamentului, boala se agravează, iar povara economică pe care un pacient cu boală avansată o aduce sistemului social este semnificativă. Facilitarea accesului la tratamente este soluția de a reduce aceste costuri și mai ales suferința pacienților”, declară Rozalina Lăpădatu, Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.

Impactul bolii în cifre - în Romania și în lume

Potrivit statisticilor, în România aproximativ 9.000 de persoane suferă de lupus eritematos sistemic3, iar 93% dintre acestea sunt femei cu vârsta medie de 43 de ani.  După manifestarea simptomelor, pe parcursul bolii, 1 din 2 persoane diagnosticate cu lupus este nevoită să renunţe la locul de muncă din cauza bolii1. În Europa, 500.000 persoane suferă de lupus, iar la nivel mondial datele indică 5 milioane de pacienţi afectaţi de diverse forme ale bolii. Ziua Mondială a Lupusului a fost marcată printr-un congres științific organizat astăzi la Cluj-Napoca “Cele 100 de fețe ale lupusului 2014” - manifestare dedicată comunității medicale implicată în tratamentul multidisciplinar al acestei boli, și la care participă medici reumatologi în primul rând, dar și cu alte specializări: cardiologie, dermatologie, nefrologie, medicină internă, pneumologie. În cadrul unei secțiuni dedicate pacienților, un grup de artiști plastici din cadrul Universității de Artă și Design “Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca au ilustrat prin picturi emoționante ce simt pacienții care suferă de lupus, urmărind să arate lumii întregi care sunt greutățile cu care se confruntă, pentru mai multa înțelegere și ca o invitație de a fi alături de ei. Evenimentul a fost organizat de către disciplina de reumatologie a UMF Cluj, Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale din Transilvania (A.R.T), sub coordonarea științifică a Prof. Dr. Simona Rednic, Șef Clinica de Reumatologie din cadrul Spitalului Județean Cluj și cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România. “Această boală poate fi devastatoare pentru pacient și ca si pentru familia acestuia (ca și atacul unui haite de lupi, dupa cum sugerează și denumirea sa). Lupusul are manifestări atât de diferite de la un pacient la altul, încât diagnosticul se conturează dificil și târziu. Afecțiunea aceasta este autoimună si poate determina durere, inflamație și distrucție în aproape orice regiune a organismului. Este o boală despre care pacienții sunt uimiți sa afle că o au, medicii de diverse specialități sunt puțin pregătiți să o înfrunte, în timp ce industria farmaceutică este încă în căutarea medicamentului minune, iar autoritățile se află uneori în necunoștință de cauză”, declară Prof. Dr. Simona Rednic, Șef Clinica de Reumatologie din cadrul Spitalului Județean Cluj.

O zi din viața pacientului cu lupus

Cu manifestări foarte diversificate, de la oboseală extremă, la fotosensibilitate (imposibilitatea expunerii la soare fara apariția unor leziuni), depresie, căderea părului, afecțiuni renale, artrită, ulcere ale gurii și nasului, erupții cutanate sau inflamații pulmonare , pacienții care suferă de lupus duc povara unei boli incurabile și a suferinței discriminărilor de a fi diferit. 50% dintre ei își pierd locul de muncă din cauza bolii sau uneori chiar din cauza prejudecăților sociale.2 Patricia Ionea, una dintre româncele diagnosticate cu lupus, care a pus și bazele Asociației Lupus România, mărturisește: “sunt zile când mi-e bine, când cred că lupusul este doar o amintire din trecut și că nu voi mai trece niciodată prin acea suferință. Și atunci încep să sper. Și sunt zile când trebuie să accept că lupusul nu se vindecă niciodată și că trebuie să fac eforturi mari pentru a duce o zi până la capăt. Sunt dureri, epuizare, vizite la doctori, medicamente, analize. Dar cel mai mult este deznădejde. Pentru că toate visele pe care le-am construit trebuie ajustate ca să țină cont de o singură realitate: că am lupus. Încet, încet am învățat să trăiesc așa și să țin mereu cont în toate planurile de viață pe care le fac de acest factor: că s-ar putea ca la un anumit moment, pe care nu-l cunosc niciodată, să nu mai fac față. Și cu toate că știu asta, o iau mereu de la început și în fiecare zi mai acord o șansa viselor mele și sper”.

