Debranșarea de la rețea sau sistarea prestării serviciilor de energie electrică și/sau de gaze naturale corespunzătoare neachitării debitelor restante înregistrate de clienții finali nu se poate realiza mai devreme de 90 de zile de la data încetării aplicării schemei de sprijin. Pe perioada aplicării prevederilor actului normativ, emitenții facturilor de energie și/sau gaze naturale întocmite cu încălcarea mecanismele de compensare, sunt obligați să le refacă în maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Facturile refăcute vor fi recalculate și emise fără penalități. De asemenea, se suspendă plata facturilor în curs de recalculare până la emiterea noilor facturi.

O altă modificare aprobată de Guvern vine în sprijinul instituțiilor publice de cultură și așezămintelor culturale, precum și a tuturor instituțiilor și unităților de învățământ. Astfel, de schema compensării lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022, vor beneficia și instituțiile publice de cultură și așezăminte culturale aflate în subordinea autorităților publice centrale și locale, precum și instituțiile și unităţile de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Potrivit legislației în vigoare, de această măsură beneficiau, până la intrarea în vigoare a noilor prevederi, spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private și creșele.

o firma din Tomsani a vandut o suta de camere video catre SGU Ploiesti. Achizitia s-a facut "in cadrul demersurilor de modernizare a activității desfășurate în incinta cimitirelor", iar camerele video sunt prezentate a fi "de calitate superioară". Camerele video au fost amplasate în zonele cele mai sensibile din perimetrul fiecărui cimitir administrat, în scopul identificării, în timp util, a persoanelor care comit acte de vandalism și aplicării măsurilor corespunzătoare, în conformitate cu legislația și procedurile interne în vigoare. "Totodată, prin această achiziție, societatea noastră vine în  întâmpinarea solicitărilor concesionarilor, în ceea ce privește  îmbunătățirea siguranței acestora în incinta cimitirelor și diminuarea  numărului de activități ilicite săvârșite de persoane care nu sunt  angajate în cadrul societății, prin supravegherea atentă a  comportamentului acestora".
Costul achiziției se ridică la 133.000 lei fără TVA (aproximativ 50.000 de euro, suma incluzând atât camerele și materialele necesare montării și punerii în funcțiune a  acestora cât și manopera.

Pe LinkedIn, Nanit OSP SRL apare in profilul unui tanar de 23 de ani, Alexandru Nan.

Primarul Municipiului Ploiești, Andrei Liviu Volosevici, a fost informat de către reprezentanții Companiei Naționale de Investiții că proiectul municipalității“Bazin de înot, str. Mărășești, nr. 285B, Cartier Vest, municipiul Ploiești, județul Prahova”a fost inclus pe lista sinteză a subprogramului “Bazine de înot”, aprobată prin Ordinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrațieinr. 11/04.01.2022. Includerea proiectului respectiv în lista de sintezăreprezintă o nouă etapă pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv de investiții. Finanțarea acestui bazin de înotse va realiza în corelare cu alocațiile bugetare destinate subprogramelor din cadrul Programului Național de Construcții de Interes Publicși Social derulat de Compania Națională de Investiții. Reamintim că, anul trecut, un alt proiect al administrației publice ploieștene, care prevede construirea unui bazin de înot în Strada Ghighiului nr. 25C a fost, de asemenea,încadrat în lista de sinteză a subprogramului de profil derulat deCompania Naţională de Investiții. Cele două centrede natație pe care municipalitatea dorește să le construiască vor fi destinate publicului larg și vor asigura, în cadrul comunității ploieștene, spații moderne și agreabile pentru sport, recreere și sănătate.

Harta salariilor din România. Cel mai bine se câştigă în Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Caraş-Severin. Zece dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat creşteri ale salariului mediu net de peste 15% în pandemie, pe când 16 dintre ele au crescut salariile cu mai puţin de 10% în această perioadă

Guvernul Ciuca a modificat pe 11 ianuarie 2022 procedura privind încasarea redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoas. Vezi mai jos toate detaliile. 

Art. 1 (1) Prezenta procedură reglementează, în aplicarea prevederilor art. 307 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modul de plată și încasare a redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, reprezentând terenuri cu destinaţie agricolă.

(2) Prezenta procedură reglementează, în aplicarea prevederilor art. 451 din Legea Minelor nr. 85/2003, modul de plată și încasare a redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase și a următoarelor resurse la suprafață ale statului:

a) minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;

b) cărbuni;

c) metale nobile;

d) substanţe nemetalifere;

e) roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;

f) argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;

g) alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;

h) bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;

i) alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;

j) marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale.

Art. 2 (1) Redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1), se constituie venit după cum urmează:

a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;

b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;

c) 20% la bugetul de stat.

(2) Redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2), se constituie venit după cum urmează:

a) 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;

b) 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;

c) 20% la bugetul de stat.

(3) În cazul în care exploatarea resurselor la suprafață ale statului se realizează pe raza administrativ-teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale, redevența cuvenită acestora se calculează de către concedent ținând seama de suprafața afectată de exploatare, aparținând fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte.

Art. 3 Concesionarul are obligația să declare, în termenul prevăzut de lege, la organul fiscal central competent, sumele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. c). Sumele înscrise se colectează la bugetul de stat, respectiv se execută silit în condițiile Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4 (1) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b) și, după caz, ale alin. (2) lit. a) și lit. b), concesionarul are obligația să depună, în termenul prevăzut de legislația în vigoare, o declarație fiscală, la fiecare dintre organele fiscale locale de la nivelul unităților administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase.

(2) Odată cu declarația fiscală prevăzută la alin. (1), concesionarul depune un borderou privind distribuirea către bugetele locale a sumelor reprezentând cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b), respectiv la alin. (2) lit. a) și lit. b), după caz.

(3) Declarația fiscală și borderoul, prevăzute la alin. (2), reprezintă titlu de creanță iar sumele înscrise se colectează la bugetul local al județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor, după caz, respectiv se execută silit în condițiile Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5 (1) Plata redevenței se face de către concesionar lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, în funcție de prevederile contractului de concesiune, pentru fiecare din cotele prevăzute la alin. (2) al art.307 din O.U.G nr.57/2019 privind Codul administrativ sau al alin. (2) al art. 451 din Legea Minelor nr. 85/2003, după caz, în conturile  corespunzătoare de venituri ale bugetelor cărora li se cuvin potrivit legii.

(2) Autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, au obligația ca, până în data de 20 a lunii în curs, să notifice autoritățile publice care au calitatea de concedent, cu privire la încasarea cotelor din redevență aferente lunii anterioare. Notificarea va include denumirea concesionarului, numărul și data ordinului de plată și suma virată.

Art. 6 (1) Autoritățile publice care au calitatea de concedent au obligația să comunice fiecărei unități administrativ-teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare, după caz, a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase:

a) lista concesionarilor și datele de contact ale acestora;

b) creanța datorată;

c) numerele de contracte aferente.

(2) Autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, au obligația:

a) de a transmite concesionarilor și concedenților conturile în care se plătesc cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b) și, după caz, alin. (2) lit. a) și lit. b);

b) de a publica conturile prevăzute la lit. a) pe pagina de internet.

(3) Orice modificare apărută cu privire la informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) lit. a), se comunică de către concedenți, respectiv de către autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data apariției acesteia.

Art. 7 (1) În termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autoritățile publice care au calitatea de concedent au obligația să comunice fiecărei unități administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, informațiile prevăzute la art. 6 alin. (1).

(2) În termen de maximum 15 zile de la îndeplinirea obligației prevăzută la alin. (1), se aplică prevederile art. 6 alin. (2).
(3) În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se aprobă, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, declarația fiscală prevăzută la art. 3.

(4) În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, cu avizul Ministerului Finanțelor, se aprobă declarația fiscală și borderoul, prevăzute la art. 4 alin. (2), precum și instrucțiunile de completare aferente.