Sprijin pentru românii diagnosticați cu lupus

Pacienții pot beneficia în mod gratuit de Ghidul ”25 de răspunsuri pe care le caut atunci când am lupus”, realizat pentru a oferi un sprijin în controlarea unei boli despre care se cunosc foarte puține lucruri și care este cercetată în permanență. Ghidul poate fi descărcat de pe infolupus.ro si cuprinde informații menite să ajute pacienții să își înțeleagă boala și să afle răspunsuri la cele mai dificile întrebări. Ghidul a fost realizat de Asociația Lupus România și Asociatia Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), și revizuit de către Dr. Rodica Olteanu, medic primar dermatolog, doctor în științe medicale, Conf. Dr. Mihai Bojinca, medicină internă și reumatologie și Dr. Adriana Mihalas, medic specialist medicină generală, diagnosticat la rândul său cu lupus.

Despre lupus

Principalele simptome ale acestei afecțiuni sunt durerile articulare, febra, starea de oboseală de cele mai multe ori de intensitate extremă, dureri musculare în lipsa efortului fizic, leziuni roșiatice persistente pe zonele fotoexpuse sau ulceraţii bucale care nu se vindecă. Deşi cauzele lupusului nu sunt cunoscute cu precizie, numărul mai mare de cazuri la femei decât la bărbaţi poate indica faptul că boala este declanşată de anumiţi hormoni, pe lângă o predispoziţie genetică.  În plus, există o serie de factori de mediu care stimulează declanşarea bolii, precum : stresul, expunerea la lumina ultravioletă, de obicei la lumina soarelui, și fumatul. Cea mai frecventă şi severă formă de lupus, care afectează 70% dintre pacienţii este LES (Lupusul eritematos sistemic) in care este posibilă afectarea oricarui sistem sau organ al corpului. Lupusul eritematos este o boală autoimună cu componentă genetică în care sistemul imun interpretează în mod eronat celulele, ţesuturile şi organele sănătoase ca fiind străine organismului şi generează autoanticorpi care le atacă şi le distrug . Astfel, în LES apar afecţiuni ale unui organ sau mai multor organe interne, cel mai frecvent implicate fiind pielea, sistemul osteo-articular, rinichii, sistemul nervos, plămânii.Denumirea de lupus, utilizată încă din secolul XIII, descrie leziunile cutanate care apar în cadrul bolii, asemănătoare muşcăturii de lup. 

Despre Ziua Mondială a Lupusului

Ziua Mondială a Lupusului este marcată la nivel mondial pe 10 mai de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume. Scopul este de a atrage atenţia asupra acestei boli și a importanţei de a investi în cercetarea medicală pentru descoperirea de noi tratamente eficiente. De asemenea, obiectivul Zilei Mondiale a Lupusului este de a transmite tuturor oamenilor care sunt riscurile acestei afecţiuni şi care sunt nevoile pacienţilor cu lupus. Simbolul acestei zile şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune s-a înfiinţat pentru a oferi sprijin persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli. Principalele obiective ale Asociaţiei sunt reintegrarea socială si profesională a pacienţilor cu afecţiuni autoimune, consilierea de specialitate a pacienţilor şi familiilor lor, precum şi impulsionarea responsabilizării structurilor guvernamentale în problematica acestor boli. Pentru mai multe informaţii despre Asociaţie, vizitaţi www.apaa.ro  

Asociaţia Lupus România a fost creată pentru a veni în întâmpinarea pacienților cu lupus, a apropiaților acestora, dar şi a celor interesaţi de această afecţiune prin punerea la dispoziţie a unor informaţii concrete, desprinse din experienţa persoanelor cu lupus, obiectivul fiind cel de a facilita adaptarea noilor pacienţi la viaţa cu acest diagnostic. În plus, Asociaţia şi-a propus să acorde sprijin moral şi material membrilor săi, aceasta realizându-se în cea mai mare măsură prin aportul comunităţii persoanelor cu lupus create prin intermediul site-ului  www.lupus.ro 

Cele mai mari diferenţe sunt în sectorul activităţilor administrative, unde femeile au salarii cu 27% mai mari decât bărbaţii, şi în cel al transporturilor aeriene, unde bărbaţii câştigă cu 41% mai mult. Femeile câştigă, în medie, un salariu lunar net de 1.509 lei pe lună, cu 8% mai pu­ţin decât bărbaţii, arată o analiză a www.ZF.ro  pe baza da­te­lor de la Institutul Naţional de Statistică. În timp ce în alte state diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi ajung şi la 30%, în România diferenţele dintre salariile obţinute de femei în com­paraţie cu colegii lor bărbaţi nu repre­zintă o preocupare majoră, pentru că accesul femeilor la poziţii de manage­ment a fost mai facil, spun specialiştii în HR. Totuşi, doar 8 din primele 100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri sunt conduse de femei.