Art. 8 (1) Sumele de bani reprezentând cotele prevăzute de lege aplicate redevențelor aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) declarate și datorate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și stinse atât anterior, cât și ulterior acestei date, se distribuie bugetelor locale, începând cu data de 1 septembrie 2022, prin ordin al ministrului finanțelor, după cum urmează:

a) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (1), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1), declarate începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (1), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-j), declarate începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și până la data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003;

c) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (2), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-j), declarate începând cu data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

d) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (2), pentru redevențele aferente apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, declarate începând cu data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Pentru distribuirea sumelor potrivit alin.(1), în cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și b), respectiv alin. (2) lit. a) și b), după caz, concesionarul depune un borderou, la organul fiscal central competent în administrarea obligațiilor datorate de acesta.

(3) Procedura de distribuire a sumelor reprezentând redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, precum și modelul borderoului privind distribuirea către bugetele locale a acestor sume, prevăzut la alin. (2), se aprobă în termen de maxim  30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului finanțelor.

Clienților, persoane fizice sau juridice, li se poate impune de-acum plata unei taxe de reziliere atunci când renunță în avans la contractele de energie electrică încheiate pe o durată determinată și cu prețuri fixe. Măsura a fost introdusă printr-un act normativ oficializat recent, fiind vorba, mai precis, de un comision de încetare a contractului, care poate fi impus numai în anumite condiții, scrie avocatnet.ro

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului 143/2021, care a modificat, în ultima zi a anului trecut, Legea energiei electrice și a gazelor naturale (123/2012).  La articolul 62 din lege, acolo unde este vorba de drepturile clientului final de energie electrică, s-a introdus posibilitatea furnizorilor de a impune clienților finali acest comision de încetare a contractului (articolul I, punctul 105 din ordonanță). Clientul final este, conform definițiilor din lege, orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu. Concret, vorbim de o așa-zisă taxă de reziliere ce poate avea două forme (definițiile comisioanelor au fost introduse prin articolul I, punctul 5 din ordonanță): comisionul de încetare a contractului, care poate fi impus oricărui client final de energie electrică, indiferent că este firmă sau persoană fizică; comisionul de schimbare a furnizorului de energie electrică, ce include și comisionul de încetare, care poate fi impus, așa cum reiese indirect din modificările operate prin OUG 143/2021, numai întreprinderilor medii și mari. Adică este precizat expres că persoanelor fizice, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici nu li se poate impune comisionul de schimbare, dar li se poate impune comisionul de încetare. Iată cum arată noile paragrafe introduse la articolul 62 din Legea 123/2012:

România sărbătoreste primii 15 ani în calitate de stat membru ale Uniunii Europene, cu un bilanţ inegal, marcat pe de-o parte de îmbunătăţirea nivelului de trai şi, pe de altă parte, de pierderea de populaţie din cauza emigrării şi de amânarea unor reforme cheie necesare pentru ca economiile lor să devină mai funcţionale, scrie sâmbătă EFE într-un comentariu citat de Agerpres.  EFE este agenția spaniolă de știri, cea mai mare agenție de știri multimedia în limba spaniolă și al patrulea cel mai mare serviciu de cabluri din lume după Associated Press, Reuters și Agence France-Presse. Romania a intrat în blocul comunitar la 1 ianuarie 2007, la trei ani după alţi vecini de-ai lor din estul Europei. Deşi rigiditatea birocratică a făcut-o să piardă circa jumătate din banii europeni disponibili, a primit totuşi de la Bruxelles zeci de miliarde de euro cu care au construit noi infrastructuri şi şi-au extins economia, notează EFE.  Potrivit cifrelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) per capita în Romania a crescut de patru ori. În 2007, românii câştigau în medie sub 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu este de circa 700 de euro pe lună. In afară de corupţie, Angelov menţionează distrugerea capacităţilor de producţie industrială şi de export de către o clasă conducătoare incapabilă să conceapă politici pe termen lung. „Deschiderea pieței muncii din Europa occidentală, împreună cu insistenţa Bruxellesului de a lichida cât mai repede companiile publice, au creat probleme demografice grave”, apreciază politologul britanic Tom Gallagher, expert în istoria modernă a României.  Angajarea în Spania, Italia, Germania, Austria sau Regatul Unit a sute de mii de români şi bulgari a presupus o autentică „hemoragie demografică” pentru cele mai sărace state membre ale clubului comunitar, notează EFE. Potrivit Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei, afiliat Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, circa trei milioane de români au emigrat în Europa occidentală din 2002, când nu au mai avut nevoie de vize. Pentru Gallagher, gestionarea a miliarde de euro pe care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al UE îi pune la dispoziţia ambelor ţări va fi o piatră de încercare pentru a măsura angajamentul celor două state faţă de clubul în care au fost admise în urmă cu 15 ani. „Dacă o parte substanţială din cele 30 de miliarde de euro se pierde prin corupţie sau se risipeşte din lipsă de proiecte viabile va trebui să se tragă concluzia că relaţia României cu Bruxellesul nu a funcţionat”, a apreciat Gallagher.

Un mesaj RoAlert a fost emis sâmbătă seară persoanelor care se află în stațiunea Sinaia. Alerta semnalează prezența unui urs care ar fi fost observat în apropierea Castelului Pelișor, anunță Digi24. In stațiune și-a făcut apariția și o ambulanță SMURD, dat fiind faptul că în zonă sunt foarte mulți turiști. Un mesaj similar a fost emis și în 4 decembrie, după ce doi turiști din Ucraina s-au rănit în timp ce fugeau de un urs observat în stațiune. Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, a afirmat în 4 decembrie că a vorbit cu una dintre victimele din Ucraina şi nu au fost atacate de animal. Animalul s-a speriat de petarde şi era agitat, iar turiştii au ajuns să se afle între ursoaică şi puiul ei. Turiştii au sărit un gard şi s-ar fi rănit în sârma ghimpată. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirmă că ursoaica, când îşi apără puiul, omoară orice îi iese în cale. ”Am convocat Comisia de intervenţie în cazul urşilor şi ne-am edificat ce s-a întâmplat. Am discutat şi cu una dintre victime, bărbatul din Ucraina. Din discuţie a reieşit că acesta nu a fost atacat deloc de urs, ci el împreună cu prietena lui se plimbau şi au auzit mai multe pocnitori. Ursul era agitat, era o ursoaică cu pui şi când s-a întâlnit cu ei, în spatele lor a apărut puiul ursoaicei, s-a speriat când a văzut puiul în spatele oamenilor şi a sărit înspre ei. Ei au sărit un gard, s-au lovit de sârma ghimpată”, a declarat primarul din Sinaia Vlad Oprea, la finalul anului trecut.

Doi tineri au fost prinşi de poliţişti după ce au înşelat mai multe persoane cu aproximativ 100.000 de lei prin fals informatic, informează Agerpres. Este vorba de o femeie de 24 de ani şi un bărbat de 25 de ani, din comuna Moraviţa, judeţul Timiş. Poliţiştii spun că, în perioada septembrie-noiembrie 2021, aceştia ar fi postat pe un site cu specific comercial mai multe anunţuri fictive privind vânzarea de plăci video şi staţii de minat criptomonede, fiind transmise cumpărătorilor facturi proformă false, după care ar fi solicitat plata în avans a produselor, în diverse conturi bancare. Sumele de bani ar fi fost transferate în mai multe conturi bancare, deschise pe numele celor doi, fără ca produsele să fie livrate ulterior cumpărătorilor. „Prin comiterea acestor fapte, s-ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 100.000 de lei. În urma percheziţiilor efectuate, au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, înscrisuri, carduri bancare, telefoane mobile şi cartele SIM, respectiv bunuri care ar fi fost utilizate la săvârşirea activităţii infracţionale”, precizează IPJ Cluj.